Universitatea Politehnica din Bucureşti

Facultatea de Antreprenoriat Ingineria şi Managementul Afacerilor

Inginerie Economică în activităţi industriale

Raport de cercetare

2016
 1. Introducere

Freonii sunt substanţe chimice netoxice, inodore, incolore și în principiu neinflamabile

care aparţin hidrocarburilor saturate şi nesaturate, făcând parte din grupa derivaţilor
halogenaţi, rezultaţi prin substituirea atomilor de hidrogen cu atomi de clor, fluor şi brom.
Denumirea de “Freon” este dată de către firma DuPont, însă în industria chimică aceştia au
fost grupaţi la început în trei mari categorii cunoscuţi sub numele de cloroflurocarburi (CFC),
hidroclorofluorocarburi (HCFC) şi hidrofluorocarburi (HFC), folosiţi ca propulsoare în tuburile
de aerosoli, agenţi de expandare pentru spume şi materiale de ambalare, ca solvenţi şi ca
agenţi frigorifici (Charles Welch, 2008).
Simbolizarea comercială comercială a freonilor este este reprezentată prin litera “R” provenit
de la cuvântul din engleză “refrderent”, apoi urmată de un grup de numere care se stabileşte
în funcţie de compoziţia chimică a fiecărui freon îjn parte şi în unele cazuri, la final un
grup de litere (a,b,c) care semnifică izomerii respectivului produs.
Frigiderele de la sfârşitul anilor 1800 şi începutul anilor 1900 au folosit gaze toxice,
amoniacul (NH3), clorura de metil (CH3Cl) şi dioxidul de sulf (SO2), în calitate de agenţi de
refrigerare. După o serie de accidente mortale în anii 1920, datorită scurgerilor de clorură de
metil, trei corporaţii americane Frigidaire, General Motors şi Du Pont au căutat înlocuitori mai
puţin toxici.
Datorită siguranţei pe care o deţine în ceea ce priveşte toxicitatea, freonul a devenit lichidul de
răcire preferat în sistemele mari de aer condiţionat.
La sfârşitul anilor 1950 şi începutul anilor 1960, CFC-urile erau o soluţie ieftină pentru dorinţa
de aer condiţionat în automobile, case şi clădiri de birouri, acest lucru a condus la vânzări
anuale de aproximativ un milliard de dolari (SUA) şi mai mult de un million de tone metrice de
produse de tip CFC.
În 1974 doi chimişti de la Universitatea Irvine din California, profesorul F.Sherwood
Rowland şi Dr. Mario Molina, au arătat că CFC, descompus sub acţiunea radiaţiilor UV, ar
putea fi o sursă majoră de clor anorganic în stratosferă (David E. Alexander și Rhodes W.
Fairbridge, 1999). Odată eliberat în atmosferă clorul contribuie la distrugerea stratului de
ozon. Ozonul este un gaz întâlnit în principal în stratosferă care absoarbe radiaţiile ultraviolete
nocive (banda UV-B la lungimi de undă 280-320 nm), astfel se evită provocarea de daune
ecositemului. Clorul eliberat din CFC distruge ozonul stratosferic în urma reacţiilor catalitice în
care 100 000 de molecule de ozon pot fi distruse de un atom de clor cu o durată de viaţă în
atmosferă de 20 - 100 de ani.
În 1987, 27 de naţiuni au semnat un tratat de mediu la nivel mondial “Protocolul de la
Montreal” având ca obiectiv reducerea substanţelor care epuizează stratul de ozon şi
diminuarea producţiei cu 50 % începând cu anul 1986.
Acest acord internaţional a impus restricţii cu privire la producţia de freoni R-11, R-12, R-113,
R-114, R-115 şi haloni (produse chimice utilizate că agenţi de stingere a incendiilor).
Amendamentul adoptat la Copenhaga în 1992, a limitat şi mai mult produția, iar fabricarea
acestor substanţe chimice s-a încheiat în mare parte de la 1 ianuarie 1996. Singurele excepţii
aprobate au fost pentru producţia în ţările în curs de dezvoltare şi pentru unele aplicaţii în
medicină (de exemplu inhalatoare pentru astm) şi cercetare.
Industria a dezvoltat în această perioadă două clase de halocarbonati, înlocuitori
pentru clorofluorocarbonari şi anume: hidrocloroflurocarburi (HCFC) şi hidrofluorocarburi
(HFC). HCFC includ atomi de hidrogen în plus faţă de atomii de fluor, clor şi carbon. Avantajul
utilizării acestora este că hidrogenul reacţionează cu hidroxilul troposferic, având o durată mai
scurtă de viaţă în atmosferă (13 ani). Cu toate acestea, HCFC conţin încă clor care distruge
stratul de ozon iar prin Acordul de la Copenhaga se doreşte că producţia lor să fie eliminată
până în anul 2030. HFC sunt considerate cele mai bune înlocuitoare pentru reducerea
pierderilor de ozon stratosferic, datorită duratei de viaţă foarte scurte şi lipsei de clor.
Datorită potenţialului de încălzire globală al hidrofluorocarburilor (HFC) s-au dezvoltat
o nouă generaţie freoni, compuşi din hidrogen, fluor și carbon şi derivați ai
alchenelor (olefine). HFO s-au dezvoltat ca "a patra generație" de agenţi frigorifici cu potenţial
al încălzirii globale mult mai redus decât HFC. HFOs utilizate în prezent includ 2,3,3,3-
tetrafluoropropena (HFO-1234yf) și 1,3,3,3- tetrafluoropropena (HFO-1234ze) 1-clor-3,3,3-
trifluorpropena (HFO-1233zd) este de asemenea în curs de dezvoltare.

