AUDITUL ENERGETIC AL SISTEMELOR FRIGORIFICE

Prof dr.ing. Gabriel Ivan

AUDITUL ENERGETIC AL SISTEMELOR FRIGORIFICE Are drept scop determinarea performantelor sistemelor in regimul de functionare actual si nominalizarea solutiilor de reabilitare energetica a acestora. Principalele elemente ce fac obiectul studiului privind modul in care functioneaza sistemul si performantele acestuia sunt: - analiza proprietatilor agentului de lucru caracteristicilor termodinamice, termo-fizice, ecologice si economice ale agentului de lucru; - analiza performantelor principalelor aparate componente ale sistemului si modalitati de crestere a acestora pentru compresor, condensator, vaporizator...etc, functie de tipul de sistem; - analiza performantelor ansamblului sistemului frigorific, oricare ar fi regimul de lucru, de pompa de caldura sau instalatie frigorifica; tehnice; economice; impact asupra mediului. - analiza procedurilor tehnice de intretinere: periodicitate; gradul de corectitudine tehnica in efectuarea procedurilor de intretinere, completare, colectare, depozitare a agentului de lucru si efectele acestora asupra mediului. Solutiile de reabilitare propuse vor urmari: - agentul de lucru sa corespunda aplicatiei tehnice in cauza; in cazul in care se constata ca aceasta conditie nu este indeplinita se propune unul sau mai multi agentii de lucru pentru inlocuirea agentului vechi, fie ca acesta este neperformant, fie ca nu indeplineste conditiile ecologice cerute de normele de mediu; - metode de imbunatatire a performantelor in functionare pentru fiecare din aparatele componente ale sistemului; - metode de crestere a coeficientului de performanta al sistemului in ansamblu;

- metode de reducere a impactului negativ al sistemelor asupra mediului ambiant: utilizarea unor agenti de lucru ce au proprietati cat mai apropiate de cele ale agentului ideal: impact nul asupra stratului de ozon; aport nul sau minim la efectul global de incalzire; toxicitate si inflamabilitate zero, sau cat mai mici. Agenti frigorifici de lucru In Romania mai sunt inca numeroase instalatii frigorifice care functioneaza cu agenti poluanti, de tipul CFC (R12), ce distrug ozonul stratosferic. Prin aderarea Romaniei la Protocolul de la Montreal si la amendamentele care i-au urmat a fost interzis importul instalatiilor frigorifice cu agenti de lucru de tip CFC. Ca semnatara a Conventiei de la Viena, Romania are obligatia sa participe la actiunile de protectie a mediului inconjurator si din acest punct de vedere specialistii in frig trebuie sa decida asupra noilor agenti frigorifici utilizati si a directiei in care se va dezvolta industria de frig si aer conditionat din tara. O preocupare permanenta a specialistilor romani este aceea de crestere a eficientei sistemelor de frig in contextul unei reduceri drastice a efectului lor poluant. Aceasta necesitate face ca toti specialistii sa se orienteze catre utilizarea agentilor frigorifici naturali sau cu proprietati apropiate de ale acestora. Scurt istoric Agenti frigorifici naturali Aerul 1844 (John Gorrie, instalatie cu compresie si destindere). Amoniacul (NH3, R717) 1859 (Ferdinand Carr, instalatie cu absorbtie apa-amoniac); 1873 (David Boyle, instalatie cu comprimare mecanica). Apa (H2O, R718) 1870 (Edmond Carr, evaporarea apei cu o pompa de vid); 1908 (Maurice Leblanc, instalatie cu ejectie).

 Bioxidul de sulf (SO2, R764) 1874 (Raul Pictet, instalatie cu compresie mecanica). Bioxidul de carbon (CO2, R744) 1882 (Carl von Linde, instalatie cu compresie mecanica). Propanul (C3H8, R290) 1931 (Mc Cord, instalatie cu compresie mecanica). Fluidele de sinteza Freonii sunt derivati halogenati ai hidrocarburilor saturate. Utilizati initial ca si decapanti sunt apoi folositi drept agenti frigorifici. 1930 Thomas Midgley, Albert Hene si Mc Nary CnH2n+2 F Cl Br

R11, R12, R13, R13B1, R22, R23 R113, R114, R115, R500, R501, R502

DESCOPERIREA IMPACTULUI NEGATIV AL FREONILOR ASUPRA MEDIULUI In 1973 Sherwood Rowland si Mario Molina prezinta teoria conform careia este distrus ozonul din stratosfera de clorul continut in freoni: CFC + h Cl + CFC-1Cl Cl + O3 Cl O + O2

1987 Protocolul de la Montreal - evidentierea contributiei freonilor (CFC, HCFC) la distrugerea ozonului stratosferic: ODP; - restrictionarea utilizarii; - amendamentele ulterioare (Londra 1990, Copenhaga 1992, Viena 1995, Montreal 1997, Beijing 1999) introduc restrictii mai drastice finalizate cu oprirea productiei de CFC la 1 ianuarie 1995 si introducerea unui calendar de restrictii si pentru HCFC).

