Sunteți pe pagina 1din 36

STUDIU DE CAZ

ANALIZA SISTEMULUI OPERATOR - MAŞINĂ DE MORTEZAT – ATELIER PRIN METODA R.N.U.R.

3.1.Aspecte generale

Sistemul de muncă analizat este de tipul om – maşină – mediu, fiind format din operator - maşină de mortezat - atelier de prelucrări mecanice. În fig. 3.1. este prezentată maşina de mortezat cu cap înclinabil lateral şi principalele zone la care muncitorul trebuie să ajungă pentru a o acţiona.

muncitorul trebuie s ă ajung ă pentru a o ac ţ iona. Figura 3.1. Zonele în

Figura 3.1. Zonele în care sunt amplasate dispozitivele de acţionare şi principalele părţi componente ale maşinii de mortezat 1 - berbec; 2 - capul maşinii; 3 - capacul cutiei de viteze; 4 - masa rotativă; 5 –şurub conducător transversal; 6 - bara de avans transversal; 7 - mecanism de divizat simplu; 8 - cutie de viteze

Muncitorul execută mortezarea canalelor din interiorul unei carcase turnate din fontă, având greutatea de 50 kg. Pentru mortezarea canalelor, muncitorul execută următoarele grupe de activităţi:

analiza desenului piesei de prelucrat şi a fişei tehnologice; se efectuează calcule legate de cotele prevăzute în desen;

prinderea piesei de prelucrat pe masa rotativă a maşinii de mortezat; pentru aceasta operatorul utilizează macaraua pentru ridicarea, dirijarea şi poziţionarea piesei pe masa maşinii de

mortezat;

mortezarea propriu-zisă; muncitorul acţionează dispozitivele din zonele A, B, C şi D ale maşinii, pentru reglarea vitezei de aşchiere, a avansului de lucru, indexarea mesei etc.;

prelucrarea propriu-zisă a piesei;

demontarea piesei. Operatorul efectuează aceste activităţi după prelucrarea fiecărei piese. Pentru prelucrarea canalelor din interiorul carcaselor de fontă, s-au determinat următoarele durate medii ale activităţilor implicate (tab. 3.1).

Tabelul 3.1: Durata şi proporţiile operaţiilor tehnologice în cadrul unei zile de muncă

Nr.

     

crt.

Denumirea operaţiei

Durata, [min]

%

1

Analiza comenzii

20

4

2

Prinderea piesei pe masa utilajului

70

15

3

Mortezarea propriu-zisă

370

77

4

Demontarea piesei

10

2

5

Curăţirea maşinii

10

2

Total

480

100

3.2.Concepţia constructivă a locului de muncă (A 0 )

Concepţia constructivă a locului de muncă este evaluată pornind de la patru criterii de influenţă, care trebuie să analizeze interacţiunea dintre spaţiul fizic al locului de muncă şi om, punându-se accent pe trăsăturile funcţionale şi antropometrice ale muncitorului (pregătire tehnică, îndemânare, constituţie fizică etc.).

3.2.1. Înălţimea şi distanţa planului de muncă (A 01 )

Obiectivul criteriului. Analizează dacă locul de muncă asigură comoditatea posturală a executantului în situaţia de muncă. Se verifică:

3.2.1.1.Cotele în interiorul cărora evoluează cel mai frecvent membrele superioare ale executantului

Cotele în interiorul cărora evoluează cel mai frecvent membrele superioare ale executantului

sunt:

-

H – înălţimea în raport cu solul;

-

D – distanţa în raport cu partea din faţă a locului de muncă;

-

L – distanţa laterală de evoluţie.

Lucrul în poziţie ortostatică

Membrele superioare sunt imobilizate mai putin de 5 secunde (fig. 3.2) - activitatea nu solicită sprijinirea membrelor superioare;

Membrele superioare sunt imobilizate mai mult de 5 secunde (tab. 3.2) - activitatea solicită sprijinirea membrelor superioare;

Membrele superioare manipulează obiecte grele (tab. 3.3).

Tabelul 3.2: Nivelul acordat când activitatea necesita sprijinirea membrelor superioare (poziţie ortostatică)

Nivelul

Înălţimea sprijinului, H [mm]

Observaţii

acordat

1

800±10

- durata de sprijin mai mare de 5 secunde; - dimensiunile D şi L sunt cele din fig. 3.2.

