4 Cap Pmi Mediul de Lucru

Protectia mediului in industrie
Capitol 4.
4.1. Mediul ambiant al muncii
4.2. Noxe in mediul de lucru
4.3. Echipamentul de protectia muncii
S.l. Dr.ing Simona-Elena AVRAM

Universitatea Tehnică Cluj-Napoca
Facultatea Ingineria Materialelor si a Mediului
Departamentul Ingineria Mediului si Antreprenoriatul Dezvoltarii Durabile
28.11.2022 PMI - suport curs 1
28.11.2022
Sistemul om-masina-mediu PMI - suport curs 2
1
MEDIU
MAŞINĂ
Sisteme de munca:
OM OM
1 2
• Elemente componente:
• Om/oameni+masini/echipamente+ mediu de lucru;
• Tipuri de sisteme:
• Simple
• Complexe;
• Interactiuni,
• Noxe ale sistemelor de munca:
4.1. Mediul ambiant al muncii
Tematica:
1. Factori de microclimat
2. Iluminatul raţional
3. Dezodorizarea aerului
4. Radiaţiile nucleare,
5. Ambianţa sonoră
(zgomotul, vibratiile, muzica functionala)
6. Cromatica industrială
7. Noxe existente in mediul de munca si efectele lor
2
Mediul ambianţei de 1. Factorii care influenţează
muncă: condiţiile generale ale mediului
fizic ambiant:
₋ factorii fizici - iluminat, cromatică, ₋ Microclimat în limite normale

zgomot, microclimat – formează (temperatură, umiditate, puritatea
ambianţa fizică a muncii - au o aerului),
natură obiectivă, putând fi măsurăţi ₋ Iluminarea raţională,
precis;
₋ Folosirea justă a culorilor,
₋ Reducerea acţiunii zgomotelor,
₋ factorii psiho-sociali -
intercunoaştere, climat psihosocial, ₋ Reducerea trepidaţiilor, vibraţiilor
particularităţi temperamentale etc. ₋ Folosirea muzicii funcţionale.
- constituie ambianţa psiho-socială
a muncii - sunt de natură subiectivă,
mai greu de cuantificat
Schimbul permanent de căldură om – mediu

ambiant depinde:
❑temperatura aerului pentru schimbul de căldură prin

convecţie;
❑temperatura suprafeţelor înconjurătoare (pereţi plafon,
pardoseli, maşini) pentru schimbul de căldură prin radiaţie;
❑temperatura obiectelor muncii cu care pielea intră în contact,
pentru schimbul de căldură prin conducţie;
❑umiditatea relativă a aerului pentru schimbul de căldură prin
evaporare;
❑mişcarea aerului (ventilaţia) pentru schimbul de cădură prin
convecţie şi evaporare.
3
Senzaţia de confort depinde de temperatura percepută de om
Microclimatul se consideră corespunzător dacă:
tp = (ta+ts)/2
❑mişcarea aerului se realizează cu o viteză 0,3-0,4 m/sec unde:
❑la o temperatură a aerului de cca 18 °C, tp - temperatura percepută de om
❑ o umiditate relativă de 40 – 60%. ta – temperatura aerului;
ts – temperatura suprafetelor inconjuratoare
Temperatura normală depinde de caracterul

muncii:
❑ In cazul unei munci uşoare, se consideră 18–20 °C,
Senzaţie de umiditate
❑ In cazul unei munci de greutate medie, 15–18 °C,
Umiditatea relativă, %
70%
❑ In cazul unei munci grele, 13–15 °C.
++++++
+++ ++
Senzaţie Senzaţie
+ + + ZONA +
de Frig de căldură
+ + + DE ++
+ +CONFORT +
+ + + + ++ + + + +
30%
20° Senzaţie de uscare 28°
Temperatura, în °C.
Măsuri pentru menţinerea unei

temperaturi a aerului în limitele normale: Ventilaţia, se poate realiza:
₋ Ventilaţia, ₋ natural,
₋ Izolarea surselor de căldură ₋ artificial,
₋ Răcirea sau acoperirea cu materiale ₋ combiant
termoizolante a suprafeţelor calde
₋ Duşuri de apă sau perdele de apă.
Caracterul ventilaţiei:
₋ permite corpului să evacueze căldura, pentru a asigura echilibrul termic
în corp,
₋ reduce concentraţia de CO2 din atmosferă.
4
Măsuri pentru realizarea unui microclimat corespunzător de
muncă:
₋ Modificarea proceselor tehnologice şi înlocuirea materialelor

care generează degajări termice, vapori, praf, gaze toxice, etc,
₋ Captarea degajărilor nocive chiar la punctele de origine, fără să

fie lăsate să se împrăştie în atmosfera locurilor de muncă;
₋ Condiţionarea aerului în încăperile industriale prin măsuri de

ventilaţie care permit corpului să evacueze căldura şi reduc
concentraţia elementelor nocive din atmosferă.
Cerinţe pentru ventilaţia artificială:
• Valorile elementelor de microclimat realizate (temperatură,

