UNIVERSITATEA DIN PITESTI

FACULTATEA DE MECANICA SI TEHNOLOGIE

FONTE
STIINTA SI INGINERIA MATERIALELOR

Nume student:
Grupa: TCM 111

2011-2012

1.METALURGIA FONTEI

Fierul pur nu prezinta importanta practica. In schimb, aliajele fierului cu

carbonul-fonta si otelul-sunt materialele metalice cele mai utilizate in tehnica.
Fonta este un aliaj de fier i carbon material casant, cu un coninut ridicat de
carbon ( 2.04- 6.67%).
Fonta se obtine in furnal, prin extragerea fierului din minereurile de fier. Ca
urmare, totalitatea proceselor si operatiilor care urmaresc producerea fontei in
furnal constituie o parte a metalurgiei fierului, numita metalurgia fontei.
Din intreaga cantitate de fonta produsa, cca. 90% este denumita fonta de afinare si
se utilizeaza la elaborarea otelurilor. Restul, denumita fonta bruta de turnatorie, se
foloseste pentru obtinerea pieselor turnate.

1.1.Scurt istoric
Mai presus ca orice alte metode, furnalele stau astzi la baza elaborrii
fontei, aproape la fel ca i in 1900. Furnalele produc n 2ic apa 55 din cele 60 de
milioane tone font obinute n SUA. i cu toate acestea furnalul ca
agregat rege nu este ndrgit astzi, aa cum nu era nici cu 60 de ani n
u r m , c n d e d i t o r u l p u b l i c a i e i d e m e t a l u rgi e , I r o n Ag e ,
T.W.L i p p e r t l caracteriza, un bun utilaj care mult vreme a creat
probleme calculelor teoretice de pe hrtie. n timp ce multe milioane de
dolari s-au irosit pe aa-numita reducere directa i n timp ce, aa cum
scria n 1939 Lippert,trebuie s acceptm c dac furnalul este un fel de
monstruozitate tehnic,atunci, se impune de asemenea, s admitem i c
viitorul apropiat nu face n i c i o p r o m i s i u n e c u m c a c e a s t
m e t o d n v e c h i t v a f i n t r e c u t d e vreunul dintre procedeele de
reducere directa1. Exist ceva nfricotor i teribil n legtur cu aceste turnuri
uriae n care minereul de fier, cocsul i a l t e m a t e r i a l e p r o d u c t o a r e d e
f i e r s u n t n c r c a t e , i n s u f l a t e c u a e r i c o mb u s t i b i l i e v a c u a t e
c t e v a or e ma i t r z i u s u b f o r m a u n o r j g h e a b u r i i n c a n d e s c e n t e
de zgur i fier. n SUA doar 40 dintre acestea au
f o s t pstrate (o zecime din cele 452 cte erau n anul 1920). Acestea n
1

