Fonta

Fonta este un aliaj casant de fier, carbon și alte elemente, cu un conținut relativ
ridicat de carbon (în comparație cu oțelul).
Fierul pur nu prezintă o importanță practică. În schimb, aliajele fierului cu carbonul
numite fontă și oțel sunt materialele metalice cele mai utilizate în tehnică. Fonta este aliajul
fierului cu carbonul, care conține între 2,11% și 6,67% carbon, iar oțelul, aliajul fierului cu
carbonul care conține sub 2,11% carbon. În afară de fier și carbon, atât fontele cât și
oțelurile, mai conțin, în cantități mici, și alte elemente care nu au putut fi complet
îndepărtate în procesul de elaborare sau care au fost introduse în mod voit, pentru a le
conferi anumite proprietăți (elemente de aliere).

Fonta prezintă următoarele caracteristici generale: se toarnă bine, se prelucrează

prin așchiere, dar nu se poate prelucra plastic (nu se poate lamina sau forja) și se sudează
greu. Fontele turnate în piese mari sunt numite și fonte de a doua topire și se obțin din
fonte brute, prin retopirea în cuptoare speciale (cubilouri) în scopul înlăturării impurităților
și a obținerii anumitor compoziții. Ele pot fi: fonte cenușii,fonte nodulare și fonte maleabile.

 Fontele cenușii se toarnă foarte bine și se prelucrează prin așchiere, fiind ieftine.
 Fontele nodulare se obțin prin adăugarea de magneziu în baia de fontă. Prezintă
proprietăți mecanice la fel de bune ca oțelul și se toarnă la fel de bine ca fonta
cenușie.
 Fontele maleabile se obțin printr-un tratament termic special ; se pot prelucra bine
prin așchiere și au proprietăți mecanice apropiate de ale oțelului.