umiditate, viteza aerului şi cantitatea substanţelor nocive) să fie
cuprinse în limitele stabilite de norme;
• Să nu producă o răcire bruscă a aerului în zona de lucru;
• Să nu vicieze atmosfera zonei de lucru prin introducerea aerului
dintr-un mediu viciat;
• Să dea rezultate bune în toate anotimpurile;
• Să permită o manevrare şi reglare uşoară în funcţie de
condiţiile procesului tehnologic;
• Să nu producă zgomot şi trepidaţii supărătoare.
10
5
2. Iluminatul raţional
•Iluminatul (insuficient şi/sau excesiv) au efecte nedorite:
oboseală prematură, productivitate redusă, calitate slabă.
Consecinţă: oboseala generală timpurie a muncitorilor,

atenţie slăbită, dispoziţie proastă, dureri de cap şi
îmbolnăviri ale ochilor etc.
Capacitatea de acomodare a omului la lumini de diferite

intensităţi este foarte mare 1:400.000
Razele soarelui în tipul verii, I = 100.000 lx
Noaptea în timp senin, la lună plină, I = 0,25 lx
11
Cerinţele principale ale unui Iluminatul artificial se poate realiza:

iluminat raţional:
₋ Nivelul de iluminare; ₋ Lămpi cu incandescenţă (becuri, corpuri

de iluminat),
₋ Asigurarea unui contrast ₋ sunt neeconomice, au consum mare de
corespunzător; energie, strălucire mare şi lumină gălbuie,
obositoare la ochi.
₋ Asigurarea unui iluminat
dirijat în mod ₋ Lămpi cu descărcări în gaze (tuburi
corespunzător şi repartizat fluorescente)
₋ acesta poate fi dirijat: direct, indirect, mixt.
uniform; ₋ dau o lumină apropiată de cea a zilei, este
₋ Culoarea luminii şi uniform repartizată, consum mai redus de
energie, un astfel de bec fucţionează 4.000
compoziţia spectrală a ei. – 8.000 ore.
12
6
Conditii de iluminare:
Foarte Redus Mijlociu Puternic Foarte Excepţional

redus puternic
Culoar Casa Modelare Montare Mecanică Lucrări de
Dependinţe scărilor Lucru la Şlefuire fină cizelare,
Depozite de Depozit prese Ţesut Şlefuire de bijuterie,
tranzit obişnuit Vopsire lentile Şlefuire de
Turnătorie Montarea pietre
Croire preţioase
curăţire instrument
piese Lucru la elor de
turnate, birou măsurat
laminare
1 lx 100-200 lx 200-400 lx 500 lx 2.000 lx 18.000 lx
13
Asigurarea unui contrast corespunzător
pentru ca obiectul muncii să se desprindă în mod accentuat din

ambianţă, fără a cauza sclipire, sau orbire.
Efectul de sclipire sau orbire apare atunci când iluminatul

general al încăperii nu este suficient de puternic în
comparaţie cu iluminatul local –
Motiv - ochiul muncitorului trebuie să se acomodeze

ori de câte ori îşi mută privirea de la obiectul muncii.
14
7
Rapoartele optime recomandate Asigurarea unui iluminat dirijat în mod
pentru strălucire: corespunzător şi repartizat uniform
₋ 3:1 - între strălucirea obiectului ₋ Se face în aşa fel încât umbra

observat şi a câmpului vizual din obiectelor şi a muncitorului să nu
imediata apropiere, cadă pe suprafaţa de lucru,
₋ 10:1 - între strălucirea obiectului
observat şi a câmpului vizual
înconjurător, ₋ Puterea surselor de lumină să fie
constantă, fără sclipiri,
₋ 20:1 - între strălucirea izvoarelor de
lumină şi a suprafeţelor învecinate;
₋ 40:1 - între strălucirea a două puncte ₋ Aşezarea corpurilor de iluminat la
oarecare din câmpul vizual. înălţimi corespunzătoare în afara
unghiului normal de vedere.
15
Strălucirea Culoarea luminii şi compoziţia

spectrală
• Strălucirea maximă admisă a corpurilor
de iluminat sau a elementelor •Culoarea luminii trebuie
difuzante prin reflexie este de 0,3- 0,5
sb determinată în funcţie de natura
(stilbi – unitatea de măsură a lucrărilor ce se execută.
strălucirii, adică a proprietăţii
corpurilor iluminate sau izvoarelor de
lumină, datorită căreia ele sunt Sarcina privind realizarea unui
percepute de ochi).
iluminat eficace, trebuie rezolvată
în două direcţii:
• Strălucire:
• pentru Soare apox 300.000 sb
• filamentul unei lămpi de 100- ₋ Efectuarea unor calcule juste
300 sb. privind iluminatul;
• Strălucirea poate fi: ₋ Organizarea justă a exploatării

