Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
SPORTULUI
UNIVERSITATEA “VASILE ALECSANDRI” din BACĂU
FACULTATEA de INGINERIE
Calea Mărășești, Nr. 157, Bacău, 600115, Tel./Fax +40 234 580170
http://inginerie.ub.ro, decaning@ub.ro
Proiect
Ergonomie
BIBLIOGRAFIE ............................................................................................................... 18
CAPITOLUL 1 ERGONOMIA
1.1 Ergonomia
Ergonomia este un domeniu de activitate tehnico-științific din cadrul psihologiei muncii, care prin
colaborarea dintre psihologi, fiziologi și tehnicieni studiază și realizează o astfel de organizare a
sistemului "om - mașină - mediu" în așa fel, încât munca să fie efectuată cu costuri biologice
minime și maximă eficiență. Ergonomia se ocupă de studierea particularităților antropometrice,
fiziologice, psihologice și de capacitatea omului care lucrează. Având datele antropometrice ale
corpului uman s-au stabilit dimensiunile și forma locului de muncă și ale mijloacelor de lucru.
Cunoscând datele fiziologice se poate determina capacitatea de lucru a celui care lucrează.
Prin loc de muncă se înţelege suprafaţa sau spaţiul în care muncitorul sau o echipă de
muncitori acţionează cu ajutorul uneltelor de muncă asupra obiectelor muncii în vederea extragerii
sau transformării lor potrivit scopului urmărit .
Factori Criterii
Aglomerare – accesabilitate
Comenzi - semnale
Iluminatul artificial
Vibrații
Igiena atmosferică
Aspectul postului
Efortul de muncă
Poziția de muncă
Efortul de manipulare
Autonomie E Individual
De grup
Repetivitate G De ciclu
Conținutul H Potențial
muncii
Responsabilitate
Astăzi este tot mai mult susţinut conceptul de organizare ergonomică a muncii pe fiecare
loc de muncă, organizarea ce asigură o muncă continuă şi cu înaltă productivitate, uşurând în
acelaşi timp eforturile fizice şi psihice. În al doilea rând, este necesară asigurarea unor condiţii de
muncă ergonomice în care munca să se desfăţoare cu un consum de energie cât mai mic şi fără
pericol de îmbolnăvire sau de accidente.
De asemenea, există şi reguli care se referă la amenajarea locului de muncă. În acest sens,
principiul asigurării unui loc stabil pentru materiale şi pentru obiectele muncii impune respectarea
următoarelor reguli:
Astăzi este tot mai mult susţinut conceptul de organizare ergonomică a muncii pe
fiecare loc de muncă, organizarea ce asigură o muncă continuă şi cu înaltă productivitate, uşurând
în acelaşi timp eforturile fizice şi psihice. În al doilea rând, este necesară asigurarea unor condiţii
de muncă ergonomice în care munca să se desfăţoare cu un consum de energie cât mai mic şi fără
pericol de îmbolnăvire sau de accidente.
În opinia multor specialişti, cea mai importantă piesă de mobilier în birouri este
scaunul.
Scaunul
Deşi pentru mulţi poate să pară o problemă lipsită de importanţă, chiar hilară, alegerea
scaunului pentru locul de muncă a devenit în ultimul timp un subiect mult discutat şi studiat de
specialiştii în ergonomie.
Ajustabilitatea este cea mai importantă trăsătură de calitate a scaunelor de birou. Pentru
alegerea scaunului perfect este necesară consultarea unor standarde realizate de firme specializate.
Alegeti un scaun care accepta curbele coloanei vertebrale. Se regleaza inaltimea scaunului
astfel incat picioarele sa se odihneasca direct pe podea sau pe suportul pentru picioare, iar coapsele
sa fie paralele cu podeaua. Reglati cotierele astfel incat bratele sa stea usor, cu umerii relaxati.
Cotierele nu trebuie sa impiedice apropierea scaunului de birou, atat cat doreste operatorul.
Fig. 2. Pozitia corecta la birou
Obiectele importante
Tastatura si mouse-ul
Telefonul
Daca vorbiti in mod frecvent la telefon si tastati sau scrieti in acelasi timp, pune-ti telefonul
pe difuzor sau folositi un set de casti, in loc sa tineti telefonul intre cap si gat.
In cazul in care scaunul este prea inalt pentru a va odihni picioarele pe podea sau inaltimea
biroului dumneavoastra necesita sa va ridicati inaltimea scaunului, folositi un suport pentru
picioare. In cazul in care un suport pentru picioare nu este disponibil, incercati sa utilizati un scaun
mic sau un teanc de carti solide.