schimb, pot s furnizeze zilnic de 20 de ori mai mult font dect o fceau cele
mai bune furnale acum 100 de ani: de exemplu, la BETHLEEM
SPARROWSPOINT, se obin 9750 tone/zi fa de 500 tone n 1900.
Injecia de gaz i c r b u n e p u l v e r i z a t a c o n d u s l a c r e t e r e a
p r o d u c i e i . n a c e l a i t i m p a crescut i diametrul furnalului, de la 15 ft n
1900 la 44 ft (1 ft = 0,3049 m)la aceeai companie BETHLEEM SPARROWS
POINT.A u f o s t p u s e n f u n c i u n e u z i n e l e p e n t r u D R I ( d i r e c t r e d u c e d i r o n) l a OREGON STEEL n 1969, la Georgetown Steel n
1971, iar la AMOCOdin Huston n anul 1972. Mai trziu, Uzinele de la
OREGON i AMOCO au fost nchise definitiv. Cea de la Georgetown a fost
nchis n trimestrul 4 al anului 1984, cnd preurile gazelor natural au
crescut i sortimentul de produse al companiei nu era prea diversificat. n anul
1984 ns, compania s - a or i e n t a t c t r e p r o d u s e l e d e c a l i t a t e s u p e r i o a r a
s i a r e p or n i t c u s u c c e s u z i n a d e D R I . I n pr e s e n t , f i r ma
AMERICAN IRON REDUCTION, apartinand societatii mixte GS
I n dr u s t r i e s / B i r mi n g a n , d i n L o u i s i a n a , a d e v e n i t n e p r o f i t a b i l a
d e o a r e c e pr e t u r i l e l a f i e r v e c h i s u n t s c a z u t e .
Interesul pentru obtinerea fontei a aparut atunci cand s-a constatat ca din fonta,
prin turnare, se pot obtine diferite obiecte casnice, scule sau chiar arme.
1.2. Tehnologia de elaborare
a fontei
Fonta, produs de baza al industriei siderurgice se elaboreaza in
furnal,numit si cuptor inalt.
Furnalul este un agregat complex cu o capacitate de sute de m3 . Functionarea lui
este neintrerupta, cel putin pentru perioada de cativa ani, intre doua reparatii.
Prin partea superioara, numita gura furnalului se introduc materiile prime:cocsul
si minereul de fier. Sub actiunea gazelor, prin arderea combustibilului si a caldurii,
incarcatura coboara treptat in furnal catre zonele de temperature inalta. In aceste
zone ia nastere fonta lichida care se scurge in partea de jos a furnalului numita
creuzet.
Viteza de coborare a incarcaturii in furnal intereseaza foarte mult pe furnalisti
in vederea dirijarii procesului de elaborare a fontei. Determinarea acestei viteze
este imposibil de realizat cu alte metode decat acea cu izotopi radioactivi.
2

In acest scop se marcheaza cate un bulgare de cocs si de minereu de fier cu

ajutorul capsulelor cu izotopi radioactive si se introduce prin gura furnalului
notandu-se prcis ora. In interiorul furnalului, in mai multe locuri se introduce
contori Geiger-Muller inchisi in tuburi de protectie racite cu apa, pentru a nu se
deteriora din cauza caldurii. Acesti contori semnalizeaza trecerea filolelor cu
(izotopul folosit) prin dreptul lor. In acest fel se poate trasa un grafic exact al
mersului incarcaturii si se poate calcula viteza de coborare a materialului in diferite
zone. Se determina profilul cel mai bun al furnalului, avand in vedere ca
materialele sa aiba o viteza aproape uniforma.
Pentru a intretine si a activa arderea combustibilului, in furnal se sulfa aer cu
ajutorul gurilor de vant. Pentru a determina viteza curentilor de are in interiorul
furnalului, in aerul introdus se amesteca un gaz radioactive. La diferite inaltimi,
gazelle din furnal sunt absorbite si evacuate, tracand prin camera de ionizare unde
se inregistreaza radioactivitatea. In felul acsta se poate studia drumul si viteza
gazului radioactive, deci si a gzelor care circula prin furnal.
1.3.Caracteristici generale
Fonta prezinta urmatoarele caracterisrici generale:se toarna bine, se lucreaza
prin aschiere,dar nu se poate prelucra plastic(nu se poate lamina sau forja)si nu se
poate suda.Fontele turnate in piese mai sunt numite si fonte de a doua topire si se
obtin din fonte brute ,prin retopirea in cuptoare (cubilouri)in scopul obtinerii fontei
cenusii,fontei si fonte maleabile. Ele pot fi folosite in:elaborarea otelului(fonte
pentru afinare) , turnarea pieselor (fonte pentru turnatorie).

2.Structura de echilibru si proprietatile fontelor de turnatorie

~Clasificarea fontelor de turnatorie~
Fontele sunt aliaje Fe-C cu o concentratie de peste 2,0%C. Prezenta eutecticului
in structura acestora confera o buna turnabilitate motiv pentru care fontele sunt
utilizate pentru realizarea prin turnare a unor piese cu configuratie complexa.
Exista trei criterii mai importante de clarificare a fontelor de turnatorie, continutul
in carbon, cantitatea de grafit, forma grafitului.
Dupa continutul in C, fontele pot fi:hipoeutectice, la care Ct<Cc, eutectice,
la care Ct=Cc si hipereutectice care au Ct>Cc. Prin Ct se intelege continutul
3