• directă (de la sursa de lumină instalaţiei de iluminat;
primară),
• reflectată (de la sursa de lumină
secundară).
16
8
Efectuarea unor calcule privind iluminatul
Sursa de lumină şi modul de repartizare dau calitatea

iluminatului
Calculele se referă la:

❑Stabilirea mărimii necesare iluminatului şi a modului de
iluminare (locală, generală superioară sau combinată),
❑Alegerea tipurilor de surse de lumină şi amplasarea lor;
❑Alegerea construcţiei pentru instalaţia de iluminat.
17
Organizarea exploatării instalaţiei de iluminat
₋ menţinerea curăţeniei instalaţiei şi a geamurilor, (ex.

sticla murdară a unei lămpi electrice reduce lumina cu
până la 80 %, geamul murdar absoarbe 15-50 % din
lumină.)
₋ alegerea compoziţiei spectrale, (este de preferat ca
lumina să fie cât mai apropiată de lumina naturală mai
ales când se trece de la iluminatul natural la cel artificial,
sau dacă acestea se combină).
18
9
Efectele pozitive ale iluminatului
raţional:
₋ Reducerea oboselii vizuale;

₋ Creştrea dispoziţiei pentru lucru;
₋ Sporirea productivităţii muncii cu Aparate de măsură pentru iluminat
10-20 %;
₋ Îmbunătăţirea calităţii ₋ Luxmetru (pentru intensitatea
produselor; luminii)
₋ Stilbmetru (pentru strălucire),
₋ Evitarea accidentelor de muncă. ₋ Fotometru (pentru cantitatea
luminii).
19
3. Dezodorizarea aerului
Constă în îndepărtarea unui miros neplăcut sau de eliminare a
substanţelor rău mirositoare dintr-un produs
Surse de miros:
₋ procesele din industria chimică, alimentară, etc.
₋ procesele de ardere
₋ bucătăriile restaurantelor,
₋ mirosul oamenilor,
₋ mirosul fumului de tutun.
20
10
Caracteristicile procesului de odorizare
❑ Generarea mirosului la sursă

❑ modificarea tehnologiei,
❑ utilizarea de substanţe chimice în amestec cu
materiile prime sau prelucrate
❑Difuzarea mirosului
❑ aspiraţia locală la sursă a substanţelor degajate,
❑ scăderea concentraţiei substanţelor mirositoare pătrunse
în aer
❑Afectarea simţului olfactiv
21
Clasificarea sistemelor de dezodorizare după

natura fenomenelor care produc dezodorizarea:
₋ Sisteme de reducerea concentraţiei
₋ Sisteme de modificare a calităţii mirosului,
₋ Sisteme de distrugerea mirosului,
22
11
Sisteme de reducerea concentraţiei funcţionează prin:
₋ reducerea degajărilor la sursă - se realizează prin:
₋ metode tehnologice
₋ sisteme de ventilare locală
₋ diluarea substanţelor mirositoare - se realizează:
₋ prin sisteme de ventilare generală (pentru încăperi)
₋ dispersare prin coşuri înalte (pentru dezodorizare în mediul exterior)
₋ extragerea substanţelor din aer - se realizează prin procedee de adsorbţie sau
absorbţie.
Sisteme de modificare a calităţii mirosului:

₋ mascarea mirosului,
₋ neutralizarea mirosului.
Sisteme de distrugerea mirosului,

funcţionează pe pricipiul oxidării substanţelor mirositoare din aer:
₋ incinerarea substanţelor din aerul viciat,
₋ iradierea cu raze ultraviolete;
₋ tratarea cu ozon
23
4. Radiaţiile nucleare
Doze maxime admise de iradiere a persoanelor din surse externe (extraprofesionale)

Valoarea dozei maxim admise
Nr. Zona iradiată [rem]
crt. 1 săptămână 1 an
1. Intregul corp; gonade; cap şi trunchi; cristalin. 0,1 5
2. Alte organe 0,3 15
3. Oase; piele 0,6 30
4. Mâini; antebraţe; picioare; glezne. 1.5 75
Doze maxime admise de iradiere în expunerea profesională numai din surse externe
Valoarea dozei maxim admise

Nr. crt. Zona iradiată [rem]
1 săptămână 1 an
1. Intregul corp; gonade; cap şi trunchi; cristalin
0,01 0,5
2. Alte organe 0,03 1,5

3. Oase; piele 0,06 3,0
4. Mâini; antebraţe; picioare; glezne. 0,10 7,5
24
12
5. Ambianţa sonoră:
zgomotul, vibraţiile, muzica funcţională
Zgomotul
Este un ansamblu de sunete discordante, dezagreabile, produse
de unul sau mai multe medii elastice care acţionează asupra
organismului uman, provocând o stare de iritabilitate psihică
precum şi modificări funcţionale şi organice cu caracter patologic
25
Efectele zgomotului asupra organismului uman