1997 Protocolul de la Kyoto - impune monitorizarea gazelor cu efect de sera (inclusiv freonii): caracteristica este data de GWP; - se urmareste nu numai influenta directa GWP a agentului ci si contributia totala la incalzirea atmosferei (efectul direct plus cel indirect): TEWI; - 16 februarie 2005 indeplinirea conditiilor de aplicare a Protocolului de la Kyoto (parafare de minim 55 de tari care sa contribuie in emisii de CO2 cu minim 55%) si intrarea in vigoare a restrictiilor impuse. Protocolul de la Montreal: semnat la 16/9/1987; intrat in vigoare la 16/31/1989; Amendamentul de la Londra: ratificat la20/12/1991; Amendamentul de la Copenhaga: 25/11/1992; Reglementarile CEE nr. 3003/94: 25/121994; Revizuirea Protocolului de la Montreal de la Viena: 7/12/1995. Strategie evolutiei agentilor frigorifici Evolutia inlocuirii agentilor de lucru neecologici din sistemele frigorifice va parcurge cateva etape. In prima etapa va fi posibila utilizarea unor agenti de tranzitie, apoi vor fi utilizati agenti de lucru inlocuitori de medie si lunga durata. In urma acestora toate sistemele vor utiliza numai agenti ecologici conform normelor noi, ormonizate cu cele europene. Consecintele reglementarilor au efect asupra productiei de refrigerenti: oprirea productiei de CFC - 31/12/1994; oprirea ulterioara a productiei de HCFC; substituienti de tranzitie a CFC - cresterea temporara a productiei: productia din 1989 + 3,1 % pana in 1996 reducerea progresiva a utilizarii lor: - din 2004 pana in 2009: productia din 1989 - 35% - din 2010 pana in 2014: productia din 1989 - 65 % - din 2015 pana in 2019 : productia din 1989 - 90 % - din 2020 pana 2030: productia din 1989 - 99,5 % - 2030 : oprirea utilizarii. dezvoltarea utilizarii de substituienti

STRATEGIA REFERITOARE LA INLOCUIREA AGENTILOR FRIGORIFICI DE SINTEZA.

Substituenti ai agentilor frigorifici de tip CFC.

Agenti frigorifici de tranzitie

Agenti frigorifici de medie si lunga durata

HCFC

HFC

Substante naturale

Substante monocomponente R22 R124 R124b

Amestecuri cu R22

Substante monocomponente R717 R290 R1270 R600a R170 R744 R718

Amestecuri R290 / R600a

Substante monocomponente R134a R125 R32 R143a R152a

azeotrope R507

Amestecuri cvasiazeptrope R404 A, R408A R410A

zeptrope R401A, R401B R402A, R402B R403A, R403B R409A, R409B R413A

Freonii indicati pentru diferite aplicatii Aplicatiile frigului folosesc pentru diverse procese tehnologice anumiti freoni. Cel mai des intalniti freoni sunt: in industria alimentara : R12, R502, R22 instalatiile folosite pentru climatizare : R134a, R22, R502, R21. instalatiile casnice: R12, R22. instalatiile de aer conditionat pentru automobile: R134a. Clasificarea agentilor frigorifici STAS 6987-82 si norma franceza NFE 35-400 clasifica agentii, din punctul de vedere al securitatii in trei grupe: GRUPA I : fluide neinflamabile si toxicitate nula sau foarte slaba ( R744-bioxidul de carbon si freonii) ; GRUPA II : fluide la care toxicitatea este caracteristica dominanta. Unele, in amestec cu aerul, sunt inflamabile si explozive intr-un interval limitat de concentratii. Limita de inflamabilitate depaseste 3,5 % in volume (amoniacul, clorura de metil si bioxidul de sulf ); GRUPA III : fluide la care inflamabilitatea si explozivitatea sunt caracteristicile dominante la o limita sub 3,5 % volumetric. Aceste fluide nu sunt in general toxice (hidrocarburile). Directii de lucru in cercetarea europeana privind sistemele frigorifice Privind sistemele frigorifice, directiile de studiu la nivel european au in vedere urmatoarele: - cresterea eficientei in functionare pentru fiecare aparat din instalatie, compresor, condensator, vaporizator, utilizarea unor echipamente performante impreuna cu o crestere a gradului de compactitate a acestora. Pentru aceasta se fac cercetari privind marirea coeficientilor de transfer termic prin diferite metode de tip pasiv si activ. In present cele mai raspandite sunt metodele pasive, ele avand in vedere si o reducere a consumurilor energetice in exploatare ; - ameliorarea eficientei intregului sistem frigorific in vederea economiei de energie de actionare, fie electrica fie termica ; -

- cresterea nivelului tehnologic de executie a instalatiei pentru reducerea scaparile de agent frigorific in atmosfera in timpul exploatarii ; - o mai judicioasa apreciere a sarcinii frigorifice necesare impreuna cu o dimensionare cat mai exacta a aparatelor din instalatie ce conduce la reducerea dimensiunilor acesteia, la reducerea consumurilor energetice in exploatare, la scaderea masei de agent din instalatie si implicit a scaparilor in atmosfera ; - perfectionarea sistemelor de conducere autamata a proceselor din instalatiile frigorifice : - intensificarea utilizarii sistemelor de tip pompa de caldura pentru realizarea de recuperari energetice in procesele din industrie si perfectionarea acestor sisteme pentru aplicatii in domeniul casnic ; - perfectionarea sistemelor frigorifice cu stocare de frig ce asigura mari reduceri energetice in functionare. Probleme in atentia cercetarii, comercializarii si executiei romanesti privind sistemele frigorifice O problema de interes imediat este punerea legislatiei romanesti din domeniu in concordanta cu cea europeana si internationala Organismele nationale de resort au facut pasi importanti pe directia unei perfecte armonizari a legislatiei romanesti cu cea internationala in domeniul fluidelor frigorifice (producere, comercializare, exploatare), fapt ce permite evitarea folosirii unor agenti frigorifici de tip vechi, neecologici, de catre utilizatori precum si evitarea introducerii in tara a acestor fluide. Este de mare actualitate formarea unor deprinderi de recuperare, reciclare si reutilizare controlata a acestor substante la firmele de executie si comert din tara. In anumite cazuri apare problema recuperarii, depozitarii si distrugerii unor agenti de tip vechi cu profunde implicatii ecologice. Etapele de evolutie urmarite de specialistii romani sunt: - inlocuirea agentilor de lucru vechi cu noi agenti ecologici in concordanta cu cerintele mondiale, in ordinea urmatoare: o CFC o HCFC o HFC + agenti naturali - cresterea COP o cresterea performantelor sistemului in ansamblu o cresterea performantelor componentelor

