Confortul termic în clădiri

Componentele fundamentale ale confortului

Confortul reprezintă senzaţia subiectivă ce apare în corpul uman pe baza acţiunii complexe a unor
parametri fizici şi psihici.
Oamenii petrec  80…90% din viaţă în clădiri => necesitatea satisfacerii cerințelor obiective
și subiective legate de funcțiile vitale de către spațiile închise, prin asigurarea:
- posibilității efectuării cu eficiență maximă atât a muncii fizice cât şi a celei
intelectuale;
- posibilității efectuării unor activităţi de recreere, odihnă şi somn în condiţii optime.
Proiectarea unei clădiri (deci și a microclimatului interior al acesteia) trebuie să fie rezultatul
unui calcul de optimizare multicriterială funcție de:
- confortul tehnic
- confortul psihologic
- economia de energie.
Senzația de confort

Confortul Confortul
psihologic tehnic

Vârsta, sexul,
naționalitate etc.

Obținerea senzației de confort

 Confort tehnic = [parametrii realizaţi şi controlaţi cu instalaţii, care influenţează direct
dispoziţia omului şi acţionează asupra simţurilor acestuia]
• confort termic
• confort acustic
• confort olfactiv
• confort vizual
Confortul termic – determinat de factorii legați de ambientul termic
Senzaţia de confort termic = acea stare conştientă care exprimă satisfacţie (mulţumire) faţă
de ambientul termic existent
• Temperatura corpului uman: 37ºC ± 0.8ºC
– Căldura este produsă în organele interne printr-un proces de ardere (oxidare) a proteinelor și grăsimilor (metabolism)
– Metabolismul se reglează pentru a menține corpul în echilibru termic cu mediul înconjurător
– Căldura generată depinde de tipul activității desfășurate
– Schimburile de căldură cu mediul se fac prin piele (pentru un adult: aprox. 1,8 m2)
Schimburile de căldură ale Fluxul termic specific emis de un adult prin 1 m2 piele (diverse activități)
organismului cu mediul ambiant
repaus 1,0 – 1,2 met 58 – 70 W/m2
met = echivalentul metabolic
muncă ușoară 2,0 – 3,4 met 116 – 198 W/m2 (rata metabolică a unei persoane în
mers 2,0 – 4,6 met 116 – 267 W/m2 repaus / rata metabolică a unei
persoane care efectuează o
dans 2,4 – 4,4 met 140 – 250 W/m2 activitate fizică)

Rezistența termică a hainelor

fără îmbrăcăminte 0 clo clo = factor de îmbrăcăminte
(rezistența termică a îmbrăcămintei)
lenjerie 0,3 clo
ținută de birou 1 clo
ținută de iarnă 1,5 clo
Parametrii care determină confortul termic:
• fizici
- temperatura aerului interior (Ti);
- temperatura medie de radiaţie a suprafeţelor delimitatoare (Ts; Tmrt);
- umiditatea relativă a aerului interior (φ) [presiunea parţială a vaporilor de apă în aer];
- viteza aerului interior (v);
• condiții intermediare (capacitatea de acomodare a corpului uman în vederea menţinerii
echilibrului termic)
- producţia de căldură a corpului uman, căldura cedată, termoreglarea;
- rezistenţa termică a îmbrăcăminei şi influenţa acesteia asupra evaporării.
Parametrii fizici
• valorile parametrilor de bază ai confortului intern (Ti, Ts, Tmrt, φ, v) sunt prezentate în
normativele EN ISO 7730 și EN 15251
• sunt măsurați în centrul zonei virtuale de locuire