3

800 la 1150

5

1150 la 1500

 
3.2. 3 800 la 1150 5 1150 la 1500   Figura 3.2. Nivelurile zonelor, când membrele

Figura 3.2. Nivelurile zonelor, când membrele superioare sunt imobilizate mai mult de 5 secunde (activitatea nu solicită sprijinul membrelor superioare), poziţie ortostatică a - vedere de sus; b - vedere din faţă; c - vedere laterală (după Gh. Rangu)

Tabelul 3.3: Nivelul acordat când cu ajutorul membrelor superioare se manipulează obiecte grele (mase mai mari de 10 kg)

Nivelul

Înălţimea H de ridicare, [mm]

Distanţa

de

corp

D

la

care

se

acordat

manipulează, [mm]

 

1

800±10

până la 200 200 la 400 peste 400

 

3

800 la 1000

5

1000 la 1500

Lucrul în poziţia aşezat

Membrele superioare sunt imobilizate mai putin de 5 sec. (fig. 3.3 - activitatea nu solicită sprijinirea membrelor superioare);

Membrele superioare sunt imobilizate mai mult de 5 sec. (tab. 3.4 - activitatea solicită sprijinirea membrelor superioare). Înscrierea într-unul din nivelurile ergonomice de evaluare se va face ţinându-se seama de cotele prezentate în figurile şi tabelele următoare:

Figura 3.3.: Nivelurile zonelor când membrele superioare sunt imobilizate mai mult de 5 secunde (activitatea

Figura 3.3.: Nivelurile zonelor când membrele superioare sunt imobilizate mai mult de 5 secunde (activitatea nu solicită sprijinul membrelor superioare) poziţia aşezat. (după Gh. Rangu) A - înălţimea suprafeţei de şezut

Tabelul 3.4: Nivelul acordat când activitatea necesită sprijinirea membrelor superioare (poziţia aşezat)

Nivelul

Înălţimea sprijinului h, [mm]

 

acordat

Observaţii

1

A + 250 ± 10

 

3

(A + 250) la (A + 350)

A - distanţa de la sol la suprafaţa de şezut a scaunului

   

- dimensiunile D şi L, aceleaşi ca în fig. 3.3;

5

(A + 350) la (A + 450)

- durata de sprijin mai mare de 5 sec.

3.2.1.2.Zona de evoluţie a membrelor inferioare

Lucrul în poziţie ortostatică

a membrelor inferioare Lucrul în pozi ţ ie ortostatic ă Figura 3.4. Nivelurile zonelor de evolu

Figura 3.4. Nivelurile zonelor de evoluţie a membrelor inferioare (poziţie ortostatică):

1 - nivelul 1; 2 - nivelul 3; 3 - nivelul 5 (după Gh. Rangu)

Lucrul în poziţie aşezat

Lucrul în pozi ţ ie a ş ezat Figura 3.5. Nivelurile zonelor de evolu ţ ie

Figura 3.5. Nivelurile zonelor de evoluţie a membrelor inferioare (poziţia aşezat) 1 - nivelul 1; 2 - nivelul 3; 3 - nivelul 5 (după Gh. Rangu)

Pentru determinarea nivelului ergonomic (A 01 ), care va fi notat în profilul analitic al sistemului, se vor determina nivelurile ergonomice medii pentru evoluţia membrelor superioare şi a membrelor inferioare, reţinându-se nivelul cel mai defavorabil. Muncitorul care lucrează la maşina de mortezat îşi desfăşoară activitatea în poziţie ortostatică, cu membrele superioare imobilizate peste 5 secunde, fără sprijin. Analizând activitatea de muncă şi zonele de evoluţie a membrelor superioare, rezultă că:

- H maxim = 1650 mm, dată de zona de acţionare A a maşinii de mortezat, înălţimea maximă de

lucru situându-se într-o zonă cu nivelul de evaluare 5 (deasupra zonei haşurate, fig. 3.2);

- H minim = 950 mm, corespunzătoare zonelor de acţionare B şi C (fig 3.1). Nivelul de evaluare

obţinut este 3 (zona haşurată, fig. 3.2);

- D < 300 mm. Depărtarea frontală este mică, determinând o solicitare redusă, de nivel 1 (zona nehaşurată aflată în imediata apropiere a operatorului);

- D > 750 mm. Depărtarea laterală a diverselor zone în care trebuie acţionat este mai mare de

750 mm, determinând nivelul 5 de solicitare (zona nehaşurată din exteriorul zonei haşurate).

Nivelul mediu de evaluare este:

Nmed =

3 = 3

5

+

3

+

1

+

4

Deci: N 1 =3 În ceea ce priveşte zona de evoluţie a membrelor inferioare, din măsurători a reieşit că dimensiunile a şi b sunt egale cu 50 mm, deci nivelul de evaluare N 2 =3 Valoarea reţinută pentru nivelul ergonomic de evaluare reţinut A 01 va fi:

N A01 = 3

3.2.2. Alimentarea şi evacuarea pieselor (A 02 )

Obiectivul criteriului. Analizează dacă caracteristicile dimensionale ale dispozitivului de alimentare şi de evacuare a pieselor sunt compatibile cu poziţiile normale ale executantului (fig. 3.6).