Modificări fiziologice Forme de
Efecte
principale manifestare
o creşterea oboselii
o creştrea tensiunii arteriale o scăderea neuropsihice prin iritaţii
o accelerarea pulsului ritmului de lucru nervoase
o creşterea ritmului o apariţia şi o scăderea atenţiei şi reacţiilor
respirator creşterea psihice
o scăderea acuităţii vizuale erorilor de o maladii neurovegetative
o tuburări digestive execuţie o scăderea capacităţii de
muncă
Limite de zgomot pentru diferite activităţi
Limita maxim admisibilă

Nr. crt. Genuri de activităţi
(dB)
1. Concentraţie mintală 50
2. Lucrări repetitive de birou 60
3. Dactilografierea (în birou de dactilografie) 70
4. Ateliere industriale 87
26
13
Factori importanţi în adoptarea soluţiilor tehnice pentru reducerea zgomotelor:
₋ gradul de insonorizare dorit,
₋ înlăturarea riscului de incendiu,
₋ uşurinţa de întreţinere.
Soluţii tehnice pentru reducerea zgomotului:

₋ structura de rezistenţă a clădirilor,
₋ natura materialelor,
₋ proporţia materialelor in construcţia pereţilor, plafoanelor şi planşeelor,
₋ amplasarea uşilor, ferestrelor sau izolarea directă a surselor de zgomot.
27
Vibraţiile
₋ Trepidaţii produse prin vibraţii ale solidelor (frecvenţe sub 20 Hz) şi oscilaţii
mecanice (800 - 1.000 Hz);
Reprezintă factorii de risc profesional prin acţiunea lor asupra stării de
sănătate şi implicit asupra capacităţii de muncă.
Organismul uman reactioneză la trepidaţii în funcţie de intensitatea lor
Frecvenţa vibraţiilor Subsistemul reacţional Modificări patologice

2 Hz Receptorul vestibular Răul de transport
2-20 Hz Organul ca un întreg Stare de rău general
Alterări neurovasculare şi
20-1.000 Hz Vascular locomotor
musculo-aponevrotice
28
14
Muzica funcţională
Este recomandată ca:
₋ un mijloc de combatere prin

camuflare a unor zgomote,
₋ un mijloc de combatere a
plictiselii în procesele de muncă
monotone
29
Cerinte specifice pentru muzica funcţională pentru stimularea

capacităţii de muncă:
₋ Să fie adecvată preferinţelor oamenilor, tinând seama de cultura muzicală,

vârsta şi sexul acestora;
₋ Să se transmită prin emisiuni scurte discontinui, pe toată durata

programului de lucru, tinând seama de nevoile integrării în programul zilei
de lucru şi prevenirea oboselii;
₋ Ritmul muzicii să contribuie la stimularea şi menţinerea unui ritm normal de

muncă;
₋ Muzica de fond trebuie să fie transmisă prin emisiuni scurte şi discontinui

ţinându-se seama de curbele de oboseală şi de felul muzicii;
₋ Muzica funcţională nu trebuie să provoace distragerea atenţiei.
31
15
Efectele unei muzici funcţionale judicios organizate
₋ Creşterea productivităţii individuale cu 10-30 % (mai ales în

schimbul de noapte);
₋ Îmbunătăţirea calităţii produselor;
₋ Sporirea atenţiei;
₋ Mai bună colaborare între angajaţi;
₋ Reducerea rebuturilor şi a absenţelor;
₋ Îmbunătăţirea folosirii timpului de lucru;
₋ Reducerea oboselii şi a tensiunii nervoase.
32
6. Cromatica industrială
Culoare Efecte fiziologice Efecte neuropsihice
Roşu creste presiunea sanguina culoare foarte calda
ridica tonusul muscular stimulator general
activeaza respiraţia stimulator intelectual
senzatia de apropiere in spatiu
Portocaliu accelereaza pulsaţia inimii culoare caldă
menţine presiunea sanguină stimulator emotiv
favorizeză secreţia gastrică şi senzaţie de apropiere foarte mare
digestia în spaţiu.
Galben Influenţează funcţionarea culoare caldă,
normală a sistemului culoarea cea mai veselă,
cardiovascular, stimulează vederea
calmant al psihonevrozei
senzaţie de apropiere în spaţiu.
33
16
Efectele fizico-psihice ale culorilor
Culoare Efecte fiziologice Efecte neuropsihice
Verde ➢Scade presiunea sanguină ➢Culoare rece,
➢Dilată vasele capilare ➢Culoare liniştitoare,
➢Impresie de prospeţime,
➢Facilitează deconectarea
nervoasă,
➢Senzaţie de depărtare în spaţiu
Albastru ➢Scade presiunea sanguină ➢Culoare foarte rece,
➢Scade tonusul muscular ➢Culoare liniştitoare,
➢Calmează respiraţia şi ➢În exces, conduce la depresiuni
frecvenţa pulsului. ➢Senzaţie de depărtare în spaţiu
Violet ➢Creşte rezistenţa ➢Culoare rece,
cardiovasculară, ➢Culoare neliniştitoare,
➢Creşte rezistenţa plămânilor, ➢Senzaţie de apropiere foarte
mare în spaţiu.
34
Gruparea culorilor în funcţie de efectele fiziologice şi neuropsihice:

₋ culori reci (negru, albastru, verde, violet)
₋ culori calde (rosu, portocaliu)
₋ culori agitatoare sau ingrijoratoare (violet),
₋ culori stimulatoare (portocaliu, rosu, galben)
₋ culori linistitoare (verde, albastru)
₋ culori grele (negru, violet)
₋ culori uşoare (galben),
₋ cele care dau senzaţia de apropiere (portocaliu, galben) sau
de depărtare (verde, albastru).
Efectele culorilor depind de: Efectele culorilor în practica industrială:

₋ vârstă, • Efecte compensatoare,
₋ sex,
• Reflectarea luminii,
₋ oboseală,
• Contrastul de culori
₋ natura muncii.
35
17
Efecte compensatoare ale cromaticii industriale
Nr. Caracterul muncii şi condiţiile de Caracterul culorilor Felul culorilor

crt. ambianţă recomandate
1 Procese de muncă manuale cu Culori odihnitoare Bleu, roz, vernil

eforturi fizice dinamice. (nuanţe pastel)
Procese de supraveghere
2 Procese de muncă monotonă Culori stimulative Roşu portocaliu
(nuanţe vii)
3 Munca la temperatui ridicate Culori reci Verde, bleu
Munca în încăperi care primesc
multă lumină naturală
4 Munca la temperatui scăzute Culori calde Crem, roz,
Munca în încăperi lipsite de/sau cu portocaliu
puţină lumină naturală
36
Efecte compensatoare ale cromaticii industriale

(Continuare)
Nr. Caracterul muncii şi Caracterul culorilor Felul culorilor

crt. condiţiile de ambianţă recomandate
5 Munca în spaţiu limitat Culori de lărgire a Alb, roz,
spaţiului
6 Munca în spaţii largi Culori de limitare a Albastru, maron
spaţiului
7 Munca în locuri zgomotoase Culori liniştitoare Vernil, Verde pal, verde
albăstrui
8. Munca în condiţii de Culori uscate Culorea nisipului,
umiditate ridicată a aerului nuanţe ale culorii
galbene
9. Munca în condiţii de Culori umede Verde, albastru-verzui,
umiditate scăzută a aerului portocaliu, sau galben
“okker”
37
18
Culorile standard in 5S pe zone funcţionale
Coeficienţii de reflectanţă într-un birou

38
Vizibilitate:
Efectele psihologice ale culorilor
39
19
4.2. Noxe existente la locul de muncă.
Efectul noxelor
Noxele profesionale
-Reprezintă acei factori din condiţiile de muncă care influenţează
negativ starea de sănătate a organismului personalului muncitor,
-Determina starea de boală
-Scăderea capacităţii de muncă
40
Clasificarea noxelor profesionale:
• noxe profesionale care aparţin organizării muncii - organizare

nefiziologică, neraţională etc.
• noxe profesionale ce aparţin mediului de muncă: factori fizici,
chimici, fizico-chimici, biologici;
• noxele profesionale ce aparţin relaţiei om-masină;
• noxele profesionale ce aparţin relaţiilor psiho-sociale dintr-un
colectiv de muncă (relaţia om-om).
41
20
Noxe existente la locul de muncă se împart în urmatoarele
categorii:
• Fizice - acestea cuprind:

• microclimatul (temperatură ridicată sau coborâtă, umiditate, curenţi
de aer),
• radiaţiile (luminoase, calorice, ultraviolete, ionizante),
• presiunea atmosferică
• zgomotul, vibraţiile industriale şi ultrasunetele,
• electricitatea,
• pulberile),
• Chimice - întreaga gamă a substanţelor chimice organice şi anorganice,
• Psihice (figurate) - constau în tensiune nervoasă, oboseală, surmenaj,
suprasolicitare,
• Biologice - microbii, viruşii, ciupercile, paraziţii etc.
42
Efectul unor noxe asupra organismului uman
• Presiunea atmosferică – o valoare anormală acţionează prin modificarea

concenţraţiei de oxigen şi azot din sânge cu formare de bule de gaz în aparatul
circulator care dacă ajung în organele vitale (creier, inimă) pot provoca leziuni
grave.
• Zgomotul - afectează urechea şi prin intermediul ei, creierul.
• Trepidaţiile - au ca punct de atac anumite terminaţii nervoase din piele şi
muşchi precum şi organele de echilibru.
• Radiaţiile:
• calorice - afectează pielea şi prin ea sângele cu efecte finale asupra
tuturor organelor interne,
• luminoase - atacă ochiul,
• ultraviolete - afectează pielea, vasele sanguine cutanate şi ochiul.
43
21
Efectul unor noxe asupra organismului uman
• Temperaturile mari şi mici - au ca şi punct de atac pielea şi implicit vasele sanguine

cutanate cu consecinţe grave asupra unor organe interne.
• Pulberile - atacă în primul rând plămânii.
• Noxele chimice - acestea pătrund în organism prin următoarele căi:Respiratorie,