Condiţii generale de confort termic

Sezon t [°C] v [m/s] φ [%]
Iarna 22 ± 2 <0,15 30 ÷ 70
Vara 24,5 ± 1,5 <0,25 30 ÷ 70
Temperatura aerului interior (temperatura termometrului uscat) [Ti]
• trebuie să fie mai scăzută în camerele în care persoanele sunt mai active sau sunt
îmbrăcate mai gros
• valori:
– spații de locuit: 20–22°C (1 clo) în timpul iernii și până la 26°C (0.5 clo) în timpul verii
– baie: 24ºC (0 clo)
– dormitor: 15-18ºC (2 clo)
– spații cu activitate fizică intensă: 12-14ºC (5 met)
Temperatura medie radiantă [Tmrt]
• reprezintă temperatura medie a tuturor suprafețelor vizibile dintr-o incintă
• se poate calcula analitic dacă se cunosc: geometria, temperaturile și emisivitatea tuturor
suprafețelor
• se poate măsura in-situ cu ajutorul termometrului glob (Vernon) și a relației:

Temperatura de lucru (operativă) [Top]

• este temperatura pe care persoanele dintr-o încăpere o resimt
• combină efectele temperaturilor medii radiante și a aerului interior pentru un spațiu închis
• este folosită pentru proiectarea confortului termic interior
• se poate determina cu una din relațiile:

pentru clădirile cu ventilație naturală, v < 0,2 m/s pentru clădirile cu ventilație mecanică, v < 0,6 m/s
Temperatura operativă ideală în funcție de Clase de confort pentru diverse tipuri de clădiri și
îmbrăcăminte și metabolism parametrii interiori recomandați

Viteza aerului în spațiile închise [v]

• influențează pierderile de căldură prin convecție și rata de evaporare a apei de pe piele
• valori recomandate:
o < 0,15 m/s în sezonul rece (iarna)
o <0.65 m/s în sezonul cald (vara)
Umiditatea relativă a aerului [φ]
• pentru valori ale umidității de 35…70% și temperaturi ale aerului de 20…26°C,
umiditatea relativă are o influență minoră asupra confortului termic
• pentru temperaturi interioare mai mari, umiditatea trebuie să fie mai mică (pentru a
permite corpului să disipeze căldura prin evaporare)
• pentru φ<35%, particulele rămân în suspensie în aer pentru un timp mai îndelungat și pot
cauza iritări ale mucoasei
• pentru φ>70% în timpul iernii, apare pericolul condensării vaporilor de apă pe suprafețele
reci ale anvelopei clădirii
 Evaluarea confortului termic
• Scări de evaluare Scara subiectivă de confort (ASHRAE)

-3 -2 -1 0 +1 +2 +3

frig rece răcoare neutru uşor cald cald foarte cald

• Indicatori globali de confort termic Relaţia dintre PMV şi PPD
• PMV (Predicted Mean Vote) - opţiunea medie previzibilă de (scala lui Fanger)
confort termic
o funcţie matematică ce depinde de: temperatura aerului,
îmbrăcăminte, tip activitate, temperatura radiantă medie,
viteza aerului, umiditatea
o valoare recomandată (conform ISO-7730): [-0,5...+0,5]
• PPD (Predicted Percentage of Dissatisfied) - procentajul
previzibil de insatisfacţie
o valoare recomandată: <10% (dar niciodată <5%)

• Model adaptiv al confortului termic (EN 16798-1)

• Indicele temperatură / umiditate (THI)
THI  T 1,8  32  0,55  0,0055   T 1,8  32  58
T [ºC] – temperatura
φ [%] – umiditatea relativă
Valori:
THI ≤ 74 – normal
75 ≤ THI ≤ 78 – alertă
79 ≤ THI ≤ 83 – pericol
THI ≥ 84 – urgență
Parametri de confort pentru clădiri civile