Figura 3.6.: Nivelurile ergonomice privind alimentarea ş i evacuarea pieselor (dup ă Gh. Rangu) Se

Figura 3.6.: Nivelurile ergonomice privind alimentarea şi evacuarea pieselor (după Gh. Rangu)

Se verifică:

H

– înălţimea de la care sunt luate piesele;

D

– distanţa laterală de manipulare, pornind de la planul median al executantului.

Fig. 3.6 b este caracteristică pentru situaţia reală a maşinii de mortezat, care corespunde nivelurilor ergonomice 2 şi 3. Deoarece carcasele prelucrate pe maşina de mortezat au masa de 50 kg, manipularea lor se face cu ajutorul macaralei, de aceea acest criteriu nu are semnificaţie în sistemul de muncă analizat.

3.2.3. Aglomerarea şi accesibilitatea la locul de muncă (A 03 )

Obiectivul criteriului. Analizează dacă concepţia locului de muncă, obstacolele, materialele existente în zona de lucru, densitatea executanţilor şi diversele instalaţii permit circulaţia cu uşurinţă a executantului la locul de muncă. Pentru acordarea unui anumit nivel ergonomic de evaluare se vor compara caracteristicile locului de muncă prezentate în tab. 3.5.

Tabelul 3.5: Nivelul acordat, funcţie de aglomeraţia şi accesibilitatea locului de muncă

Nivel

 

acordat

Caracteristicile locului de muncă

 

- căi de acces degajate, care permit executantului deplasarea uşoară;

- loc de muncă care nu prezintă nici o dificultate la efectuarea mişcărilor

1

membrelor inferioare, superioare şi ale trunchiului;

loc de muncă uşor accesibil sub aspectul deplasării executanţilor, fără a se deranja reciproc.

-

 

-

loc de muncă puţin satisfăcător din punct de vedere al accesibilităţii şi

2

aglomerării;

în timpul circulaţiei, executanţii se deranjează reciproc într-o oarecare măsură.

-

 

- loc de muncă greu accesibil:

- obstacole la nivelul membrelor inferioare;

3

- dificultăţi la mişcarea trunchiului şi a membrelor;

situat în interiorul unei cabine şi activitatea necesită mişcări în faţă şi spate sau ridicări şi torsiuni;

-

-

în timpul deplasării executanţii se deranjează între ei.

În atelierul mecanic, spaţiul este destul de mic faţă de numărul de maşini-unelte. În jurul maşinii de mortezat se adună stive înalte de carcase prelucrate, care sunt voluminoase. De asemenea, piesele neprelucrate sunt depozitate într-un spaţiu situat şi pe calea de acces. Circulaţia este grea şi muncitorii se deranjează reciproc. Nivelul acordat sistemului din punctul de vedere al acestui criteriu este 4.

N A03 = 4

3.2.4. Comenzi si semnale (A o4 )

Obiectivele criteriului. Analizează dacă concepţia comenzilor si semnalelor (sonore, vizuale, etc.), dimensiunile şi amplasarea lor respectă stereotipurile şi permit o activitate normală a executantului.

Se verifică. Funcţie de frecvenţa de utilizare se verifică înălţimea de amplasare (H), distanţa de citire (E), respectarea codurilor colorate, etc. (tab. 3.6).

Pentru comenzi, nivelul ergonomic acordat este 2, datorită amplasamentului puţin satisfăcător al butoanelor şi manivelelor, precum şi datorită utilizării frecvente a manivelei, aflate la o înălţime şi distanţă neergonomică.

N' A04 =2

Pentru semnale, nivelul ergonomic acordat este 2, ţinând seama de poziţia ortostatică a muncitorului, de înălţimea de amplasare implicată (tab. 3.7).

N" A04 =2

Pentru aparate de măsură, nivelul ergonomic acordat este 3 (tab. 3.8).

