TERMOGRAFIA IN CONSTRUCTII Generalitati, domeniu de aplicare, aplicatii
Generalitati Metoda termografica este descrisa in reglementarea tehnica "Metodologie privind determinarile termografice n constructii, indicativ MP-037-04" aprobata prin Ordinul MTCT nr. 711/13.04.2004. Potrivit normativului mentionat anterior termografia este o metoda calitativa utilizata pentru vizualizarea, inregistrarea si reprezentarea distributiei temperaturii pe suprafata anvelopei cladirii cu ajutorul unui sistem de detectie in infrarosu. Neregularitatile proprietatilor termice ale elementelor constituente ale anvelopei unei cladiri au ca rezultat variatii ale temperaturii pe suprafetele anvelopei. Temperatura pe suprafata este de asemenea influentata de umiditatea anvelopei, de fluxul de aer din interiorul si/sau prin anvelopa cladirii. In acest fel, prin cunoasterea distributiei temperaturii pe suprafata anvelopei se poate evalua structura si pozitia puntilor termice prin care sunt pierderi de caldura. Totodata distributia temperaturii pe suprafata poate fi utilizata la detectia neregularitatilor termice datorate defectelor de izolare, continutului de umiditate si/sau infiltratiilor de aer din elementele de inchidere ale anvelopei cladirii. Daca in faza de proiectare elementele de constructie au o structura bine definita si se cunosc parametrii termotehnici ai materialelor de constructie utilizate, in timpul executiei constructiei elementele geometrice sufera afectiuni diverse. Totodata pe durata vietii constructiei, datorita factorilor climatici si factorului timp, elementele de constructie sufera alte schimbari: deformari datorita seismicitatii, variatii ale proprietatilor termotehnice, schimbari datorate factorilor antropogenici (locatarilor). Aceasta inseamna ca situatia unei constructii dupa un numar de ani este departe de starea din proiectul initial. Scopul activitatii de termografiere este sa furnizeze informatii care faciliteaza activitatea de identificare a caracteristicilor reale ale structurilor constructiilor existente. Examinarea anvelopei cladirilor folosind metoda termografiei in infrarosu se poate face fie pe suprafata interioara (calda), fie pe suprafata exterioara (rece). Pe suprafata interioara, zonele mai slab izolate sunt mai reci si vor aparea pe termograme in nuante mai inchise. Pe suprafata exterioara, zonele mai slab izolate au temperaturi mai ridicate si vor aparea pe termograme in nuante deschise. Studiile efectuate folosind metoda termografiei in infrarosu au evidentiat diverse modele de imagini termice ale defectelor ce pot aparea, ca de exemplu:
- lipsa izolatiei termice produce forme regulate si bine definite, neasociate cu aspectul structurii cladirii iar variatia de temperatura pe aria defectului este relativ uniforma; - infiltratiile de aer ce se intilnesc la imbinari produc forme neregulate cu margini neregulate si variatii mari de temperatura; - prezenta umiditatii in structura produce in mod normal o imagine pestrita si difuza iar variatiile de temperatura sunt relativ mici. Domeniul de aplicare Investigarea/scanarea cladirilor cu ajutorul unui echipament de vizualizare in infrarosu este utila in cadrul activitatii de expertiza energetica a cladirilor fie in vederea elaborarii certificatului de performanta energetica fie in vederea analizei solutiei de modernizare energetica. Proprietarii de cladiri pot beneficia de rezultate in urma aplicarii termografiei in infrarosu, in sensul diagnosticarii pierderilor de caldura si a starii cladirii. Potrivit normativului MP-037-04 activitatea de termografiere se desfasoara: - la receptia lucrarilor, - la cerere, - in caz de cutremure si miscari de teren, - la reabilitari de cladiri. Aplicatii ale termografiei in infrarosu in analiza energetica a cladirilor Cateva dintre posibilele aplicatii ale termografiei in infrarosu in analiza energetica a cladirilor sunt urmatoarele: - identificarea zonelor cu pierderi importante de caldura( prin zone mai putin izolate ale anvelopei, prin punti termice: centuri din beton armat, grinzi, buiandrugi), - aprecierea omogenitatii peretilor din zidarie, - identificarea exfiltratiilor sau infiltratiilor de aer, - identificarea zonelor in care exista pericolul aparitiei condensului pe suprafata eIementelor de constructie, - identificarea structurii constructive a panourilor mari(prefabricate), dimensiuni si pozitie nervuri, tip material termoizolant, - aprecierea uniformitatii campului de temperaturi de pe suprafata corpurilor de incalzire, - identificarea traseului retelei de distributie a agentului termic sau a retelei de alimentare cu energie electrica, - identificarea problemelor de montare in cazul placarilor decorative sau functionale interioare sau exterioare (faianta, gresie, termoizolante etc.).