total de carbon deteminat pe cale chimica, iar prin Cc, continutul de carbon al
eutecticului. Valoarea lui Cc este micsorata sau marita fata de cea a punctului C
din diagram Fe-C, in functie de concentratia in elemente de aliere ca Si, P, Mn,
S. Relatiile de calcul a lui Cc sunt:
Cc=4,3-0,286Si-0,387P+0,048(Mn-1,8S) sau
Cc=4,25-0,3(Si+P).
Daca se ia in considerare gradul de eutecticitate Sc=Ct/Cc, fontele
hipoeutectice au Sc<1, fontele eutectice au Sc=1, iar cele hipereutectice Sc>1.
La fontele industrial Sc variaza intre 0,7 si 1,2.
Dupa cantitatea de grafit din structura, care determina si culoarea in ruptura
a pieselor, fontele se clasifica astfel:

fonte cenusii, in structura carora nu apare cementita libera. Considerand

ca in fonte carbonul se poate gasi sub forma libera de grafit, legata
(cementita) si in solutie, se poate scrie Ct=Cleg+Cgr+Csol, in care: Ctcontinutul total de carbon in %; Cleg-continutul de carbon legat care se
gaseste sub forma de cementita (legata in perlita sau libera), in %; in cazul in
care se gaseste sub forma cementita legata in pelita, Cleg<Cs; Cs-continutul
in carbon al perlitei (coresunzator punctului S din diagrama Fe-C) in % Cgrcontinutul de carbon din fonta care se afla in stare libera, sub forma de
grafit, in %; Csol-continutul de carbon dizolvat in solutie solida( austenita
sau ferita) in %. Rezulta ca in fontele cenusii Cleg<Cs<Ct, Cgr=Ct-max.Cs
sau Cgr=(0,851,0)Ct. La aceste fonte, cantitatea de grafit variaza intre 5
25% din aria sectiunii peretilor piesei, ceea ce face ca acestea sa aiba o
culoare cenusie.
fonte pestrite, la care o parte din carbon se gaseste sub forma de
cementita libera, alta parte sub forma de grafit si o mica parte dizolvat in
ferita.
Cantitatea de grafit la aceste fonte est mai mica, iar cantitatea de cementita
libera, mai mare: Cs<Cleg<Ct; Cgr=(0,30,5)Ct. In rupture au o culoare
pestrita datorita faptului ca zonele ocupate cu grafit sunt cenusii, iar cele
ocupate de ledeburita sunt albe.

fonte albe, la care carbonul se afla aproape

in intregime legat sub forma

de cementita si numai o mica parte este dizolvat in Solutia solida: Cleg=CtCsol; Cgr=0.
Fonta alb avnd concentraia masic de carbon de 4,30% este denumit font
alb eutectic.Fontele albe avnd concentraia masic de carbon mai mic dect
cea corespunztoare fontei albe eutectice sunt denumite fonte albe
hipoeutectice.Fontele albe avnd concentraia masic de carbon mai mare dect cea
corespunztoare fontei albe eutectice sunt denumite fonte albe hipereutectice;

Dupa forma grafitului, fontele( cenusii sau

pestrite) se clasifica in fonte cu grafit lamelar, cu grafit in cuiburi si cu grafit
nodular.
Aceste forme tipice de grafit se disting prin compactitate, adica prin raportul
dintre lungimea l si grosimea d a separarilor, cu cat valoarea raportului este mai
mica, cu atat compactitatea grafitului este mai mare. Astfel, grafitul lamellar are
raportul l/d25, grafitul in cuiburi se obtine printr-un tratament termic si are
l/d=1,22, iar grafitul nodular are cea mai mare compactitate (l/d1) si se
obtine prin introducerea unor modificatori in fonta lichida.
1.1 Influenta compozitiei chimice si a vitezei de racire asupra
procesului de grafitizare
Fontele cenusii cu grafit lamelar utilizate in industrie sunt aliaje ternate FeC-Si care contin ca impuritati inavitabile Mn, P si S. Continutul in C variaza
intre 2,4 si 3,8 deci ele sunt hipoeutectice; valoarea superioara este limitata in
general la 3,8% deoarece creste cantitatea de grafit sis cad proprietatile
mecanice; totodata, valoarea inferioara de 2,4%C este determinate de
5
mentinerea unor bune proprietati de turnare.