N'" A04 = 3

Tabelul 3.6: Comenzi

Nivel

Frecvenţă de utilizare

Descriere

 

utilizare rară

- Amplasarea optimă

 

- butoane – înălţime: 1000 < H 1400 - distanţă: 100<E 350

- manivele – înălţime: 800 < H 1050

 

-

distanţă: 100<E 350

1

utilizare frecventă

- pârghii – înălţime: H = 1650 - distanţă: 100<E 350

- pedale - rotaţia gleznei, înălţime: max. 50 mm

- deplasarea piciorului: max.120 mm

- Respectarea stereotipurilor

- Concepţia respectă regulile ergonomiei

2

utilizare rară

- Amplasament puţin satisfăcător

   

- buton - înălţime: 800 < H 1000 sau 400 < H < 1600

-

distanţă: 350 E 500

3

utilizare frecventă

- manivele - înălţime: 750 H 800 sau

 

1050 H 1150

 

- distanţă: 350 E 500

- Concepţia respectă parţial regulile ergonomice

4

utilizare rară

- Amplasament nesatisfăcător

   

- buton - înălţime: < 800 sau H > 1600

-

distanţă: > 500 mm

5

utilizare frecventă

- manivele - înălţime: < 750 sau H < 1140

 

-

distanţă: > 500 mm

- Nerespectarea stereotipurilor.

- Concepţia nu respectă regulile ergonomice.

Tabelul 3.7: Semnale

Nivel

Frecvenţa de

 

Descriere

utilizare

 

utilizare rară

- Percepere bună a informaţiei

 

semnal sonor

un semnal luminos permite detectarea rapidă a ansamblului

- Amplasarea optimă pentru poziţia în picioare:

înălţime: 1200 < H :1600

1

utilizare

- Amplasarea optimă pentru poziţia aşezat:

înălţime: 800 < H < 1200

 

frecventă

Semnalele vor fi plasate întotdeauna deasupra comenzilor de care

sunt legate. Concepţia aparatelor de măsură bine adaptate (v. tab. 3.8). Respectarea culorilor: roşu - anormal; galben - atenţie; verde - gata de funcţionare; alb - funcţionare normală.

2

utilizare rară

- Amplasament puţin satisfăcător pentru poziţia în picioare:

   

înălţime: 600 H 1200 sau 1200H1900

- Amplasament puţin satisfăcător pentru poziţia aşezat

3

utilizare

înălţime: 200 H 800 sau 1200H1500,

frecventă

Nerespectarea culorilor Concepţia aparatelor de măsură insuficient adaptată Percepere mediocră

4

utilizare rară

- Amplasament nesatisfăcător pentru poziţia în picioare:

   

înălţime: H < 600; H > 1900

- Amplasament puţin satisfăcător pentru poziţia aşezat

5

utilizare

înălţime: H < 200; H > 1500

frecventă

Nerespectarea culorilor Concepţia aparatelor de măsură slab adaptată

Percepere slabă a informaţiei

Tabelul 3.8: Concepţia aparatelor de măsură

Tipuri de scale

cadran fix

cadran mobil

 

Tipuri de măsură

ac mobil

ac fix

contor

Citirea valorilor

3

3

1

Estimarea unor valori sau aprecierea deviaţiilor sau control de poziţie

1

3

5

Ajustarea la o valoare dată

1

3

3

Reglaj proces continuu

1

5

5

Nivelul ergonomic de apreciere ce se va nota în profilul analitic este cel mai mare dintre nivelurile reţinute pentru comenzi, semnale şi aparate de măsură şi este egal cu 3.

N A04 =3

3.3.Securitatea muncii (A 5 )

Obiectivul criteriului. Evaluează gradul de gravitate şi posibilitatea de accidentare în funcţie de natura activităţilor şi a mijloacelor de muncă utilizate. Nivelul ergonomic se apreciază cu ajutorul datelor din tab. 3.9.

Tabelul 3. 9: Evaluarea nivelului ergonomic pentru securitatea muncii

Nivel

Natura activităţilor

acordat

 

Activităţi în care nu se utilizează scule sau accesorii mecanice, de ex.:

1

- locuri de muncă pentru montaje pe masă (banc);

- locuri de muncă pentru montaje mici, simple;

- locuri de muncă cu specific administrativ (birou).

 

Activităţi care necesită folosirea de maşini, materiale sau instalaţii

2

apreciate ca puţin periculoase (risc individual), de ex.:

- maşini unelte simple;

- benzi de montaj.

 

Activităţi la maşini cu pericol de accidentare (maşini complexe cu riscuri de accidentări individuale sau colective), de ex.:

3

- maşini pentru operaţii de deformare plastică;

- maşini de sudat cu puncte de lucru multiple;

- maşini complexe.

 

Activităţi care comportă riscuri de accidentare datorită folosirii unor mijloace de muncă neprotejate în întregime prin dispozitive tehnice, făcându-se apel la:

- selecţionare profesională a executanţilor;

4

- îndemânare deosebită;

- aplicare strictă a reglementărilor;

Aceste activităţi comportă un risc de accidentare individual sau colectiv important, de ex.:

- lucrări la înălţime;

- lucrări cu grad ridicat de periculozitate.