Cutanată, Digestivă.
• Noxele psihice - prin afectarea psihicului, duc la modificări de comportament,

diverse boli care au o legătură stânsă cu creierul şi psihopatii.
• Suprasolicitările - afectează organul vizual, organul auditiv, muşchii articulaţiile,

laringele, creierul.
• Noxele biotice - atacă în mod special organele digestive şi pielea şi orice organ
intern.
44
Măsuri ce trebuie realizate pentru diminuarea noxelor

industriale:
• Asigurarea unei funcţionări (a instalaţiilor tehnologice) lipsite

de agresivitate, în măsura posililului, mecanizarea şi
automatizarea operaţiilor potenţial nocive.
• Creare unor mijloace auxiliare de apărare împotriva acelor
noxe care nu pot fi eliminate din procesul tehnologic,
• Asigurarea unor mijloace individuale de apărare în cazul în
care cele două etape anterioare nu au reuşit să izoleze
muncitorul de factorii nocivi din jur.
45
22
Cele mai importante măsuri pentru protejarea
igienei individuale a muncitorului:
• Portul obligatoriu al echipamentului şi a măştii izolante la operaţii cu risc

mare de expunere,
• Igienă corporală amănunţită - duş, spălarea mâinilor şi a gurii, schimbarea în
întregime a hainelor de lucru, inclusiv cămăşile, ciorapii, etc.,
• Interzicerea fumatului şi a consumului de alimente la locul de muncă.
• Reducerea orelor de muncă,
• Întărirea rezistenţei organismului, examen medical la angajare şi periodic.
• Intreprinderea trebuie să asigure grupuri sanitare în stare de funcţionare,
săpun, pastă de dinţi, periuţe, iar timpul necesar spălării să fie cuprins în
orele de muncă.
46
Clasificare noxelor după timpul de expunere la acţiunea

factorului nociv:
• boli cronice provocate de doze mici care acţionează timp îndelungat
• boli acute generate de o scurtă durată de expunere la acţiunea factorului nociv,
dar în doze mari
Clasificare noxelor după modul de acţiune al factorului nociv

asupra organismului:
◼ boli cu acţiune generală care afectează întregul organism
◼ boli cu acţiune locală care afectează o parte a organismului, un aparat sau un
organ
47
23
4.3. Echipamentul de Protectie Individual (EIP)
REGULAMENTUL (UE) 2016/425 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL

CONSILIULUI din 9 martie 2016 privind echipamentele individuale
de protecție și de abrogare a directivei 89/686/CEE a consiliului
48
Echipamentul individual de protectie:
• Reprezinta mijloacele cu care este dotat fiecare participant în procesul de

munca pentru a fi protejat împotriva factorilor de risc.
• Se acorda obligatoriu si gratuit tuturor salariatilor, precum si altor
categorii participante la procesul muncii, în conformitate cu Normativul cadru de
acordare si utilizare a echipamentului individual de protectie, elaborat de Ministerul Muncii,
Solidaritatii Sociale si Familiei si aprobat prin Ordinul nr. 225/1995.
• Pe baza acestuia, angajatorul este obligat sa întocmeasca lista interna de dotare cu EIP adecvat
executarii sarcinilor de munca în conditii de securitate.
• Alegerea se face in functie de riscuri, alegandu-se tipul, aplicandu-se

anumite standarde si folosind anumite marcaje.
49
24
Echipamentul individual de protectie:
Utilizarea EIP este permisa daca:

• este conform reglementarilor tehnice aplicabile;
• este corespunzator riscurilor pe care le previne,
fara a induce el însusi un risc suplimentar;
• raspunde conditiilor existente la locul de munca;
• tine seama de cerintele ergonomice si de sanatate
ale angajatului;
• este adaptat conformatiei purtatorului.
50
Componentele EIP
Necesitatea echipării cu EIP se datorează pericolelor ce nu pot fi evitate
(ex. podea umedă pe care exista riscul alunecării;
posibilitatea ca într-un șantier de construcții să fie proiectate obiecte etc.).
EIP are cinci părți componente:
1. protecția capului
2. protecția picioarelor
3. protecția feței
4. protecția respiratorie
5. protecția corpului.
51
25
Îmbrăcămintea de protecție,
în funcție de situațiile în care este folosită:
1.pentru riscuri minime – bună rezistență mecanică (ex.: ateliere de producție, service-uri
auto);
2.rezistentă la ploaie și intemperii (ex. :spălătorii auto, șantiere deschise atunci când plouă);
3.termică sau pentru sudura (ex.: turnătorii/topitorii);
4.frig și temperaturi scăzute extreme (ex.: lucru în camera frigorifică, lucru în mediu exterior
pe timp de iarnă);
5.chimică și biologica (ex.: pentru cei care lucrează cu substanțe toxice, caustice, iritante);
6.antistatică (ex.: recomandată în zone cu pericol de explozie sau electrocutare);
7.împotriva fierăstrăului cu lanț;
8.pentru pompieri.
9.îmbrăcămintea de mare vizibilitate (grupă distinctă) (reflectorizantă și fluorescentă),
52
Îmbrăcămintea de mare vizibilitate (reflectorizantă și fluorescentă),
Destinată celor care își desfășoară activitatea în zona liniilor de cale

