Amoniacul (NH3)

Amoniacul este un agent frigorific utilizat în marile comerciale

și aplicații industriale.
Amoniacul are proprietățile tehnice care îl fac să fie considerat
incompatibil cu cuprul, care este materialul preferat pentru țevi și
înfășurările motorului pentru producerea în masă a sistemelor
ermetice.
Toxicitatea și riscul pentru securitatea persoanelor în caz de
eliberare, limitează aplicațiile în care amoniacul poate fi utilizat în
siguranță și la un cost acceptabil.
Mirosul neobișnuit de puternic și iritant emis în timpul
amoniacului poate provoca panica oamenilor, deoarece încearcă să
părăsească spațiul. Pe partea pozitivă, totuși, acest miros servește,
de asemenea, ca un semnal util de avertizare timpurie în cazul unui
sistem de scurgeri.
Utilizarea amoniacului în sectoarele tradiționale a crescut pe multe
piețe din cauza dorinței de a evita utilizarea de agenți frigorifici cu
conținut ridicat de GWP, cum ar fi HFC.
Amoniacul este încă utilizat mai ales în aplicațiile tradiționale ale
sistemelor mari de refrigerare industrială, deși a fost introdus și în
unele segmente noi, precum cele de aer condiționat  și sisteme
comerciale.

Tehnologiile nepoluante incep sa se

impuna. Ce implicatii sunt in retail?

Tranzitia de la freoni la agenti de racire naturali precum amoniacul,

dioxidul de carbon si propanul, este schimbarea care va domina evolutia
pietei echipamentelor de frig in urmatorii ani.

Vestea buna pentru retaileri este ca noile tehnologii, pe langa faptul ca

sunt mai prietenoase cu mediul, sunt mai eficiente din punctul de vedere
al consumului energetic.

In prezent, piata este dominata de echipamentele care utilizeaza freoni de

tranzitie, cu impact negativ redus asupra mediului.

Lucrurile se schimba chiar in acest moment, cei care dau tonul fiind
retailerii internationali: o parte dintre magazinele pe care acestia le-au
inaugurat in ultimii ani utilizeaza deja sisteme de racire hibride (cu
agenti naturali precum NH3, CO2, propan, isobutan si freon de
substitutie definitiva precum R134a).
De ce aceste schimbari majore? Argumentul principal este protectia
stratului de ozon si incetinirea fenomenului de incalzire globala. In urma
dovedirii stiintifice a efectelor nocive asupra stratului de ozon produse
de freoni, comunitatea internationala a impus o strategie de eliminare
treptata a acestor substante - de inlocuire a lor fie cu altele sintetice mai
putin poluante, fie de revenire la fluidele naturale, precum amoniacul si
dioxidul de carbon.

Cadrul legal care impune aceasta tranzitie

Prin semnarea Protocolului de la Kyoto, Uniunea Europeana s-a angajat sa-si
reduca emisiile de gaze cu efect de sera cu 8% in perioada 2008-2012 fata de anul
de baza 1990. In 2006, Parlamentul European a aprobat Regulamentul (CE) nr.
842/2006 privind anumite gaze fluorurate cu efect de sera (Regulamentul privind
gazele F). Acesta se aplica de la data de 4 iulie 2007 si stabileste cerintele specifice
pentru diferitele faze ale intregului ciclu de viata al gazelorF, de la producere pana
la sfarsitul duratei de viata. Prin urmare, regulamentul afecteaza diferiti actori de-
a lungul ciclului de viata al gazelor F, inclusiv producatori, importatori si
exportatori de gaze F, producatori si importatori ai anumitor produse si
echipamente care contin gaze F si operatori ai echipamentelor. In Romania,
regulamentul CE 842 a fost adoptat prin HG 939/2010, el fiind pus in aplicare
prin ordinul Ministrului Mediului si Padurilor nr. 2682/2011 odata cu
desemnarea AGFR (Asociatia Generala a Frigotehnistilor din Romania) ca
organism de certificare a operatorilor.

Intoarcerea in timp
“Putina lume cunoaste faptul ca amoniacul se utilizeaza de foarte mult
timp in Romania chiar si in echipementele frigorifice domestice: de
exemplu, bine-cunoscutele frigidere Fram existente in casele
romanilor pana pe la sfarsitul anilor ’80 utilizau amoniac pe
post de agent de racire, si nu freon.
Freonii s-au impus pe piata datorita proprietatilor termodinamice
favorabile si a gradului scazut de risc in exploatare, insa tehnologiile de
azi permit utilizarea dioxidului de carbon si a amoniacului in instalatii
de racire cu eficienta mai mare decat a celor cu freoni.

Daca ne referim doar la echipamentele pentru comerciantii alimentari,

amoniacul poate fi utilizat ca agent primar de racire (de exemplu folosit in
instalatii de tip „roof top” amplasate in exteriorul magazinului), in
cascada cu dioxidul de carbon (CO2) ca agent secundar pentru vitrinele si
camerele de congelate (temperaturi negative), si cu propilen glicol pompat
ca agent secundar pentru vitrinele si camerele de refrigerate (temperaturi
pozitive). De asemenea, dioxidul de carbon poate fi folosit fie in sisteme
frigorifice hibride, fie ca agent frigorific primar, pentru ambele domenii de
temperatura refrigerare si congelare.