 

Activităţi ce comportă riscuri de accidentări grave, de ex.:

5

- locuri de muncă care nu pot fi ameliorate înainte de punerea în funcţiune.

Maşina de mortezat este complexă, nivelul ergonomic aferent fiind:

3.4.Ambianţa fizică (B)

N A05 =3

Metoda R.N.U.R ia în consideraţie un număr de trei factori denumiţi ergonomici, deşi, în mod

general, toţi factorii analizaţi sunt în atenţia ergonomiei, fiecare având importanţă proprie la proiectarea sistemului de muncă. Aceştia sunt:

B = ambianţa fizică de muncă

C = solicitarea fizică

D = solicitarea nervoasă.

Ambianţa fizică în care se desfăşoară activitatea de muncă este caracterizată printr-un ansamblu de elemente fizice care, în contextul metodologiei de faţă, constituite criterii de influenţă a factorului analizat. Aceste criterii de influenţă sunt:

B 6 – Ambianţa termică B 7 – Ambianţa sonoră B 8 - Iluminatul artificial B 9 – Vibraţii B 10 - Igiena atmosferică B 11 - Aspectul general

Fiecare element al ambianţei fizice poate fi o sursă de diminuare a potenţialului activităţii umane, permanentă sau temporară şi poate să modifice treptat integritatea mentală a executantului. Nivelurile ergonomice de evaluare se pot stabili pentru toate criteriile de influenţă, conform aceloraşi specificaţii (tab. 3.10).

Tabelul 3.10: Nivelurile de evaluare a ambianţei fizice de muncă

Nivelul

 

acordat

Specificaţia

5

Ambianţă fizică foarte greu de suportat, risc de îmbolnăviri profesionale.

4

Ambianţă fizică greu de suportat, risc uşor de îmbolnăviri profesionale.

3

Ambianţă fizică puţin satisfăcătoare, fără risc de îmbolnăviri profesionale.

2

Ambianţă fizică satisfăcătoare, fără consecinţe pentru sănătate.

1

Ambianţă fizică foarte bună, fără nici o consecinţa pentru sănătate.

În afară de aceste specificaţii, pentru unele criterii de influenţa sunt precizate valori suplimentare care conturează mai bine nivelul ergonomic de apreciere şi sunt bazate pe măsurători. Toate valorile prezente în tabelele aferente vor fi corelate cu normele naţionale de protecţia

muncii.

3.4.1.

Ambianţa termică (B 6 )

Obiectivul criteriului Verifică temperatura aerului, atât în sezonul rece cât şi în sezonul cald, pentru a asigura executantului confortul în muncă.

Se verifică

Se verifică temperatura aerului (TA) la locul de muncă, funcţie de sarcina de muncă dinamică (C) (lucrări continue cu odihnă medie de 10 min/oră), precum şi de temperatura exterioară (T).

Sarcina de muncă dinamică (C) este estimată cu aproximaţie în: uşoară, normală şi ridicată. În cazul când există dificultăţi privind estimarea, încadrarea sarcinii de muncă dinamice într-una din cele trei categorii se va putea face pe baza rezultatelor obţinute la criteriile C 11 şi C 17 . Nivelurile ergonomice se determină separat pentru sezonul rece şi separat pentru sezonul cald, cu ajutorul tab. 3.11 şi 3.12.

Determinarea nivelului ergonomic acordat pentru sezonul rece:

- se va măsura TA, [°C], după ora 8;

- se va caracteriza C (sarcina de muncă dinamică);

- se va analiza tab 3.11.

Determinarea nivelului ergonomic acordat pentru sezonul cald:

- se va verifica încadrarea temperaturii între limitele 20°C<T<25°C;

- se va măsura TA, [°C], între orele 11-13;

- se va calcula: TA-T;

- se va caracteriza C (sarcina de munca dinamică);

- se va analiza tab. 3.12.

Tabelul 3.11: Nivelurile ergonomice acordate pentru sezonul rece

C TA,[°C]
C
TA,[°C]

Uşoară

Normală

Ridicată

5

5

 

5

4

10

4

3

15

4

3

1

2

18

20

3

1

2

3

22

1

2

3

4

25

28

3

4

 

30

4

5

 

5

35

5

Tabelul 3.12: Nivelurile ergonomice acordate pentru sezonul cald

 
C TA-T, [°C]
C
TA-T, [°C]

Uşoară

Normală

Ridicată

-4

1

2

1

2

3

0

1

2

3

4

5

3

4

5

10

4

5

5

valori:

 

I. Pentru sezonul rece: TA=12°C II. Pentru sezonul cald: TA=21°C, T=23°C, deci TA-T=-2°C Sarcina de muncă dinamică (C) este normală.