Temp. Diferenţe de temperatură

Camera
[°C] [°C]
Camera de zi 20
Dormitor 20
Baie 22 Pentru pereţi
< 4,5
Bucătărie 18
Casa scărilor 18 Pentru terase, planşee sub pod,
planşee pe pământ
Birou 20 < 3,5
Săli de clasă 18
Magazine 18
Confortul olfactiv – determinat de calitatea aerului din incintă
• condiţia realizării metabolismului corpului uman într-un spaţiu închis: preluarea de oxigen
(O2) şi cedarea de dioxid de carbon (CO2)
• SBS (Sick building syndrome) – afectează persoanele care locuiesc în clădiri (dureri de cap,
probleme de concentrare, gât uscat, iritații ale mucoaselor și greață)
• BRI (Building-related illness) – boli cauzate de expunere pe timp îndelungat la poluanții din
clădiri (infecții respiratorii, boli virale/bacteriene, boli cardiovasculare, cancer)
Debitul de CO2 expirat M Aer inspirat O2 consumat CO2 expirat
Activitate
[W/pers] [m3/h] [l/h] [l/h]
Stare de repaus - 0,3 14 12
Muncă intelectuală 120 0,375 18 15
Muncă fizică foarte ușoară 150 0,575 27 23
Muncă fizică ușoară 190 0,75 35 30
Muncă fizică grea >270 >0,75 >35 >30

Limite ale concentrației de CO2:

• 400 ppm – aerul exterior
• 900 ppm – aerul din locuințe
• 1000 ppm – limita maxim admisibilă din aerul inspirat (numărul lui Pettenkofer)
Monitorizarea nivelului de CO2 oferă informații despre necesarul debitului de aer de ventilare:
• 25 m3/h aer proaspăt / ocupant => 1000 ppm CO2
• 35 m3/h aer proaspăt / ocupant => 800 ppm CO2
 Cum afectează CO2 corpul uman Concentraţia de CO2 în aerul expirat:
8,00%; 80.000 ppm Convulsii, paralizie, deces 38.000 ppm

Valori medii ale concentraţiei de CO

în aerul expirat
3,00%; 30.000 ppm Dureri musculare, pierderea
Concentraţia de CO
conştienţei, convulsii şi risc de deces [mg/m3]
Categoria
Bărbaţi Femei
1,50%; 15.000 ppm Dificultăţi de respiraţie şi Nefumător 7,1 5,8
creşterea ritmului cardiac
Fost fumător 7,8 6,5

0,50%; 5.000 ppm Aer interior (valoare limită igienică) Fumător de trabuc/pipă 9,6 12
Fumător de ţigări 24,3 21,1
0,10%; 1.000 ppm Aer interior (valoare recomandată)
Valorile max. admise ale concentraţiei de CO:
0,04%; 400 ppm Aer proaspăt (concentraţie normală • 10 mg/m3 în locuinţe;
aer exterior) • 20 mg/m3 în bucătării şi spaţii anexe.

Fumul de ţigară = factor important care reduce senzaţia de confort (pentru anihilarea senzaţiilor negative create
de fumul unei ţigări sunt necesari 100 m3 aer proaspăt, împreună cu fumul de ţigară ajungând şi CO)

• Numărul de schimburi de aer (ACH) [h-1] = de câte ori / oră aerul viciat (din
clădire/încăpere) este înlocuit cu aer proaspăt
• ACH este stabilit prin standarde la nivel de UE și naționale
• Debitul de aer necesar se calculează cu relațiile:
[bioefluenții emiși de 1 persoană și
emisiile unei clădiri (materiale de
sau
construcție și echipamente/aparate) se
regăsesc în EN 16798-1]
 Studiu de caz – Casa Pasivă UPB

Variaţia săptămânală a concentraţiei de CO2 (1÷2 persoane)