- reducerea costurilor de exploatare o energie de actionare o costuri cu agentii de lucru completare inlocuire Cerinte si condiii ce se impun proprietilor agenilor frigorifici de lucru Cerintele impuse agentilor frigorifici existenti intr-o instalatie, sau celor care urmeaza a fi utilizati intr-o instalatie noua au in vedere: proprietile termodinamice i de transfer de cldur; proprietati ce au impact asupra mediului inconjurator; pretul de cost 1. Proprieti termodinamice i de transfer de cldur Avem in vedere proprietatile ce avantajeaza sistemul in functionare. Enumeram in continuare principalele proprietati pe care ar trebui sa le regasim la agentul frigorific de lucru din sistemele existente sau nou construite. a) presiune de vaporizare - superioar presiunii atmosferice, dar foarte apropiat de aceasta, pentru a se putea evita coroziunea instalaiei, scderea eficienei frigorifice, apariia diverselor reacii chimice in interior, datorit ptrunderii aerului exterior, umezelii, substanelor necondensabile, e.t.c.. b) presiunea de condensare - redus pentru evitarea pierderilor de agent frigorific, dimensiuni mari ale compresorului i pentru realizarea unei creteri a eficienei frigorifice. c) entalpia de vaporizare - mare pentru creterea capacitaii frigorifice. d) cldura specific ct mai redus in vederea pierderilor exergetice. e) conductivitatea termica - cat mai ridicata pentru realizarea unui transfer de caldura cat mai bun . f) vascozitatea.- medie g) solubilitatea fata de ulei - insolubilitate reciproca pentru evitarea murdaririi schimbatoarelor de caldura si implicit reducere transferului de caldura, avand ca efect reducerea puterii frigorifice. h) corozivitatea - substante pasive la coroziune

i) volum specific al vaporilor - mic j) stabilitate - fluidul utilizat trebuie sa fie perfect stabil, la temperaturile la care este supus pe parcursul unui ciclu normal, sau chiar accidental, in cazul unei functionari anormale (manevra gresita, avarie ) k) temperatura - temperatura critica , Tk, trebuie sa fie cat mai ridicata, iar cea a punctului triplu, Tt, cat mai coborata, pentru ca evolutia intregului ciclu frigorific sa se desfasoare intre aceste doua valori, pe un domeniu cat mai larg de temperaturi. Temperatura normala de vaporizare, t0N, este de dorit sa fie cat mai coborata, putandu-se lucra cu o presiune de vaporizare ,po, superioara celei atmosferice. Temperatura de refulare din compresor, Tr , trebuie sa fie cat mai redusa, pentru o buna stabilitate a agentului frigorific si a uleiului, in scopul unei utilizari indelungate a compresorului. In acest sens indicele comprimarii adiabatice, = cp / cv trebuie sa fie cat mai mic. l) productia frigorifica volumetrica - pentru a conduce la dimensiuni reduse ale compresorului , agentul frigorific trebuie sa aiba o productie (capacitate) frigorifica volumetrica cat mai mare. Cum aceasta este data de relatia : q0v = q0m/va = ( lv - cp(tc-t0)) / va rezulta ca agentul trebuie sa dispuna de caldura de vaporizare (lv) mare, o caldura specifica a lichidului (cp) redusa si de un volum masic al vaporilor aspirati in compresor (va) mic. 2. Proprietati ce au impact asupra mediului inconjurator a) toxicitate asupra omului si a animalelor - cat mai reduse , ideal zero b) influente asupra ariilor biologice si genetice - sa nu conduca la modificari bio-energetice. c) miros - fara miros ( daca indeplinesc si celelalte conditii ). d) inflamabilitate si explozivitate - cat mai mici. e) impactul direct si indirect asupra incalzirii globale - cat mai mic distrugerea stratului de ozon - data de indicatorul ODP (Ozone Deplation Potential ), este preferabil sa fie nul. actiune directa la efectul de sera - data de indicatorul GWP (Global Warming Potential), este preferabil sa fie cat mai mic, nul.

actiune globala, aportul direct si indirect la efectul de sera data de indicatorul TEWI (Total Equivalent Warming Impact) definit: TEWI = {(GWP x m x S x L ) + (GWP x m x X) + (S x Ea x B) } unde: actiune directa la efectul de sera este data de termenii: (GWP x m x S x L ) + (GWP x m x X) unde: GWP (Global Warming Potential) - potentialul de incalzire globala (KgCO2/Kg agent frigorific.), preferabil nul; m - incarcatura totala de refrigerent din instalatie; L - procent de scapar in functionare; S - durata de functionare a sistemului; Ea - energia consumata anual; B - emisia de CO2 pe KWh energie generata (KgCO2/KWh electricitate); X factor ce tine cont de reciclarea agentului. actiune indirecta la efectul de sera - componenta indirecta a coeficientului TEWI data de termenul: (S x Ea x B) unde: Ea - energia consumata anual f) consumuri energetice in timpul producerii si utilizarii agentilor frigorifici - cat mai mici Dupa incadrarea agentilor frigorifici utilizati la climatizarea aerului in grupe, functie de conditiile de ocupare a cladirii (repartizate in cinci categorii, A, B, C, D si E), amplasarea elementelor instalatiilor frigorifice si modul de preluare a caldurii, se stabileste daca utilizarea unui anumit fluid este admisa sau nu. 3. Pretul de cost Este criteriul luat in consideratie in primul rand. Un pret de cost atractiv se obtine, uzual, pentru agentii de lucru ce pot fi produsi in tara.