Sectorul industrial al autovehiculelor a fost dominat de două tendințe. În primul rând, o

reducere rapidă a utilizării R-12 (CFC) la începului anilor 1990, ca răspuns la interdicțiile
privind producția și consumul în temeiul Protocolului de la Montreal. Acest lucru a dus la o
scădere generală a emisiilor de gaze cu efect de seră (asociate cu scurgeri de agent
frigorific), prin înlocuirea lui cu R-134a. În al doilea rând, creșterea rapidă a numărului de
vehicule la nivel global de până la aproximativ 900 de milioane în 2010, a condus la
adoptarea unei strategii pentru atenuarea schimbărilor climatice în următorii ani.
În 2012, Statele Unite au adoptat implementarea noilor sisteme, aşteptându-se ca în 2020 toți
producătorii de automobile să treacă la utilizarea agenților frigorifici cu impact redus asupra
mediului.
Există cel puțin trei agenți care să permită respectarea cerințelor de mediu și de siguranță
acceptați în Statele Unite și Europa: R-1234yf , R-744 (dioxidul de carbon) și R-152a. Dintre
cele trei alternative s-a constatat faptul că R-1234yf a îndeplinit în ceea mai mare măsură
condițiile necesare, atât cele legate de mediu, tehnologice şi de siguranță, dar mai ales cele
economice. Inconvenientul acestui freon este inflamabilitatea sa, realizându-se în decursul
mai multor ani teste care să demonstreze că produsul nu poate fi aprins în condițiile normale
de un autovehicul.
2,3,3,3-tetrafluoropropena sau R-1234yf este un freon din categoria
hidrofluoroolefinelor cu formula CH2=CFCF3 . Este primul freon dintr-o nouă clasă de agenți
frigorifici, fiind propus ca un înlocuitor pentru R-134a în cazul sistemelor de aer condiționat din
autoturisme. Deoarece deține un potențial de încălzire globală mai mică de 335 de ori și o
durată de viață atmosferică de 400 de ori mai scurtă comparativ cu R-134a, acesta a fost
dezvoltat pentru a satisface nevoia de a proteja mediul înconjurător. Înlocuirea lui R-134a cu
R-1234yf nu necesită modificări semnificative în liniie de asamblare a automobilelor sau a
sistemelor de condiționare a aerului, avantajul fiind acela că există o mare compatibilitate între
cei doi freoni. R-1234yf deține cel mai mic cost în ceea ce privește înlocuirea lui R-134a
comparativ cu alte alternative propuse până în prezent, deși costul inițial al produsului este
mult mai mare față de restul.
 1. Abordări teoretice privind sistemul de management al calităţii