800

750
Concentratie CO2 (ppm)

700

650

600

550

500

Timp
 Studiu de caz – Casa Pasivă UPB

Variaţia pe 1 zi a concentrației de CO2

2000

1900

1800

1700

1600
Concentratie CO2 (ppm)

1500
22 persoane
1400
3 persoane
1300

1200

1100

1000

900 1 persoană
800

700

600

500

Timp
 Confortul acustic
• Sunetul se propagă printr-un mediu sub formă de unde mecanice, ceea ce determină
formarea periodică a unor zone cu presiune ridicată respectiv coborâtă în raport cu
presiunea atmosferică de referință (105 Pa)
• Presiunea acustică [Pa] = deviația presiunii locale a aerului față de presiunea atmosferică
de referință
• Nivelul presiunii acustice (Lp) = nivelul intensității unui zgomot, se măsoară în [dB]
• Lp se schimbă rapid → este mediat pe intervale scurte de timp
• Oamenii pot sesiza presiuni acustice > 2x10-5 Pa (0 dB)
• Presiuni acustice > 20 Pa (120 dB) cauzează durere
• Confortul acustic poate fi asigurat prin evitarea zgomotelor jenante, prin reducerea
intensităţii acestora la sursă sau prin izolare acustică la zgomote aeriene sau de impact.
• Nivelul de zgomot normat admisibil are valori corelate cu natura activităţii care se
desfăşoară într-un anumit spaţiu (activitate intelectuală, odihnă, îngrijirea sănătăţii etc.)

Auzul uman
Recunoașterea sunetului și protecția fonică
Cerințe pentru confortul acustic
• Acustică adecvată a încăperii
o Se caracterizează prin timpul de reverberație –
intervalul de timp dintre momentul în care ascultătorul
din cameră detectează sunetul provenit direct de la sursă
și momentul în care detectează sunetul provenit de la
aceeași sursă, dar care se reflectă din suprafețele
înconjurătoare din cameră;
o un timp de reverberație de 50…100 ms asigură o bună
recunoaștere a sunetului;
o Timpii lungi de reverberare pot provoca ecouri nedorite.
• Protecția împotriva nivelului ridicat de zgomot
o zgomotul se transmite prin aer sau prin corpuri solide;
o un nivel scăzut al presiunii acustice în clădiri se poate
obține prin utilizarea materialelor de construcție cu o
valoare scăzută a indicelui de reducere a zgomotului (R)
și o izolare fonică adecvată
o indicele R ilustrează măsura în care sunetul propagat prin aer
din exterior sau camere alăturate este absorbit în structura
clădirii (R = 50…62 dB)
o izolarea fonică de impact – măsurată prin nivelul presiunii
acustice (Ln) care se produce într-o încăpere ca urmarea
transmiterii sunetului de impact provocat de un ciocan
standard de zgomot de impact (tapping machine) (Ln =
40…55 dB)
Limita admisă a nivelului de zgomot interior conform STAS 6156 şi CEN 1752
Limita admisă zgomot
Denumirea încăperii interior [dB]
STAS 6156 CEN 1752
Camere de locuit în locuinţe, cămine, hoteluri, case de oaspeţi 35 -
Cabinete de consultaţii, săli de operaţie, saloane peste 3 locuri 35 -
Săli de studiu, biblioteci 35 30/33/35
Săli de clase, amfiteatre, săli de conferinţe, laboratoare, birouri de lucru mici 40 30/35/40
Birouri administrative şi de lucru cu publicul 45 35/40/45
Grădiniţe - 30/40/45
Săli de reataurant, unităţi de alimentaţie publică, săli de mese, unităţi prestări servicii 50 35/45/55
Depozite - 40/45/50
Săli pentru calculatoare, birouri de dactilografiere, laboratoare tehnologice 55 -