In nordul si vestul Europei, exista deja un numar considerabil de magazine

care utilizeaza echipamente de frig pe baza de amoniac si dioxid de carbon.

In cazul sistemelor frigorifice care functioneaza cu amoniac,

echipamentele de productie a frigului sint amplasate in exteriorul
magazinelor din motive de securitate, deoarece amoniacul prezinta un
risc ridicat de toxicitate, flamabilitate si explozie.

“In Ungaria functioneaza inca din 2008 citeva magazine de tip

hypermarket care utilizeaza amoniac ca agent frigorific primar si dioxid
de carbon si propilen glicol ca agenti frigorifici secundari. Eficienta
energetica a acestora este cu cca. 40% mai mare decit a celor care utilizeaza
freoni”.

În ultimul timp incepe sa fie tot mai utilizat propanul ca agent frigorific
(simbolizat prin R290) care reprezinta un inlocuitor excelent pentru freonul
clasic, in special pentru vitrinele frigorifice cu agregat incorporat (utilizate
in interiorul spatiilor mici de vinzare), de asemenea eficienta energetica
fiind superioara celor care functioneaza cu freoni. Singura problema legata
de utilizarea propanului ca agent frigorific este reprezentata de
inflamabilitatea ridicata a acestuia, insa in magazinele mici, data fiind
cantitatea mica de propan continuta in instalatia frigorifica, riscul de
explozie este minim, astfel incat un astfel de echipament nu poate fi
considerat periculos.

Cat despre proiectele „de ultima generatie” implementate deja pe piata

romaneasca, reprezentantul Pro Refrigeration mentioneaza cateva
parteneriate cu clienti din segmentul IKA (lanturile internationale de
magazine): “Impreuna cu partenerul nostru Carrier Comercial
Refrigeration am instalat in cateva supermarketuri din IKA echipamente cu
sistem frigorific de tip “Hibride cooling” care functioneaza cu CO2 pentru
sistemul frigorific negativ (pentru alimente congelate) si R134a (un freon de
substitutie definitiva – n.r.) pentru sistemul frigorific pozitiv (pentru
alimente refrigerate). De asemenea, suntem in discutie cu un jucator din
IKA pentru implementarea in cursul anului 2013 a unui sistem “full CO2”
(atat pentru congelate, cat si pentru refrigerate)”. Deja unele retele straine
de magazine au decis sa investeasca in 2013 doar in sisteme cu agenti
naturali sau cu freoni de substitutie definitiva cu GWP<2400 pentru
echiparea magazinelor nou inaugurate.

La randul sau, reprezentantul furnizorului de echipamente de frig

Coldline, Gabriel Frinculescu - Sales Manager al companiei – vorbeste
despre agentii de racire naturali de tip izobutan: “Distribuim deja de peste
trei ani echipamente frigorifice profesionale cu agenti de racire de tip
izobutan R600a si propan R290. Aceasta tranzitie catre agenti frigorifici
naturali nu a afectat pretul mediu de vanzare al echipamentelor noastre de
frig”.

Avantaje pentru utilizatori

Potrivit managerului Pro Refrigeration, avantajele sistemelor care
functioneaza cu agenti naturali sunt: costul redus al agentilor frigorifici si
costul redus de operare (uneori cu circa 40% mai mic decat in cazul
agentilor pe baza de gaze cu efect de sera).

Un alt aspect important este rata mica de inlocuire a agentului frigorific din
instalatii, in cazul celor care functioneaza cu agenti naturali. Astfel, se
reduc considerabil costurile de intretinere. “Daca pe intregul lant al
frigului exista operatori certificati, se reduce mult rata pierderilor de agent
frigorific. De exemplu, o retea mare de magazine client al Pro Refrigeration
care detine acest certificat a reusit sa-si reduca pierderile de agent frigorific
sub 15%, ceea ce reprezinta o rata foarte buna”, completeaza Adrian Ion. El
atrage insa atentia ca factorul care va schimba dramatic perceptia
retailerilor si a altor utilizatori de echipamente asupra amortizarii
investitiilor in sisteme noi de racire, in urmatorii ani, va fi pretul energiei
electrice, in conditiile in care este sigur ca energia electrica va continua sa
se scumpeasca.

Avantajul consumului redus de energie este subliniat si de catre

reprezentantul Coldline: “Aparatele frigorifice profesionale ce utilizeaza
agenti de racire nepoluanti au consumuri energetice mai mici decat cele
ce utilizeaza inca freoni si, pe masura ce tranzitia catre acest tip de agenti
de racire va putea fi completata pentru toate tipurile de echipamente de
racire, exista o oportunitate serioasa de crestere a vanzarilor furnizorilor
de echipamente, avand in vedere avantajele economice pentru
utilizator”,