Sistemul de management al calităţii (SMC) este definit pe scurt ca fiind acel sistem
de management prin care se orientează şi se controlează o organizaţie în ceea ce priveşte
calitatea, conform SR EN ISO 9000:2006. Tot în acelaşi standard este regăsită o definiţie mai
extinsă şi anume : “ Sistemul de management al calităţii este acea parte a sistemului de
management al organizaţiei, orientată către obţinerea rezultatelor, în raport cu obiectivele
calităţii, pentru sadisfacerea necesităţilor, aşteptărilor şi cerinţelor părţilor interesate, după
caz.”

1.1 Standardele sistemului de management

Standardele ISO sunt o categorie de standarde la nivel internaţional a sistemelor de

management al calităţii acestea adoptă o abordare procesuală pentru dezvoltarea şi
îmbunătăţirea eficientă a unui sistem al calităţii.
Aceste standarde se doresc a fi aplicate în cadrul oricărei companii inferent de
domeniul de activitate, fie că este vorba de realizarea de produse sau prestarea de servicii.
Standardele nu fac referire strict la produse sau industrii, ci sunt adoptate la nivelul întregii
organizaţii indiferent de domeniul de activitate. Aceste tipuri de standarde se axează pe
principiul că există anumite elemente pe care fiecare sistem al calităţii trebuie să le deţină
pentru a asigura calitatea constantă a proceselor şi serviciilor.
Grupul de standarde ISO 9000: 2000 cuprind un număr de patru standarde care sunt
însoţite de un număr de rapoarte tehnice:
 ISO 9000 – Sisteme de management al calităţii. Principiin de bază şi
vocabular
 ISO 9001: Sisteme de management al calităţii. Cerinţe pentru asigurarea
calităţii în proiecte, dezoltare, producţie, montaj şi asistenţă post vânzare.
 ISO 9004 : Sisteme de management al calităţii. Ghid pentru îmbunătăţirea
performanţelor
 ISO 10011: Ghid pentru auditarea sistemelor de management al calităţii
 2. Prezentarea organizaţiei

2.1 Descrierea organizaţiei

S.C. FREON-CHIM S.R.L este o companie a cărui domeniu de activitate îl reprezită

fabricarea de produse chimice şi anume obţienerea unui anumit tip de freon ca produs
principal, utilizat în sistemele de climatizare ale autoturismelor. În acest scop compania a
implementat şi certificat un sistem de management al calităţii conform standardului SR EN
ISO 9001:2008.
Această companie a luat naştere la început la nivel de proiect analizând dacă
această companiei va avea succes pe piaţa din Romania, iar contruirea unei instalaţii care să
producă freonul R-1234yf s-a dovedit a fi profitabil pentru firmă şi necesar pentru industria
auto a tărilor aflate în sud-estul Europei.
Şi-a început activitatea în anul 2014 ca societate cu răspundere limitată, cu
capacitate de producţie estimată la 3000 t/an.
S.C. FREON-CHIM S.R.L este orientată spre client, spre minimizara impactului
asupra mediului şi este axată pe reducerea utilizării resurselor naturare, a energiei necesare
desfăsurării activităţii în condiţii de siguranţă pentru proprii angajaţi.