Criterii de selectare a unui agent de lucru Pentru o gama larga de utilizatori incepe sa prezinte un interes deosebit urmatoarele criterii de selectare a unui agent de lucru impreuna cu sistemul frigorific in care acesta evolueaza : consumul de energie primara pentru producerea agentului ; componentele agentului de lucru influenta acestora asupra mediului materializata in valorile coeficientilor ODP si GWP ; aportul complex la procesul de incalzire globala, nu numai in mod direct ci si in toate etapele parcurse de agent de la etapa de fabricatie pana la utilizarea in sistemul frigorific, materializate in coeficientul TEWI ce pune in evidenta influenta acestor etape ; siguranta in exploatare ; influenta agentului de lucru asupra spatiului racit avand in vedere toxicitatea si inflamabilitatea acestuia ; nivelul de zgomot produs de sistem ; costurile de exploatare. Toate aceste criterii au fost in atentia utilizatorilor intotdeauna, dar in conditiile in care primeaza criteriile ecologice si siguranta utilizatorilor, ele devin tot mai importante si determina o mai atenta selectie a agentilor de lucru functie aplicatia tehnica si de cererea utilizatorilor.

Reabilitarea sistemelor frigorifice Analiza functionarii sistemului frigorific pune in evidenta: - deficientele aparatelor componente; - deficientele ce apar in functionarea ansamblului; - necesitatea pastrarii sau schimbarii agentului de lucru din sistem. Masurile de reabilitare vor fi prevazute functie de: - agentul de lucru o in situatia in care agentul de lucru nu corespunde noilor norme se procedeaza la schimbarea acestuia cu un agent care sa indeplineasca urmetoarele conditii: sa fie compatibil cu aparatele si materialele din care acestea sunt executate; sa conduca la performante similare in functionare pentru aparatele componente si pentru sistem; sa realizeze scopul propus pentru functionarea instalatiei (temperatura de racire sau de condensare, functie de regimul de lucru); - performantele aparatelor componente; - performantele sistemului. Scopul masurilor de reabilitare luate este acela de: - reducere a consumurilor energetice in functionare; - crestere a performantelor de functionare pentru compresoare, pentru schimbatoarele de caldura din sistem; - crestere a coeficientilor de performanta ai sistemului.

AGENTII FRIGORIFICI NATURALI Utilizarea agentii frigorifici naturali castiga tot mai mult teren in competitia cu freonii, care, desi sunt in prezent larg utilizati, prezinta unele dezavantaje. Dintre aceste dezavantaje amintim urmatoarele : vascozitatea redusa ce favorizeaza scaparile de agent din instalatie, efect care are impact asupra mediului inconjurator ; solubilitatea reciproca cu uleiul accentuata la marirea presiunii si reducerea temperaturii (fapt ce impune circulatia agentului frigorific in interiorul tevilor schimbatorului de caldura) ; datorita hidrogenului, la un continut mai mare de apa in instalatie se pot forma acizi puternic corozivi. Apare necesara limitarea continutului de apa la cel mult 25 mg/kg freon. Surplusul de apa se depune sub forma de gheata in ventilele de reglaj provoacand obturari ale acestora cu implicatii negative asupra circulatiei agentului in instalatie ; inflamabilitate ridicata la acei freoni la care hidrogenul este prezent in cantitate mare ; coeficientii de transfer de caldura sunt mai mici decat la ammoniac ; ataca garniturile de cauciuc ; densitatea lor mai ridicata conduce la marirea rezistentelor hidraulice ceea ce implica diametre mai mari ale conductelor decat in cazul amoniacului pentru aceeasi putere frigorifica.

Caracteristici ale unor agenti frigorifici naturali

CO2 R744
Agent natural din grupa I, fluide netoxice si neexplozive, are proprietati interesante pentru aplicatiile de instalatii frigorifice sau pompe de caldura, dar are dezavantajul existentei unor presiuni ridicate in instalatie. Avand in vedere proprietatile bioxidului de carbon, parametrii punctului triplu si cei ai punctului critice, exista trei posibile cicluri frigorifice cu CO2:

CICLUL SUBCRITIC in care presiunea este mentinuta sub presiunea critica, pe tot parcursul proceselor, dar mai mare decat cea a punctului triplu. CICLUL TRANSCRITIC (circumcritic) in care presiunea prcesului de cedare de caldura este mentinuta peste presiunea critica, iar temperaturile sunt de asemenea mai mari decat temperatura critica. CICLUL SUPRACRITIC atat vaporizarea cat si condensarea, sunt de fapt doua procese ce se desfasoara fara schimbare de stare la presiuni mai mari decat presiunea punctului critic. Bioxidul de carbon are proprietati ce il recomanda pentru o gama larga de aplicatii practice, aspecte pe care le vom prezenta in paragrafele ce urmeaza. Pentru mai bine de jumatate de secol CO2 a fost refrigerentul cel mai des utilizat. Odata cu dezvoltarea freonilor (aparitia R-12), CO2 a fost rapid abandonat si a fost uitat in ultimii 40-50 de ani. Motivul principal care a dus la abandonarea CO2 a fost comportarea sa dezavantajoasa in cazul temperaturilor de condensare mari (datorita temperaturii ridicate ale apei de racire din zona tropicelor), care conducea la o scadere a capacitatii frigorifice. Dezavantajul sau principal consta in aceea ca temperatura critica este relativ ridicata tcr = +31oC la o presiune critica pcr = 75 at, care conduce la presiuni mari in condensator, astfel pentru tc = 25oC rezulta pc = 65 bar. Aceasta presiune poate produce daune si vatamari corporale in cazul unor ruperi sau spargeri de conducte, dar in conditiile tehnologice actuale ele nu mai sunt o problema deosebita. Atingand presiunea de 1 bar la temperatura de -78,50C, conditii inferioare punctului triplu ( tp3 = -56,6 0C ; pp3 =5,4 bar ), CO2 este utilizat in principal in instalatiile de producere a ghetii uscate (zapada carbonica), utilizata in mijloacele de transport marfa perisabila. Dupa 1990, Gustav Lorentzen a relansat tehnologia frigorifica bazata pe CO2. Ca agent frigorific CO2 prezinta multiple avantaje in raport cu unii agenti de lucru folositi in prezent. Din punct de vedere al proprietatilor termodinamice enumeram mai jos cateva avantaje: - valorile presiunilor de lucru pentru CO2 sunt mari dar raportul de compresie asigura un consum redus de energie in functionare;

- volumul specific este net inferior celor ale agentilor comparati cu cel al bioxidului de carbon, conducand la dimensiuni mult reduse ale componentelor instalatiei; - ecartul de entalpie la schimbarea de faza este mai mare decat in cazul freonilor, determinand astfel o reducere a suprafetei de schimb de caldura la vaporizator ; - vascozitatea redusa a CO2 face ca pierderile de sarcina pe trasee sa fie mici, de 3 5 ori mai mici decat la freonii uzual folositi si il recomanda pentru utilizarea ca agent de lucru in cazul schimbatoarelor cu sectiuni de trecere mici este cazul microcanalelor; - proprietatile lui termice bune determina coeficienti superficiali de transfer cu valori ridicate la trecerea prin schimbator, fapt ce conduce la cresterea fluxului de caldura transferat si la reducerea suprafetei de schimb. Studiile realizate au demonstrat c proprietile termodinamice i de transport ale CO2 difer considerabil fa de cele ale altor ageni frigorifici cum ar fi cei fluorocarbonai, presiunile nalte din apropierea punctului critic ce apar in schimbtoarele de cldur determinnd viteze de curgere ce conduc la un transfer eficient de cldur. Forma curbei starilor de saturaie a CO2 conduce la obtinerea unei presiuni de 5 10 ori mai ridicat n schimbtoarele de caldura, pe partea CO2 n comparaie cu fluidele convenionale. La vaporizarea CO2, proporia sczut lichid / vapori face curgerea n dou faze mai omogen dect in cazul fluidelor ce vaporizeaza la presiune joas. Cldura specific a CO2 lichid este de asemenea ridicat, de aproximativ 3 ori mai mare dect a freonului R134a. Valorile parametrilor punctului critic ale CO2 respectiv temperatura critic de 31,06 oC si presiunea critic de 73,83 bar, volumul masic critic de 0,00216 m3/kg, permit viteze mari de curgere, realiznd un transfer de cldur eficient. Coordonatele punctului triplu ale CO2 att temperatura de - 56,6oC, ct i presiunea 5,18 bar sunt inconveniente particulare severe. innd cont de temperatura agentilor naturali de rcire (aer i ap) de care dispunem, nu este posibila condensarea CO2, cum se face n mod curent cu fluidele ale cror puncte critice au valorile parametrilor caracteristici mult mai ridicate. Pentru CO2 este mai practic s folosim ciclurile frigorifice particulare transcritice, adesea denumite circumcritice.

Punctul triplu reprezinta conditiile in care toate cele trei faze pot coexista in echilibru. La o temperature sub temperature punctului triplu, faza de lichid nu poate exista. Cu alte cuvinte temperature punctului triplu, reprezinta limita de jos a temperaturii la care pot avea loc procesele de transfer de caldura bazate pe condensare si vaporizare. Pentru ciclurile circumcritice, la o temperatura de condensare mai mare decat temperatura critica, procesele de transfer de caldura din ciclu vor fi procese cu o singura schimbare de faza. Termenul critic nu este folosit in sensul de periculos, ci a fost ales pentru a reprezenta temperatura si presiune limita peste care faza de lichid si cea de vapori se confunda. Toate substantele au un punct triplu si un punct critic, dar pentru majoritate agentilor frigorifici, aceste puncte reprezinta conditii, valori ale parametrilor de lucru, care se gasesc in afara regiunii in care acestia sunt in mod normal utilizati. Uzual agentii de lucru din cele mai raspandite sisteme in functiune astazi parcurg ciclul termodinamic trecand prin procesele din condensator si vaporizator, procese de schimbare de faza, izobar-izoterme pentru substantele pure monocomponente.