Nivelul de zgomot exterior admisibil

Intensitatea zgomotului [dB]
Locul, zona
ziua noaptea
În imediata apropiere a locuinţelor 55 40
Staţiuni de odihnă şi tratament 45 35
Zonă industrială 65 45
Confortul vizual – concordanţa dintre iluminat şi calitatea luminii, caracterizată de culoarea
luminii sau de temperatura acesteia
• viaţa umană este în strânsă legătură cu ambientul vizual, deoarece informaţiile sunt
percepute într-o proporţie de 90% pe cale vizuală
• ochiul uman poate percepe radiații electromagnetice cu lungimi de undă cuprinse între 380
nm (lumină violetă) și 760 nm (lumină roșie)
• mediul ambiant vizual într-un spaţiu închis apare dacă acesta este iluminat şi are 2
componente:
o componenta pasivă (încăpere delimitată de suprafeţe opace sau transparente)
o componenta activă (lumina, care face vizibilă încăperea)
• omul percepe doar lumina care ajunge la ochi, văzul exact însemnând și perceperea corectă
a culorilor.
• acestea sunt considerate ca fiind corespunzătoare dacă ele coincid cu culorile percepute la
lumină naturală, de unde rezultă nevoia iluminatului natural (prin ferestre, luminatoare etc.)
• confortul vizual poate fi asigurat prin iluminarea naturală (lumina naturală), iluminatul
artificial (electric) sau o combinație a celor două
• confortul vizual se poate atinge prin îndeplinirea a trei condiții principale:
• dimensiunea relativă a detaliilor observate (măsurate în grade ale unghiului spațial și definite
prin mărimea detaliului și distanța față de observator);
• contrastul dintre detaliile observate și împrejurimile sale;
• iluminarea (reprezentată de fluxul luminos de pe suprafața detaliilor observate).
• Evaluarea confortului vizual se bazează pe mai mulți indicatori:
• durata iluminării naturale
o = numărul de ore/zi în care lumina solară (radiația solară directă) pătrunde în cameră;
o această cerință are legătură cu aspectele sanitare ale luminii solare și nu este legată direct de eficiența energetică a clădirii
• iluminarea (E) pe suprafețele camerei
o = densitatea fluxului luminos în lumeni (lm) pe unitatea de suprafață iluminată (m2) [măsurată în lux (lm/m2)]
o gamă: 50 lux (pentru sarcini vizuale reduse, ex. mersul pe holuri) … 1000 lux (în cazul în care trebuie recunoscute mici
detalii cu contrast scăzut sau este necesară o detectare precisă a culorii)
o E pentru spațiile de locuit: 200…300 lux (iluminarea unui plan virtual aflat la 0,8 m deasupra podelei)
• factorul de zi (DF)
o = raportul dintre iluminarea interioară și exterioară a unui plan orizontal neumbrit aflat sub un cer innorat
o DF este referința pentru calitatea luminii de zi
o DF mediu < 2%: camera este percepută ca întunecată
o DF mediu > 5%: camera este percepută ca luminoasă
• prevenirea orbirii
o luminozitatea ridicată (cd / m2) a lămpilor, a pereților strălucitori, a acoperitoarelor de podea reflectorizante sau a zonelor
vitrate poate provoca apariția orbirii
o orbirea poate fi evitată prin utilizarea unor suprafețe difuze, umbrirea ferestrelor și alegerea corespunzătoare a lămpilor
• selectarea optimă a temperaturii de culoare
o temperatura de culoare alb-cald (T < 3500 K) – potrivită dacă se solicită o
iluminare mai scăzută
o temperatura de culoare alb-rece (T > 5000 K) dacă nivelul de iluminare cerut a
spațiului de lucru este ridicat (E > 1000 lux)

Temperaturi de culoare funcție de sursă

• uniformitatea repartiției iluminării
o = diferența de iluminare dintre cel mai slab și cel mai bine iluminat spațiu de lucru dintr-o încăpere
o < 1:6 pentru sarcini vizuale simple
o < 1:3 în clădiri rezidențiale sau școli
o Tehnici utilizate pentru îmbunătățirea uniformității luminii solare (pentru încăperi “adânci” cu ferestre pe o singură parte):
o rearanjarea ferestrelor pe pereții opuși
o instalarea luminatoarelor pentru lumina naturală
o utilizarea jaluzelelor reflectorizante, a elementelor prismatice și a polițelor pentru ferestre pentru reflectarea luminii solare către
zonele întunecoase ale încăperii

prismatic
elements

skylights
 Confortul vizual poate fi analizat pe baza diagramelor Kruithoff
(variaţia iluminării E în planul de lucru vs. temperatura luminii T)

Pentru o sursă de lumină cu temperaturaT* Pentru o valoare dată a iluminării E**

• dacă E<Ea*, iluminatul este perceput ca • la TI – iluminat nenatural
fiind rece • la TII – confort vizual
• dacă Ea*<E<Ef*, sunt îndeplinite condiţiile • la TIII – iluminat rece
confortului vizual
• dacă E>Ef*, iluminatul este perceput ca
fiind nenatural (deranjant)