Biroul
Sub birou, asigurati-va ca exista spatiu suficient pentru genunchi, coapse si picioare. In
cazul in care biroul este prea jos si nu poate fi reglat, puneti panouri solide sau blocuri sub
picioarele biroului. In cazul in care biroul este prea inalt si nu poate fi reglat, ridicati scaunul.
Utilizati un suport pentru picioare pentru a sprijini picioarele, daca este necesar. Nu depozitati
obiecte sub birou.
Monitorul
Monitorul se va aseza direct in fata dvs., la o lungime de brat. Partea de sus a ecranului ar
trebui sa fie la sau putin sub nivelul ochilor. Monitorul trebuie sa fie in mod evident in spatele
tastaturii. Daca purtati lentile bifocale, coborati monitorul cu 2- 5 cm pentru o vizualizare mai
confortabila. Amplasati monitorul astfel incat cea mai stralucitoare sursa de lumina sa fie in lateral.
- iluminatul
-coloritul
-zgomotul
3.1 Iluminatul
Este unul dintre factorii care exercita o influenta importanta asupra productivitatii
angajatilor si asupra gradului lor de oboseala. O iluminare defectuoasa poate cauza disconfort
vizual si o pozitie nenaturala a corpului, fiind deci o piedica în calea performantei.
Cercetarile arata ca 80% pâna la 85% din cantitatea de informatie pe care o asimilam
parvine pe cale vizuala, de aceea confortul vizual este esential. Dar modul de iluminare nu
afecteaza numai confortul vizual ci si pe cel fizic.
Iluminarea direcţionată – care este folosită pentru iluminatul anumitor obiecte sau pentru
creşterea nivelului de intensitate.
Intr un service gsm se vor volosi toate cele 4 categorii de iluminat cea mai importanta fiind
iluminarea naturala pentru a preveni oboseala ochilor .Sursele de lumina sa fie pozitionate astfel
incat sa evite stralucirea si solicitarea vizuala, iar reflexia sa fie minima.
3.2 Instalaţii electrice pentru prize
În zona de birouri și controlul calității sunt prevăzute prize simple sau duble cu contact de
protecție montate îngropat.
Toate prizele vor fi cu contact de protecţie, iar circuitele care alimentează aceste prize
au fost prevăzute cu dispozitive de protecţie diferenţiale de înaltă sensibilitate.
Limitele maxime admisibile pentru zgomot pentru un service gsm sunt cuprinse intre 50-
60 db deoarece necesita o anumita concentrare si focusare pe obiectivele muncii.
Intensitati mai mari decat limitele propuse ar cauza lipsa concentrarii si imposibilitatea
finalizarii proiectelor.
CAPITOLUL 4. STRESUL VIZUAL INDUS LA LOCUL DE MUNCA
Stresul vizual este deseori diagnosticat greşit drept o tulburare comportamentală. Asta
pentru că simptomul cel mai des întâlnit este lipsa concentrării. Utilizarea indelungata a
microscopului si a monitorului poate duce la oboseala ochilor si la aparitia stresului vizual.
Ochi obosiţi
Pentru a evita oboseala cat si stresul acumulat in timpul orelor de munca este recomandat
a se lua pauze scurte la anumite intervale de timp respectarea meselor principale sau a gustarilor
dintre mese. Proiectele importante sau mai dificile de recomandat este de a le rezolva in primele
ore ale zilei atunci cand corpul este mult mai relaxat si mai concentrati pe locul de munca.
Mediul de lucru cu computerul este determinat de o serie de factori fizici cum ar fi:
Ø iluminatul;
Ø poziţia utilizatorului;
Ø zgomotul;
Ø calitatea aerului;
Pe lângă aceştia există şi aspecte adiacente ale activităţii care pot contribui la stresul vizual:
Există o mare diferenţă între poziţia naturală a ochilor atunci când citim şi poziţia
nefirească a ochilor atunci când privim ecranul unui calculator. Poziţia drept-înainte a operatorilor
pe calculator este nenaturală şi diferă mult de poziţia convenţională, adoptată în timpul cititului.
Muşchii globului ocular “se luptă” pentru a realiza acel echlibru necesar pentru a fixa şi a reţine
imaginea.
CAPITOLUL 5. PROTECTIA MUNCII INTR-UN SERVICE GSM
Accidentele de muncă pot fi definite ca fiind vătămări corporale ale organismului, precum
şi intoxicaţia acută profesională, care se produc în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea
îndatoririlor de serviciu şi care provoacă incapacitate temporară de muncă de cel puţin o zi,
invaliditate sau deces.
Cauzele producerii accidentelor de muncă pot fi de natură tehnică sau organizatorică, ele
pot proveni fie din condiţiile de muncă fie datorate angajatului.