Punctele critice pentru cativa agenti uzuali

AGENT FRIGORIFIC PRESIUNE CRITICA [BAR] TEMPERATURA CRITICA [oC]

R22 R-134a R404A R410A R600 R717 (NH3) R744 (CO2)

49,9 40,6 37,3 49 36,4 113,3 73,8

96,1 101,1 72 71,4 134,7 132,3 31

Proprietati ecologice ale unor agenti Agent frigorific R11 R12 R13b1 R22 R23 R134a R717 (NH3) R744 (CO2) R290 (propan) ODP [raportat la R11] 1 1 10 0,5 0 0 0 0 0 GWP [100 ani, raportat la CO2] 3800 8100 5400 1500 12000 1300 0 1 3 Durata de viata in atmosfera [ani] 50 102 65 13,3 260 13,6 -

Aplicatii ale CO2 in climatizare

Sistemele de aer condiionat la automobile Sistemele de aer condiionat mobile au fost i reprezint nc o surs dominant a emisiilor de refrigerant n atmosfer iar creterea volumului de R134a (HFC cu aport la efectul global de incalzire) esapat reprezint o preocupare crescnd pentru specialisti in actiunea de protejare a mediului. Ca rezultat Organizaii Internaionale i cele de mediu cu precadere si-au focalizat atentia pe necesitatea reducerilor acestor emisii. Un studiu fcut pentru o agenie de mediu german arat c o nlocuire total a R134a cu CO2 in sistemele de aer condiionat de la automobile, din 2007 ar reduce emisiile de gaz cu efect de sera n Germania cu 1.000.000 de tone CO2 echivalent n 2010 i ar elimina complet emisiile pn n 2021. Folosind date statistice din fabricile de automobile din Germania s-a artat c rata medie anual a emisiilor datorate de R134a a fost de 10,2%.

In comisia U.E. pentru mediu se lucreaz acum la elaborarea unor prevederi legislative pentru ndeprtarea R134a din uz la sistemele de aer condiionat al automobilelor. Propunerea legislativa prezentat este de a ndeprta R134a din toate sistemele de aer condiionat mobil pentru toate tipurile de vehicule ncepnd cu 2011. Sunt acceptate propuneri de agenti frigorifici cu un coeficient al potentialului de incalzire globala sub 50, alternativ 150. Aceasta nseamn ca opiunile sunt acoperite cu CO2 i alternativele acestuia R152a (HFC) ...etc.

Fig. 1. Emisiile echivalente de gaz cu efect de sera (n milioane de tone echivaleni CO2) de la sistemele de aer conditionat mobile, din Germania, folosind un scenariu de reducere prin introducerea CO2 din 2007 i un sistem cu HFC134a

Propunerea legislativ este datorat ngrijorrii publice cauzata de efectele pe termen lung ale R134a asupra mediului si urmareste introducerea de masuri pentru reducerea emisiilor de agenti frigorifici n atmosfera, atat in aplicatia prezentata cat si in alte aplicaii. Larentzen i Petterson au publicat primele date experimentale privind evolutia CO2 ntr-un sistem de de aer condiionat mobil n 1992,

demonstrnd c el este competitiv ca performan raporat la sistemul de baz ce utiliza freonul R12 (CFC). Bazndu-se pe aceste date pozitive, industria automobilelor a iniiat cteva proiecte de dezvoltare i studii asupra sistemelor de aer condiionat mobil cu CO2 drept agent de lucru. Un proiect european din 1994 1997 a cercetat dezvoltarea i testarea sistemelor prototip instalate pe maini, cu rezultate confirmnd potenialul CO2 n ceea ce privete utilizarea lui in sistemul de aer condiionat n maini. Membrii colaboratori in proiectul RACE au fost fabricanii de maini precum BMW, DaimlerBenz, Rover, Volvo, Volkswagen, fabricanti de sisteme precum Behr i un fabricant de compresoare, Danfoss. Rezultatele cercetarilor fcute de un grup de 17 membri interesati in problema, fabricani de maini i companii implicate n fabricaia sistemelor MAC au fost publicate si au drept concluzie faptul ca sistemul de climatizare cu CO2 este una dintre cele mai importante alternative la utilizarea freonilor i au estimat c problemele tehnice ce au rmas a fi rezolvate pentru aplicarea industriala a sistemului, pot fi soluionate n doi, trei ani. n ultimii ani Asociaia Industriala a Vehiculelor din Germania (VDA) a coordonat dezvoltarea i testarea sistemelor cu CO2, teste efectuate in practica i de civa fabricani de maini ce au probat functionarea sistemelor pe vehicule, pe osea, in diferite regimuri de lucru, nc de la sfritul anilor 1990. Investigaii experimentale detaliate pentru obinerea rezultatelor comparabile pentru sistemul R134a i CO2 au fost fcute conform condiiilor date de programul pentru refrigeranti alternativi SAE. Bazndu-se pe aceste rezultate un studiu al performantelor ciclului de viata functie de climat LCCP a fost condus de Petterson el artnd ca se obtin reduceri ale valorilor LCCP de 20 40% pentru sistemul cu CO2 (R744) comparativ cu sistemul cu R134a. S-a artat, de asemenea, c la sistemul de aer condiionat mobil cu CO2, consumul de combustibil se reduce chiar i n climat cald.