2.2 Descrierea produselor obtinute

În urma proceselor ce au loc în instalatie rezultă produsul principal R-1234yf şi

alte două produse secundare un freon R- 245fa şi acidul clorhidric HCl, care sunt valorificate
la rândul lor ca şi produse realizate de firmă la un preţ mai mic şi cantităţi mai reduse.
Produsul de bază al companiei face parte din categoria freonilor care are un impact scăzut la
distrugerea mediuliu înconjurător şi care va înlocui începând cu anul 2020 în toate sistemele
de climatizare ale autoturismelor care se vor ieşi din procesul de producţie. Tipul de freon
care rezultă în urma procesului şi anume R-245fa este în principal folosit ca agent de
propulsie în recipientele cu spume izolatoare, iar acidul clorhidric este depozitat şi vândut apoi
ca materie primă necesar pentru alt proces industrial.
Principiul de obţinere al acestor produse este prezentat schematic în următoarea
figură :
 Fig. 1 Schema fazelor în procedeul de fabricare a lui R-1234yf

Ca şi principiul de funcţionare al acestui proces este important de menţionat faptul că

schema prezentată aterior este una simplificată. Materiile prime folosite la obţinerea
produselor dorite sunt introduse într-o serie de două reactoare având loc două tipuri de
reacţii : o reacţie catalitică şi o alta de dehidrogenare. Produsele care reies sunt apoi trimise
spre distilare pentru a putea fi separate.
 2.3 Organigrama

Director general

Administrator

Sef proiectare Contabil Responsabil Responsabil

productie resurse umane vanzari

Responsabil proces Administrator depozit materii Sef latorator

de productie prime si produse finite

Inginer chimist Inginer chimist Asistent laborator

Opetatori Muncitori calificaţi şi necalificaţi

chimişti

La nivelul unității personalul direct productiv prin natura activităţilor specifice

desfăşurate, se implică în realizarea produsului finit, iar cel indirect productiv desfăşoară
activităţi privind depozitarea, transportul, manipularea și îmbutelierea produselor. Cel
administrativ asigură buna funcționare al întregului proces din punct de vedere managerial,
juridic și economico-financiar.
Necesarul de personal total al unității este format dintr-un număr de 60 persoane.
2.4 Clienţii şi furnizorii organizaţiei

a) Clienţi

Principalii clienţi ai produselor care se obţin în urma procesului sunt în primul rând
companii din domeniul industriei auto care folosesc freonul R-1234yf în sisteme de climatizare
al autoturismului fabricat de acestea. Cele două produse secundare sunt vândute la rândul lor
ca şi materie primă pentru firme precum S.C. Energoterom S.R.L. care foloseşte freonul R-
245fa în producţia polistirenului expandat ignifugat folosit la izolări termice. Acidul clorhidric
este vândut companiei S.C. Tyro Product S.R.L. care are ca obiect de activitate
comercializarea produselor chimice folosite în diverse domenii.
În ceea ce priveşte furnizorii acestei firme, trebuie menţionat faptul că sunt la
randul lor producători sau comercianţi ai unor substanţe chimice care pentru S.C. FREON-
CHIM S.R.L. reprezintă sursa de materie primă necesară desfăşurării procesului de producţie.
Pentru comercializarea produsului principal şi a celor secundare este necesar depozitatea
şi/sau îmbutelierea freonilor în recipienţi de 5-10 kg, iar acildul clorhidric să fie depozitat la
rândul lui în containere IBC cu capacitatea de 1000 kg. Acest lucru poate fi realizat cu ajutorul
unei aprovizionări eficiente şi realizării unui stoc de materii prime constant.
Pe lângă asigurarea procesului de realizare a produsului finit cu materii prime şi
materiale, este nevoie ca departamentele indirect productive din cadrul firmei să li se asigure
aprovizioanarea contiună de consumabile.

b) Furnizori
Cei mai importanţi furnizori îi reprezintă cele trei firme care asigură furnizarea de
materie primă formată din: clorotrifluoretilenă, clorură de metil şi acid fluorhidric. Două din
aceste firme îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul României, Siad România S.A. este cea
care asigură necesarul de clorură de metil, iar Stanty Com S.R.L. furnizează companiei acidul
florhidric. MDP ChemControl este o companiei care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul
Slovaciei, ea asigură cantitatea de clorotrifluoretilenă.
 2.5 Analiza SWOT