Siliciul este un element grafitizant, care variaza intre 1,2 si 3,5% influentand in
mare masura structura si proprietatile acestor fonte.
Tipuri de fonte:
- fonta alba, cu structura formata in perlita+cementita secundara+ledeburita;
- fonta pestrita , la care cea mai mare parte a C (peste 0,08%) se afla sub forma
de Fe3C si care au o structura alcatuita din perlita+ledeburita+grafit lamelar;
- fonta cenusie perlitica, la care (0,700,80)%C se afla sub forma de cementita
perlitica;structura microscopic este formata dn perlita+grafit lamelar;

-fonta cenusie ferito-perlitica, la care continutul de C legat este mai scazut

(0,100,70%) ca urmare a descompunerii partiale a Cc perlitice,
microstructura este alcatuita din perlta+ferita+grafit lamelar;

6
- fonta cenusie feritica, la care intreaga cantitate de C se afla sub forma de
grafit;structura este formata din ferita+grafit lamelar

3.FONTE CENUSII CU GRAFIT LAMELAR

In fontele cu grafit lamelar, separarile pot fi de mai multe tipuri:lamelar
obisnuit, in rozeta, vermicular, punctiform, lamelar interdendritic cu sau fara
orientare preferantiala.
Fontele cenusii cu grafit modificate sunt caracterizate prin proprietati
mecanice ridicate. Structura fontelor cenusii este constituita dintr-o matrice
metalica si din incluziuni de grafit lamelar. In cosecinta, proprietatile acestor
fonte sunt determinate de natura masei de baza si de dimensiunile, forma si
distributia grafitului lamelar.
Conform normelor ASTM, in fontele cenusii apar urmatoarele tipuri de gafit
lamelar:
Grafit tip A,cu o distributie uniforma si orientare inamplatoare specific
fontelor industrial cu un continut in C de 2,83,8%;el inrautateste in cea mai
mica masura proprietatile de exploatare al fontelor;
Grafit tip B, cu o dispunere a lamelelor sub forma de rozete si o orientare
intamplatoare, specific tot fontelor cu 2,83,8%C; el s-a format prin
dezvoltarea simultana a celulelor eutectice, fiecare rozeta reprezentand grafitul
crescut radial din centrul unei cellule eutectice. Avand o repartizare mai putin
uniforma decat grafitul de tip A, influenteaza defavorabil proprietatile
mecanice;
Grafit tip C, constituit din lamele drepte de grafit primar si lamele curbate de
grafit eutectic, cu o distributie uniforma si orientare intamplatoare. El apare
numai la depasirea accidental a concentratiei eutectice a fontei.
Grafit tip D, interdendritice cu orientare intamplatoare, care apar la grade
mari de subracire, deci la turnarea pieselor cu pereti foarte a caror cristalizare
dupa sistemul Fe-G este asigurata printr-un continut ridicat la Si.O asemenea
structura inrautateste proprietatile mecanice si in special rezistenta la uzare.
Grafit tip E, interdendritic cu orientare privilegiata care apare in fontele cu
continut mai mic in C, intrerupe in mai mica masura continuitatea masei
metalice de baza,deci micsoreaza mai putin rezistenta la rupere prin tractiune.
Datorita orientarii privilegiate a grafitului in structura, aceste fonte vor fi
puternic anizotrope, deci cu proprietati mecanice scazute.
7
Fontele maleabile sunt fonte care au in structura formatiuni compacte si rotunjite
de grafit, numite aglomerarii sau cuiburi de grafit. Datorita formei rotunjite,efectul

de concentrare a tensiunilor mecanice produs de aceste concentrari este redus si

fontele maleabile prezinta caracteristici de plasticitate si tenacitate superioare
caracteristicilor corespunzatoare fontelor cenusii(cu grafit lamelar) echivalente (cu
acelasi continut procentual de grafit in structura).