Fig. 2 comparaie LCCP ntre sistemele HFC134a i CO2 (R744) pentru climat cald (perderi prin neetanseitati R134a, 80gr/an.) Comparatiile au in vedere: Contribuia datorat consumului de carburant pentru sistemul de aer condiionat mobil Consumul de combustibil datorat masei (greutatii) sistemului de aer condiionat mobil Contribuia datorat emisiilor in atmosfera de gaze cu efect de sera

Cercetrile fcute si rezultatele obtinute in laborator si in teste efectuate in regim normal de lucru pe automobile dotate cu sisteme cu CO2, rezultate obtinute din studiile independente efectuate de firme cu renume precum BMW, AUDI i CHRYSLER au artat urmtoarele:

 sistemele cu R744 (CO2) au coeficienti de performan mai mari n functionare dect sistemele cu R134a; se obtine o temperatur mai joas n compartiment si o rcire mai rapid la sistemele cu R744; lucrul mecanic de compresie si, in consecinta, consumul de combustibil al autovehiculului este redus pentru sistemul R744, in comparatie cu sistemul cu R134a; sistemele ce utilizeaza CO2 ca agent frigorific pot deveni o surs suplimentar de caldura in functionarea in ciclul invers, in regim de pompa de caldura. Este cunoscut faptul ca sistemele de incalzire, n special pentru vehiculele cu motor diesel i pentru cele pe benzin (ciclul Otto), adesea nu asigur suficient cldur pentru spaiul pasagerilor; conform protocolului Kyoto R134a este o substan nedorit, unele ri din vestul Europei au fcut deja pasi catre reducere sau interzice folosirii lui R134a. Comparativ cu ali ageni (aer i propan), substana alternativ pentru sistemele de automobile cu R134a a fost ales CO2, dei este cunoscut ca un gaz de ser. Insa R134a are aport la efectul global de incalzire de 1300 de ori mai mare decat CO2; folosirea sa ca refigerent n sistemele de aer condiionat nu ridic probleme de vreme ce pentru alimentarea sistemelor nu se produce CO2 suplimentar; sistemele de aer condiionat cu CO2 folosesc cicluri inchise care cer mici cantiti de refigerent comparativ cu sistemele convenionale. n vreme ce un sistem de aer condiionat convenional trebuie s fie alimentat cu aproximativ 750 grame de agent refrigerent R134a, 450 grame de CO2 sunt suficiente pentru aceste noi sisteme de aer condiionat (in conditiile climatului European, la o main de clasa medie). tehnicienii din service vor putea diferenia sistemele de CO2 de cele R134a, dac sunt necesare reparaii. Comparativ cu schimbarea sistemelor R12 cu cele R134a de la nceputul anilor 1990, trecerea de la sistemele R134a la sistemele cu CO2, nu va crea aceleasi probleme, avand in vedere ca un sistem R134c nu poate fi schimbat astfel nct s opereze cu CO2. presiunea de lucru in sistemele cu CO2 va fi de pn la 140 bar aproximativ de cinci ori mai mare dect presiunea la care opereaza sistemele cu R134a.

 prin folosirea unui schimbtor de cldur regenerativ sistemul cu CO2 obine performane de rcire excelente la temperaturi ambientale ridicate, spre deosebire de sistemele cu R134a, desi structura celor doua sisteme este similar; principalele componente (compresorul, condensatorul, ventilele de laminare) ale sistemului cu CO2 pot rezista presiunii nalte i sunt optimizate pentru spaiul disponibil; rcitorul de gaz preia funcia i poziia condensatorului din sistemul cu R134a. Componentele sunt proiectate specific pentru folosirea CO2, ca agent frigorific. nu numai c un sistem CO2 rcete vehiculul mai eficient dar scade i consumul de carburant. s-a calculat ca, n conditiile climatului central european, utilizarea acestor sisteme conduce la o reducere de pn la 25% a excesului de consum de carburant cauzat de utilizarea sistemul de aer condiionat. Sistemul de climatizare al autovehiculelor, functionand cu CO2 drept agent de lucru, prezentat in figura de mai jos este format din: Compresor SC. racit cu aer ( condensator) Economizor (SCR) Ventil de laminar Vaporizator. In instalatie CO2 evolueaza intr-un ciclu trascritic, cu o singura schimbare de faza in vaporizator, proces izobar - izoterm de la starea 5 la starea 6, iar la condensator procesul este de racire izobara fara schimbare de stare de la starea 2 la starea 3. Comprimarea teoretic adiabatica este realizata practic printr-un proces politropic cu un anumit randament izentropic al comprimarii iz. Destinderea izentalpica este realizata in ventilul de laminare. Procesele temodinamice din instalatie sunt: 12 comprimare politropica 23 racire izobara 34 subracire izobara 45 laminare izentalpica 56 vaporizare izobar-izoterma 61 supraincalzire izobara a vaporilor

Amoniacul (NH3 R717).

In stare normala este un gaz incolor, cu un pronuntat miros intepator, acru. El face parte integranta din ciclul azotului natural in biosfera, volumul total de amoniac produs artificial reprazentand doar 3% din totalul existent in natura. Utilizat, initial, ca agent frigorific pentru sistemele cu absorbtie in solutie apa-amoniac de Ferdinand Carr (1859), ulterior a fost introdus si in sistemele cu compresie mecanica, prima data de David Boyle in 1873 (pentru fabricarea ghetii in Jefferson-Texas). Carl von Linde i-a extins aplicatiile in industrie (in 1876 realizeaza o instalatie frigorifica de bere in Triest). In 1984 productia mondiala de amoniac era de 120 milioane de tone din care cca 5% era utilizat ca fluid frigorific. In prezent exista tendinta de crestere a aplicatiilor lui frigorifice. Avantaje: - are bune proprietati termodinamice si de transfer de caldura (t0N=33,40C, pC(+350C) = 13,5 bar, lv (00C) = 1261 kJ/kg, v (00C) = 289 l/kg, si mari); - este inert fata de uleiuri, oteluri, materiale plastice; - prezinta o mare solubilitate in apa (la 200C; 1l de apa dizolva 650 l de vapori de amoniac), fiind putin sensibil la prezenta aerului umed sau a apei in instalatie; - permite detectarea usoara a scaparilor de fluid (este sesizat la 5 ppm); - necesita, pentru productia de frig, cea mai redusa energie primara comparativ cu ceilalti agenti frigorifici existenti; - are pretul de cost cel mai scazut (de 5 ori mai ieftin ca R22), fiind accesibil (produs in tara si utilizat in industria ingrasamintelor). Dezavantaje: - se descompune la o temperatura de peste 4500C; la concentratii in aer de 1530,2% vol. (150000302000 ppm) vaporii sunt inflamabili, dar cum temperatura minima de autoaprindere este 6510C, acest risc este redus;