Puncte tari (Strengths) Puncte slabe (Weaknesses)

 Singura companie producătoare din  Firmă cu o activitate financiară de

România la momentul actual de freon scurtă durată, datorită acestui lucru nu
R1234yf se poate încă estima o cifră a afacerii
 Personal specializat în domeniul
industriei chimice
 Amplasarea sediuliu şi a instalţiei într-o
zonă industrială şi foarte aproape de
autostrada A1, asigurând o foarte bună
aprovizionare şi desfacere a materiilor
prime şi produselor finite

Oportunităţi (Opportunities) Amenintari (Threats)

 Mărirea capacităţi de producţie cu  Apariţia pe viitor a unor companii cu

timpul, datorită folosirii freonului acelaşi domeniu de activitate
R1234yf începând cu 2020 în toate  Lipsa stocurilor de materii prime sau
sisteme de climatizare ale materiale datorită unor cauze naturale
autorurismelor sau accidelale.
 4. Managementul calităţii

4.1 Politica în domeniul calităţii

Prin Sistemul de Management al Calităţii care se doreşte a fi implementat şi

mentiunut la nivelul firmei S.C. FREON-CHIM S.R.L. , se asigură ca toate activităţile să se
desfăşoare controlat, în conformitate cu prevederile reglementărilor tehnice în viguare şi nu în
ultimul rând cu cerintele specificaţiilor contractuale.
La nivelul firmei se urmăreşte desfăşurarea continuă a proceselor de realizare a
produselor care să sadisfacă permanent cerinţele clieţilor şi care să se conformeze cu
cerintele legale. Se doreşte o îmbunătăţire permanentă a procesului prin asigurarea unui
mediu de lucru optim pentru dezvoltarea şi monitorizarea infrastructurii şi tehnologiilor, dar şi
din punct de vedere al resurselor umane în ceea ce priveşte instruirea şi perfecţionarea
acestuia.
Eliminarea factorior de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională, în vederea
asigurării unui nivel de securitate cât mai ridicat, se va regăsii permanent în politica firmei.
Toate aceste lucruri se vor face pentru realizarea unui sistem de organizare care să
permită evaluarea performanţelor, prin îmbunătăţirea continuă a sistemului de management.
Conducerea organizaţiei va fi cea care va urmării pastrarea adecvată a politicii şi va
analiza ori de câte ori este cazul respectarea acestora.

4.2 Obiective în domeniul calităţii

Prin politica organizaţiei aceasta îşi propune ca obiective realizabile în următoarea

perioadă de timp să prevină pe căt posibil apariţia neconformităţilor în toate etapele de
execuţie a produselor, acest lucru realizându-se prin analizarea şi eliminarea cauzelor ce le-a
produs.
Un alt obiectiv ce se doreşte a fi atins este menţierea şi îmbunătăţirea permanentă a
încrederii pe care clienţii o au faţă de serviciile şi prosusele firmei.
Ca un obiectiv în ceea ce priveşte procesul de producţie este minimizarea pe cât
posibil a materiilor prime, materiale şi energie consumată, prin utilizarea celor cu impact
scăzut asupra mediuliu în favoarea celor recuperabile sau reciclabile.
Eliminarea factorior de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională, în vederea
asigurării unui nivel de securitate cât mai ridicat.
 4.3 Procese identificate în cadrul organizaţiei