 

Conform tab. 3.11 şi 3.12 rezultă:

 

Pentru sezonul rece: N B6 = 4 Pentru sezonul cald: N B6 = 2

Se reţine nivelul cu valoarea cea mat ridicată. Deci: N B6 = 4.

 

3.4.2.

Ambianţa sonoră (B7)

 

Măsurătorile succesive făcute în atelierul de prelucrări mecanice au condus la următoarele

Obiectivul criteriului

Verifică dacă perturbaţiile provocate de zgomot nu sunt nocive pentru executant.

Se verifică

Cu ajutorul sonometrului, se determină intensităţile zgomotului continuu şi/sau intermitent, existente la locul de muncă.

a) Zgomotul continuu. Pentru determinarea nivelului ergonomic de apreciere al acestui criteriu, valoarea măsurată se compară cu valorile din tab. 3.13. În cazul unui sunet clar, cu tonul dominant, se majorează valoarea măsurată cu 5 dBA.

Tabelul 3.13: Nivelurile ergonomice acordate pentru zgomot continuu

Intensitatea, [dBA]

55

56

70

71

85

86

100

100

Nivelurile acordate

1

2

3

4

5

Din măsurătorile efectuate cu sonometrul a rezultat o valoare de 81 dBA. S-a constatat existenţa şi a unui zgomot dominant provocat de o presă din apropiere. Deci valoarea rezultată va fi:

81 +5 = 86 dBA N B7c = 4

b) Zgomotul intermitent. În acest caz, se determină intensitatea zgomotului şi valoarea procentuală din durata zilei de lucru cât acţionează acest zgomot. Dacă:

- nivelul zgomotului intermitent este mai mic de 85 dBA, pentru determinarea nivelului

ergonomic se vor utiliza datele din tab. 3.13.

- nivelul zgomotului intermitent depăşeşte 85 dBA, corecţia (C) se determină în funcţie de

valoarea procentuală din durata zilei de lucru cât acţionează, cu ajutorul datelor din fig. 3.7. Corecţia se

scade din valoarea intensităţii măsurate. Rezultatul se introduce în tab 3.13, determinându-se astfel nivelul ergonomic de apreciere.

Valoarea procentuală din durata zilei de lucru, [%]

Durata de expunere în %

100

50

40

30

25

20

15

 

10

8

6

5

4

3

2,5 2

1,5

 

1

0

3

4

5

6

7

8

9

 

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

20

Numărul de decibeli (corecţia)

Figura 3.7: Determinarea corecţiei pentru zgomote intermitente peste 85 dBA (după Gh. Rangu)

În atelierul de producţie analizat, în afară de zgomotul continuu, există şi un zgomot intermitent cu o intensitate de 90 dBA, produs de o ştanţă, timp de 16% din ziua de lucru.

Astfel:

- cu ajutorul valorilor din fig. 3.7 se determină corecţia C corespunzătoare valorii procentuale de 16%:

C 16% = 8 dBA

- se determină intensitatea corectată Ic, prin scăderea corecţiei obţinute din intensitatea măsurată a zgomotului intermitent:

Ic = 90 - 8 = 82 dBA

Din tab. 3.13 rezultă nivelul de apreciere:

N B7i = 3

Dintre cele două nivele ergonomice rezultate, N B7c şi N B7i (pentru zgomot continuu, respectiv intermitent) pentru profilul analitic se reţine nivelul cu valoarea cea mai ridicată.

N B7 = 4

Ambianţa sonoră este deficitară, deoarece zgomotul continuu şi cel intermitent îl deranjează pe executant şi îi provoacă o stare permanentă de stres, care se transformă în oboseală.

3.4.3. Iluminatul artificial (B 8 )

Obiectivul criteriului

Verifică dacă iluminatul general sau local satisface cerinţele executantului, funcţie de natura muncii prestate.

Se verifică

Se măsoară intensitatea luminoasă existentă la locul de muncă (L) şi se compară cu intensitatea luminoasă recomandată (R). În tab. 3.14 sunt prezentate valorile orientative recomandate pentru intensitatea luminoasă, corespunzătoare diferitelor activităţi. Nivelul ergonomic acordat pentru iluminatul artificial se stabileşte pe baza tab. 3.15.