- are efect sufocant asupra omului (la 2550ppm) dar acesta dispare insa odata cu reducerea cantitativa a emisiei; mirosul caracteristic produce panica chiar la concentratii reduse; iar la concentratii crescute (5000 ppm) provoaca dificultati respiratorii, tuse, lacrimare, dureri de cap, risc de edem pulmonar si oprirea respiratiei, doza mortala fiind de 30000 ppm; STAS 12574-87 indica drept concentratii maxime admisibile (CMA) pentru amoniac: * 0,3 mg/m3, pentru expuneri de scurta durata (sub 30 minute), * 0,1 mg/m3, pentru expuneri de lunga durata (24 de ore). - caldura generata de dizolvarea in apa provoaca o fierbere violenta; in contact cu ochii, gura, caile respiratorii produce iritatii, incat se impune folosirea echipamentului de protectie (manusi, ochelari). Din aceste motive, la instalatiile care sunt in contact cu oamenii, se impun conditii de securitate speciale sau se intercaleaza un agent intermediar, intre vaporizatorul instalatiei frigorifice si consumatorul de frig (racire indirecta); - are un mare exponent adiabatic (k=
cp cv

=1,33), conducand la

temperaturi ridicate de supraincalzire a vaporilor comprimati si la un lucru mecanic masic de comprimare sporit; - in prezenta apei ataca cuprul si aliajele acestuia (alama, bronzul). Cum aceste metale sunt maleabile si ductile, permit o prelucrare usoara, chiar si pentru conducte de dimensiuni reduse; instalatiile cu amoniac, utilizand conductele de otel, vor fi utilizate pentru puteri frigorifice mari. Actiunea asupra mediului: vaporii de amoniac sunt de 1.7 ori mai usori ca aerul, astfel incat scaparile gazoase de fluid din instalatie se ridica rapid in atmosfera, unde se descompun in cateva zile; scaparile de fluid in stare lichida se evapora instantaneu. Cum insa amoniacul se dizolva foarte usoe in apa, in caz de precipitatii exista riscul de contaminare a solului, a apei freatice sau de suprafata; necontinand clor sau brom nu ataca ozonul atmosferic; nu absoarbe radiatiile inflarosii, deci nu este gaz cu efect de sera.

Propanul C3H8 (R290).

Introdus de Mc Cord ca fluid frigorific in 1931, a fost utilizat multi ani in special in instalatiile frigorifice asociate proceselor industriei petrochimice. Sunt cercetari si pentru utilizarea lui, pur sau in amestec cu izobutanul (R600a) sau etanul (R170), ca inlocuitor al R502 in sistemele frigorifice de mica putere echipate cu compresoare ermetice sau semiermetice: frigul casnic, climatizarea aerului, transportul frigorific al marfurilor perisabile, frigul comercial, racitoarele de lichide si in pompele de caldura. Avantaje: - are proprietati termodinamice bune (pC inferior R22, k=
cp cv

=1,15,

temperaturi scazute ale vaporilor comprimati) putand realiza temperaturi de vaporizare de pana la -450C intr-o singura treapta; debitul masiceste cuprins intre cel corespunzator amoniacului si cel al freonilor, conducand la o incarcare redusa cu agent frigorific a instalatiei ; are coeficienti de transfer de caldura buni (intre cei ai amoniacului si cei ai freonilor), datorati vaporizarii intense si bunei solubilitati cu uleiul; are o masa molara medie (44 g/mol) care conduce la pierderi de presiune mai mari ca la amoniac, inferioare insa freonilor; puterea frigorifica este inferioara R22, dar asociata si unei puteri mai reduse de comprimare, COP poate avea valori superioare R22 la supraincalziri mai mari ale vaporilor aspirati si la temperaturi mai ridicate de vaporizare (Fig. 9 si 10). este inert fata de metale (Cu, otel) si elastomeri; are o foarte buna solubilitate cu uleiurile minerale si esterice, asigurand circulatia acestora in instalatie; are un pret relativ redus (0,9 din cel al freonilor clasici).

Dezavantaje: - este inflamabil si exploziv (la concentratii in aer de 2,29,5% vol) fiind clasat de normele europene si americane in grupa A3, implicand masuri de securitate specifice (ca la gazele naturale) pentru conceperea, realizarea si exploatarea instalatiei;

- poate antrena in compresor si in organele de reglare reziduurile dizolvate; - debitele volumice sunt superioare R22, conducand la dimensiuni mai mari ale compresoarelor si conductelor; Actiunea asupra mediului: - nu are nici un impact asupra ozonului stratosferic; - este un gaz cu efect de sera (absoarbe radiatiile infrarosii), dar are un potential redus (GWP = 3).