În cadrul firmei se pot indendifica patru categorii de procese ale sistemului de

management al calităţii , care includ: procese de management, procese de realizare a
produsului, procese auxiliare (suport) şi procese de măsurare, analiză şi îmbunătăţire.
Aceste categorii de procese cuprind la rândul lor o serie de activităţi desfăşurate la
nivelul întregii companii şi anume:
1. Procese de management
a. procesul de stabilire a politicilor şi obiectivelor calităţii
b. procesul de stabilire cerinţe client
c. procesul de planificare şi coordonare a activităţii
d. procesul de analiză efectuată de management
2. Procese de realizare a produsului
a. Procese de dozarea materiei prime
b. Procese de încălzire a materiei prime
c. Pocese de realizare în bune condiţii a reacţiei catalitice şi de dehidrogenare
d. Procese de realizare a
3. Procese auziliare
a. Procese de control al documentelor şi înregistrărilor financiar-contabile
b. Procese de intruire a personalului
c. Procese de aprovizionare, manipulare, depozitare, amabalare şi livrare
d. Procese
4. Procese măsure, analiză şi îmbunătăţire
a. Procese de monitorizare a sadisfacţiei clientului
b. Procese de audit inten
c. Procese de control al neconformităţilor
d. Procese de acţiuni corective şi preventive
e. Procese de îmbunătăţire contiună
 4.4 Harta proceselor

PROCESE DE MANAGEMENT
Stabilire a Stabilire Planificare Analiză
politică şi a cerinţe şi efectuată de
obiective client coordonare management
a activităţii

PROCESE DE REALIZARE A PRODUSULUI

Dozarea Încălzire a Reacţie catalitică Procese
materiei materiei şi de de
prime prime dehidrogenare distilare
LI

LI
N

N
Ţ
E

C
T

E
PROCESE AUXILIARE
Controlul Intruire a Aprovizionare Monitorizare
documentelor personalului şi desfacere echipamente
şi utilaje

PROCESE MASURARE, ANALIZĂ ŞI

ÎMÂBUNĂTĂŢIRE
Monitorizarea Controlul Acţiuni
sadisfacţiei neconformităţior corective şi
clientului preventive

Îmbunătăţire
Audit inten contiună

4.5 Documentele sistemului de managament al calităţii

 Documentaţia sistemului de management al calităţii include :

1. Politica referitoare la calitate şi obiectivele calităţii : PCO 01 ed 1/rev 0

2. Manualul calităţii : MC FC 01 ed 1/ rev 0
3. Proceduri de sistem
a) Controlul documentelor şi înregistrărilor: PS FC 01 „control documente şi
înregistrări” ed 1/ rev 0
b) Tratare produs neconform : PS FC 02 „control produs neconform” ed 1/ rev 0
c) Acţiuni preventive şi corective: PS FC 03 „ acţiuni preventive şi corective”
d) Audit intern : PS FC 04 „ audit intern” ed 1/ rev 0
4. Proceduri operaţionale
a) Dozarea materiei prime : PO FC 01 „dozare” ed 1/ rev 0
b) Încălzire a materiei prime : PO FC 02 „încălzire” ed 1/ rev 0
c) Realizarea în bune condiţii a reacţiei catalitice şi de dehidrogenare: PO FC
„reactie” ed 1 / rev 0
d) Realizare a distilării în vederea obţinerii produsului finit : PO FC „distilare” ed
1/ rev 0
5. Documente de organizare şi funcţionare
a) Regulament de organizare și funcționare : DOF FC 01 „ROF” ed 1/ rev 0
b) Regulament de ordine interioară : DOF FC 02 „ROI” ed 1/ rev 0
c) Organigramă : DOF FC 03 „organigrama” ed 1/ rev 0
d) Fișa postului: DOF FC 04 “„ fişa postului” ed 1/ rev 0

Manualul
calităţii
(MC)

Proceduri de sistem ( PS )

Proceduri operaţionale ( PO )

Documente de organizare şi funcţionare (DOF)

S.C. FREON-CHIM S.R.L.
 Petrești, județul Dâmbovița, A1, km 70
Telefon 0729378279
e-mail freon.chim@gmail.com