Tabelul 3.14: Valorile recomandate ale iluminatului pentru diverse activităţi

Activitatea

Intensitatea luminoasă recomandată R, [lx]

Lucrări de precizie deosebită (detalii sub 0,1 mm)

750

3000

Lucrări de precizie mare (detalii 0,1 Lucrări de precizie bună (detalii 0,3 Lucrări de precizie medie (detalii 0,5

0,3

mm)

500

2000

0,5

mm)

400

1000

1

mm)

150

750

Lucrări de precizie mică (detalii peste 1mm) Lucrări care necesită supraveghere generală Locuri pentru depozitări şi manipulări Spaţii de acces la utilaje cu supraveghere periodică Coridoare, scări Străzi exterioare Locuri pentru parcare maşini

150

75

50

(valoare medie)

30

30

(valoare medie)

15

(valoare medie)

5 (valoare medie)

Tabelul 3.15: Nivelurile ergonomice acordate pentru iluminatul artificial

Nivel

acordat

Compararea valorilor L şi R

1

2

R

Repartiţie uniformă a strălucirii

3

R

2

L

<

R

Repartiţie inegală

4

L <

R

2

Şi/sau strălucire intensă

La maşina de mortezat, lucrările sunt de precizie mare. Măsurătorile efectuate indică valoarea L = 200 lx a iluminatului Din tab. 3.14 se consideră R min

= 500 lx. Rezultă astfel

L <

R

2

(

200 <

500

2

lx), pentru care va corespunde nivelul ergonomic:

N B8 = 4

Deci iluminatul artificial este total necorespunzător, supravegherea operaţiei de mortezare, precum şi controlul tehnic al piesei fiind dificil de realizat.

3.4.4.

Vibraţii (B 9 )

Obiectivul criteriului

Verifică dacă nivelul vibraţiilor are nocive asupra sănătăţii executantului.

Se verifică

Frecvenţa, amplitudinea (sau acceleraţia) şi durata de expunere la vibraţii, în principal cele transmise de suprafaţa de lucru a maşinii sau cele existente la locul de muncă (poziţiile în picioare sau aşezat). Aprecierea nivelului ergonomic se face cu ajutorul tab. 3.16.

Tabelul 3.16: Nivelurile ergonomice acordate funcţie de gradul vibraţiilor

Nivel

   

acordat

Gradul vibraţiilor

Exemple

1

2

Lipsesc

 

3

Vibraţii jenante

Vibraţii produse în plafon sau la nivelul dalelor pardoselii, datorită maşinilor-unelte neechilibrate, montate defectuos pe fundaţie, circulaţiei utilajelor şi dispozitivelor pentru manipulări (cărucioare).

 

Vibraţii

neplăcute

Loc de muncă aflat în legătură directă cu o sursă de vibraţii. Loc de muncă aflat pe un mijloc de transport echipat cu scaun suspendat care se deplasează pe un drum denivelat Scule puternic vibrante folosite permanent (ex.: ciocane şi dălţi pneumatice).

4

favorizând oboseala

5

Vibraţii foarte importante

Risc de boală profesională.

Muncitorul este deranjat de vibraţiile din atelier datorate maşinilor-unelte neechilibrate şi a celor montate defectuos pe fundaţie. Aceste vibraţii cauzează o stare de nelinişte, cu efecte nocive asupra sănătăţii muncitorului. Existenţa lor va favoriza instalarea prematură a oboselii. Nivelul ergonomic de evaluare va fi:

N B9 =3

3.4.5. Igiena atmosferică (B 10 )

Obiectivul criteriului

Evaluează gradul de poluare al mediului ambiant.

Se verifică

Cantitatea de praf, existenţa fumului, a gazelor, aburilor, etc. care afectează capacitatea de muncă a executantului. Nivelurile ergonomice se apreciază pe baza exemplelor din tab. 3.17.

Tab. 3.17: Nivelurile ergonomice acordate pentru igiena atmosferică

 

Nivel

   

acordat

Clasificare

Exemple

1

2

Curat şi netoxic

Se verifică absenţa gazelor inodore toxice, de ex.:

monoxidul de carbon.

 

Poluare vizibilă sau

Uşoară difuzie prin particule a luminii. Miros de solvenţi, amoniac etc. Prezenţa în proporţie mică a poluantului.

3

mirosuri care deranjează în mică măsură

4

Poluare cu fum puternic, dar netoxic

Ceaţă groasă. Circulaţie de vehicule.

5

Poluare prin substanţe toxice, concentraţia depăşind limitele admisibile

Poluare datorată depăşirii valorilor admise prin norme. Ceaţă groasă. Circulaţie intensă a vehiculelor.