ferată și în spațiile în care se construiește sau celor care se ocupă de
amenajare și întreținere în zona drumurilor publice sau în limita
acestora.
•Este obligatorie pentru cei care desfășoară lucrări de întreținere a
vehiculelor pe drumurile publice sau în zone periculoase cu trafic în
mișcare,
•Este obligatorie și celor care se deplaseaza pe biciclete și mopede
pe timp de noapte.
53
26
Protecția capului
• Casca de protecție, are scopul de a-ți proteja capul, permițându-ți să te concentrezi pe

ceea ce ai de meșterit, fără să porți grija obiectelor sau materialelor ce te pot
accidenta prin cădere.
• Casca este necesara mai ales în lucrări de construcție în apropierea schelelor, lucrări de
săpături de șanțuri, tunele, lucrări de detonare, sau în preajma macaralelor și
convoaielor.
• O cască de protecție este confecționată din material termoplastic și trebuie să fie în
conformitate cu standardul EN 397, ceea ce înseamnă că a fost testată și a rezistat la
impactul cu un obiect de 5 kg eliberat de la 1 m înălțime.
• Nu ar trebui să depășească 350 grame.
• Protecția capului mai cuprinde fesurile și sepcile, care, evident, oferă o simpla
protecție termică și sunt destinate purtării în sezonul rece sau spații frigotehnice.
54
55
27
Protecția picioarelor
• Încăltămintea de protecție și de lucru este indispensabilă pe orice șantier,

și ar trebui purtată chiar și de către mecanicii auto. Cu alte cuvinte
trebuie purtată în toate mediile de lucru unde este necesară protejarea
degetelor, metatarsienelor, tălpii și gleznei.
• Tehnologia a progresat mult de la prima pereche de bocanci cu bombeu

(din lemn), iar astăzi ne putem echipa cu pantofi, bocanci, sandale și
cizme cu bombeu metalic sau compozit, cu lamelă antiperforație sau fără,
îmblăniți și rezistenți la umiditate, sau cu izolație electrică de joasă
tensiune.
56
Protecția ochilor, feței și urechilor
Protecția ochilor = ochelarii

•Varietatea ochelarilor de protecție este foarte mare, de la modele opționale (nu sunt
obligatorii) ce ofera simpla protectie UV, până la ochelari de protecție închiși, folosiți în
medii in care predomină fumul, vaporii, praful sau ateliere unde se prelucreaza materiale
prin așchiere și se sudează. Acolo unde există riscul ca activitatea desfășurata să afecteze
ochii lucrătorului, este necesară purtarea unui tip de ochelari care să îl ferească de aceste
pericole.
•La aceast lucru trebuie adăugat și faptul că, pe lângă obligativitatea purtării ochelarilor
de protecție în practicarea anumitor meserii, este necesară și semnalizarea zonelor în
care se cere protecția ochilor și urechilor.
•Vizierele, măștile și ecranele de protecție sunt solicitate acolo unde este necesară
protejarea întregii fete. Există și opțiunea unui echipament de protecție integrat, față-
cap, cum ar fi căștile cu ecran de protecție sau cele de șablor, ce acopera inclusiv ceafa.
57
28
Protecția ochilor, feței și urechilor
• Protejarea urechilor este necesară în locurile unde

zgomotul depășește 80 dB (trafic greu, șantiere pe care se
folosesc mașini electrice, ateliere de forjare, aeroporturi,
etc), iar persoanele care lucrează în aceste medii trebuie
să-și verifice auzul la intervale regulate de timp.
• Pentru a ne proteja putem folosi dopuri (antifoane) sau

căști de urechi, fiecare cu avantaje și dezavantaje. Este
important să știi ca alegerea incorectă poate afecta, în
timp, auzul. Nivelul de protecție oferit de antifoane sau
căști trebuie raportat la nivelul de zgomot.
• Exemplu, nivelul de zgomot produs de un ciocan rotopercutor este de aproximativ 105 dB, pentru care nivelul de
protecție adecvat trebuie să fie max. 110 dB. În cazul acesta, o protecție ce depășește 110 dB (ex. caști de 130
dB) poate afecta sensibiltiatea auditivă.
58
Protecția respiratorie
• Orice lucrător expus la gaze, vapori sau materii aflate în aer