Fonta maleabila cu grafit in cuiburi si

masa metalica feritica

Piesele din fonte maleabile se obin printr-un proces tehnologic care implic
parcurgerea a dou etape:
* n prima etap, piesele cu configuraia i dimensiunile dorite se realizeaz prin
turnare din font alb hipoeutectic;
* n etapa a doua , piesele turnate cu structur de font alb sunt supuse unor
operaii tehnologice care constau din renclzirea (recoacerea) pieselor la
temperaturi nalte (900950C), meninerea ndelungat a pieselor la aceste
temperaturi i/sau rcirea foarte lent a pieselor de la aceste temperaturi, n scopul
descompunerii totale sau pariale a cementitei i generrii n structura piesei a
cuiburilor de grafit (carbon liber).
Fontele modificate se obin introducnd n fontele cenuii (aliaje Fe-C-Si)
lichide (elaborate i pregtite pentru turnarea pieselor) cantiti mici de substane
(numite modificatori) care schimb mecanismul obnuit al germinrii i creterii
8
formaiunilor de grafit la solidificarea fontelor.

In funcie de tipul modificatorilor utilizai i de efectele produse prin

introducerea acestora, exist mai multe categorii de fonte modificate, dintre care
cele mai utilizate sunt fontele cu grafit nodular.
Fontele modificate cu grafit nodular (fonte nodulare); se obin utiliznd ca
modificator magneziul (mpreun, uneori, cu cantiti mici de ceriu), iar ca
elemente de postmodificare i ajuttoare Si, Ni, Sr, Ca, Al; aceste elemente
modific mecanismul creterii germenilor lamelari de grafit, deoarece reacioneaz
cu oxigenul i sulful dizolvate pe suprafeele acestor germeni i permite
dezvoltarea uoar a lor pe toate direciile (generarea unor formaiuni sferoidale
sau nodulare de grafit) ceea ce conduce la obinerea unei structuri cu un numr
mare de formaiuni fine de grafit nodular, uniform distribuite n masa metalic de
baz, care, n funcie de coninuturile de carbon i siliciu ale fontei, poate fi
feritic, ferito-perlitic sau perlitic.
Fontele feritice si ferito-perlitice sunt folosite pentru executia unor piese
component ale masinilor agricole, masinilor unelte, autovehicule, supuse unor
solicitari mici in functionare.
Fontele perlitice pezinta cele mai bune proprietati mecanice si sunt detonate
fabricarii pistoanelor, camasilor de cilindri, pieselor componente ale
compresoarelor, turbinelor, echipamentelor metalurgice, blocurile motor etc.

Concluzie:
Datorita grafitului fontele au o mica sensibilitate la efectul crestatura, o
mare rezistenta la uzare( grafitul joaca rol de lubrifiant),o buna prelucrabilitate prin
aschiere, o mare capacitate de amortizare a vibratiilor, o buna rezistenta la soc
termic si o capacitate mare de turnare. Fontele nodulare se folosesc la fabricarea
organelor de masini supuse la oboseala, la uzare si la socuri puternice, cum sunt:
arbori motor, roti dintate, piese pentru motoare si masinii agricole, corpuri si
capace de prese hidraulice, corpuri pentru ciocane de forja etc.

CUPRINS

1.Metalurgia fontei..,pag1
1.1 Scurt istoric......pag1
1.2 Tehnologia de eleborare a fontei...pag2
1.3.Caracteristici generale.pag3

2.Structura de echilibru
si proprietatile fontelor de turnatoriepag3
Clasificarea fontelor de turnatoriepag3

1.1 Influenta compozitiei chimice si

a vitezei de racire asupra procesului de grafitizarepag5
3.FONTE CENUSII CU GRAFIT LAMELAR..pag7
Fontele maleabile.pag8
Fontele cu grafit nodularpag9

Concluzie. pag9

10

BIBLIOGRAFIE

[1] STIINTA MATERIALELOR, Marioara ABRUDEANU, Ed. Universitatii din

Pitesti 2008;
[2] Stiinta materialelor-I, Ion Mitelea, Wolfgang Fillman, Ed. Politehnica
Timisoara-2006;
[3] Metalele in epoca actual, Ovidiu Hatarascu, Ed. Albatros 1982
[4] Tehnologia elaborarii si turnarii fontei, Ed. Didactica si Pedagogica Bucuresti
[5] http://ee.upg-ploiesti.ro/cursuri/STM/STM5.pdf
[6] http://ro.wikipedia.org/wiki/Font%C4%83
[7] http://www.scribd.com/doc/25144643/Referat-Clopotel-Fonta

11