Aprobat,

Avizat,

Elaborarea procedurii

Cod: F.C.- 01
Ediţia 1
Data : 8. 01. 2016
Revizia 0
Exemplar nr. 1

Verificat,

Elaborat ,

Difuzat: controlat 
necontrolat 
Lista de difuzare

Lista de revizii şi modificări

 Cuprins

5.1 Filă de gardă

5.2 Lista de difuzare
5.3 Lista de revizii şi modificări
5.4.1 Scop
5.4.2 Domeniul de aplicare
5.4.3 Documente de referinţă
5.4.4 Definiţi şi abrevieri
5.4.5 Descrierea efectivă a procedurii
5.4.6 Responsabilităţi
5.4.7 Înregistrări
5.4.8 Anexe
5.1 Scop
Stabileşte modalităţii de realizare a activităţii, asigurând existenţa unei
documentaţii corespunzătoare derulării acesteia. Stabileşte formele unitare de
elaborare a procedurilor, instrucţiunilor şi formulalelor care se elaboreată de către
personalul organizţiei. Ajută la indentificarea activităţilor care necesită a fi
procedurate, iar mai apoi se întocmesc cele mai relevante şi eficiente proceduri.

5.2 Domeniul de aplicare

Acestă procedură se aplică pentru întocmirea, verificarea, analizarea,
aprobarea şi înregistrarea procedurilor şi instrucţiunilor ale Sistemului de
management al calităţii din cadrul firmei S.C. FREON-CHIM S.R.L.

5.3 Documente de referinţă

1. SR EN ISO 9000: 2006 - Sisteme de management al calităţii. Noţiuni fundamentale
şi vocabular;
2. SR EN ISO 9001:2008 - Sisteme de management al calităţii. Cerinţe;
3. SR EN ISO 19011: 2003 Ghid pentru auditarea sistemelor de management al
calităţii şi/sau de mediu;
4. SR EN ISO 19011: 2003 – Ghid pentru auditarea sistemelor de management al
calităţii şi/sau al mediului;
5. Legea nr.53/2003 - Codul Muncii;
6. Legea 319/2006 – Legea securităţii şi sănătăţii în muncă;
7. Ordin nr. 101/2001 privind obligativitatea respectării pe teritoriul judeţului a normelor
de prevenire şi stingere a incendiilor;
8. Monitorul Oficial al Consiliului Judeţean. Reguli şi dispoziţii de apărare împotriva
incendiilor pentru domeniul public privat al judeţului;
9. Regulament de Ordine Interioară.
10 . Legea nr. 84/1993 pentru aderarea României la Convenţia privind protecţia
stratului de ozon, adoptată la Viena la 22 martie 1985 şi la Protocolul privind
substanţele care epuizează stratul de ozon, adoptat la Montreal la 16 septembrie
1987, şi pentru acceptarea Amendamentului la Protocolul de la Montreal privind
substanţele care epuizează stratul de ozon, adoptat la cea de-a doua reuniune a
părţilor, de la Londra, din 27-29 iunie 1990;
11. Regulamentul (CE) nr. 842/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului privind
anumite gaze fluorurate cu efect de seră, cu completările ulterioare.
12. Regulamentul (CE) nr. 1005/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului
privind substanţele care diminuează stratul de ozon, cu completările ulterioare.

5.4 Definiţii şi abrevieri

5.5 Descrierea efectivă a procedurii
 START

PRIMIRE MATERII PRIME

RECEPŢIE MATETII PRIME

NU
E
OK
?
DA

DEPOZITARE

DOZARE MATERII PRIME

ÎNCĂLZIRE

REACŢIE CATALITICĂ

REACŢIE DEHIDROGENARE

DISTILĂRI

ANALIZE DE TRATARE PRODUS

VERIFICARE PRODUS LABORATOR NECONFORM

NU
E
OK
?
DA

INCARCARE PRODUSE SI DEPOZITARE

STOP
5.6 Responsabilităţi

5.7 Înregistrări

5.8 Anexe