trebuie să primească protecție adecvată pentru respirație,
• În cazul în care concentrația de oxigen în aerul ambiental
este scăzuta, lucrătorul trebuie să primească și echipament
cu oxigen.
• Alegerea echipamentului de protecție respiratorie sa fie făcută cu ajutorul unui
specialist SSM sau dupa o cercetare temeinică pentru identificarea fenomenelor
periculoase la care sunteți expuși angajatii
59
29
Verificarea conformității Aplicarea marcajului CE
• Pentru EIP de categoria I (design • După parcurgerea etapelor necesare,

simplu), producătorul trebuie doar să marcajul CE trebuie aplicat pe produs.
pregătească documentația tehnică și • Marcajul trebuie să fie vizibil și lizibil pe
să întocmească Declarația de produs sau, dacă acest lucru nu este posibil
conformitate CE pentru a confirma că datorită naturii produsului, trebuie să fie
produsul său respectă cerințele aplicat pe ambalaj și pe documentele
privind securitatea ale Directivei. însoțitoare. Marcajul CE constă în inițialele
• Producătorul sau reprezentantul ‘CE’ în in urmatoarea forma:
autorizat al acestuia în Uniunea
Europeană trebuie să păstreze copii
ale documentației tehnice pentru o
perioadă de 10 ani după ce ultimul
produs a fost introdus pe piață.
60
30

4 Cap Pmi Mediul de Lucru

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

4 Cap Pmi Mediul de Lucru

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Protectia mediului in industrie

S.l. Dr.ing Simona-Elena AVRAM

28.11.2022 PMI - suport curs 1

28.11.2022 PMI - suport curs 3

4.1. Mediul ambiant al muncii

28.11.2022 PMI - suport curs 4

₋ factorii fizici - iluminat, cromatică, ₋ Microclimat în limite normale

28.11.2022 PMI - suport curs 5

Schimbul permanent de căldură om – mediu

❑temperatura aerului pentru schimbul de căldură prin

28.11.2022 PMI - suport curs 6

Temperatura normală depinde de caracterul

20° Senzaţie de uscare 28°

28.11.2022 PMI - suport curs 7

Măsuri pentru menţinerea unei

28.11.2022 PMI - suport curs 8

₋ Modificarea proceselor tehnologice şi înlocuirea materialelor

₋ Captarea degajărilor nocive chiar la punctele de origine, fără să

₋ Condiţionarea aerului în încăperile industriale prin măsuri de

28.11.2022 PMI - suport curs 9

Cerinţe pentru ventilaţia artificială:

• Valorile elementelor de microclimat realizate (temperatură,

28.11.2022 PMI - suport curs 10

Consecinţă: oboseala generală timpurie a muncitorilor,

Capacitatea de acomodare a omului la lumini de diferite

28.11.2022 PMI - suport curs 11

Cerinţele principale ale unui Iluminatul artificial se poate realiza:

₋ Nivelul de iluminare; ₋ Lămpi cu incandescenţă (becuri, corpuri

28.11.2022 PMI - suport curs 12

Foarte Redus Mijlociu Puternic Foarte Excepţional

1 lx 100-200 lx 200-400 lx 500 lx 2.000 lx 18.000 lx

28.11.2022 PMI - suport curs 13

Asigurarea unui contrast corespunzător

pentru ca obiectul muncii să se desprindă în mod accentuat din

Efectul de sclipire sau orbire apare atunci când iluminatul

Motiv - ochiul muncitorului trebuie să se acomodeze

28.11.2022 PMI - suport curs 14

₋ 3:1 - între strălucirea obiectului ₋ Se face în aşa fel încât umbra

28.11.2022 PMI - suport curs 15

Strălucirea Culoarea luminii şi compoziţia

• Strălucirea poate fi: ₋ Organizarea justă a exploatării

28.11.2022 PMI - suport curs 16

Sursa de lumină şi modul de repartizare dau calitatea

Calculele se referă la:

28.11.2022 PMI - suport curs 17

Organizarea exploatării instalaţiei de iluminat

₋ menţinerea curăţeniei instalaţiei şi a geamurilor, (ex.

28.11.2022 PMI - suport curs 18

₋ Reducerea oboselii vizuale;

28.11.2022 PMI - suport curs 19

28.11.2022 PMI - suport curs 20

❑ Generarea mirosului la sursă

❑Afectarea simţului olfactiv

28.11.2022 PMI - suport curs 21

Clasificarea sistemelor de dezodorizare după

₋ Sisteme de reducerea concentraţiei

₋ Sisteme de modificare a calităţii mirosului,

₋ Sisteme de distrugerea mirosului,

28.11.2022 PMI - suport curs 22

Sisteme de modificare a calităţii mirosului:

Sisteme de distrugerea mirosului,

28.11.2022 PMI - suport curs 23

Doze maxime admise de iradiere a persoanelor din surse externe (extraprofesionale)