Din punct de vedere al gradului de poluare, situaţia în atelier este bună, deoarece nu există gaze toxice şi nici fum. Nivelul ergonomic acordat acestui criteriu va fi:

N B10 = 2

3.4.6. Aspectul general al locului de muncă (B 11 )

Obiectivul criteriului

Evaluaeză aspectul general al locului de muncă, luând în consideraţie curăţenia, estetica, cromatica, etc.

Se verifică

Se va face verificarea a două elemente distincte: aspectul general şi iluminatul natural.

1. Verificarea aspectului general se va face prin apreciere conform tab. 3.18;

Tabelul 3.18: Nivelurile ergonomice acordate aspectului general al locului de muncă

Nivel

acordat

1

2

3

4

Nivel acordat 1 2 3 4 Aspect general Loc de munc ă corespunz ă tor în

Aspect general

Loc de muncă corespunzător în totalitate (curat, estetic, plăcut, spaţios)

Loc de muncă corespunzător parţial (curat, plăcut, spaţiu suficient)

Loc de muncă necorespunzător (murdar, instalaţii uzate, spaţiu insuficient)

Loc de muncă total necorespunzător (foarte murdar, instalaţii foarte uzate)

Locul de muncă este murdar, colorat închis, deci

= 3

'

N B11

2. Iluminatul natural este funcţie de indicele de dotare cu geamuri (I) şi de distanţa locului de muncă faţă de faţada prevăzută cu geamuri (D). Iluminatul natural se poate corela cu criteriul B 8 . Indicele de dotare cu geamuri se calculează cu relaţia:

I

=

Suprafata geamurilor

Suprafata pardoselii

100

, [%]

(3.1.)

Nivelul ergonomic de apreciere privind iluminatul natural se determină pe baza datelor din tab.

3.19.

Tabelul 3.19: Nivelurile ergonomice acordate iluminatului natural

I, [%]

Distanţa până la faţada cu geamuri D, [m]

D 10

10 < D 2

D > 20

I

20

 

Nivelul ergonomic acordat

1

2

3

20 > I > 10

2

3

3

I < 10

2

3

4

I = 10

3

4

4

Suprafaţa atelierului unde se află maşina de mortezat este: SA = 330 mp. Suprafaţa faţadei prevăzute cu geamuri este SG = 40 mp şi se găseşte la o distanţă de 12 m faţă de locul de muncă analizat (D = 12 m).

I =

SG

SA

100

=

12,5

13%

Din tab. 3.19, pentru I = 13 şi D = 12 m, se obţine:

''

N B11

= 3

Nivelul ergonomic indicat pe profilul analitic va fi o medie ponderată a nivelurilor ergonomice

N

'

B11

''

şi N şi anume:

B11

Deci:

N

B 11

=

2

N

'

B11

+

N ''

B11

3

N B11

=

2 3

+

3

3

= 3

Muncitorii chestionaţi afirmat că nu sunt mulţumiţi de aspectul locului de muncă, din cauză că instalaţiile sanitare nu sunt întreţinute din punct de vedere al curăţeniei, estetica lor lasă de dorit, cromatica creează impresia unei atmosfere umede şi rece, afectând psihologic comportamentul muncitorului.

5. Solicitarea fizică (C)

Solicitările fizice la care este supus executantul în timpul activităţii de muncă sunt generate de poziţia executantului şi de efortul depus pe parcursul etapelor de manipulare şi transformare ale produsului. Solicitarea fizică este evaluată cu ajutorul a şase criterii şi anume:

- Solicitarea posturală statică C 12 - solicitarea generată de poziţia principală în timpul activităţii C 13 - solicitarea generată de poziţia cea mai defavorabilă în timpul activităţii de muncă

- Solicitarea posturală dinamică C 14 - Solicitarea generată de efortul depus de executant în cadrul stadiilor de transformare pe care le suferă produsul C 15 - Solicitarea generată de poziţia executantului în timpul efortului pentru executarea stadiilor de transformare

- Solicitarea generată de manipulări C 16 - Solicitarea generată de efortul depus de executant pentru manipulare C 17 - Solicitarea generata de poziţia executantului in timpul manipulărilor

5.1. Solicitarea generată de poziţia principală în timpul activităţii de muncă (C 12 ) Obiectivul criteriului. Verifică dacă eforturile fizice datorate poziţiei principale în timpul activităţii de muncă nu depăşesc pragurile normale. Ce se verifică. Se verifică Solicitarea fizică datorată poziţiei principale (P1) şi timpului de

menţinere a executantului în această poziţie (T 1 ). Pentru evaluare se procedează în felul următor:

- În tabelul 20 se caută situaţia care ilustrează poziţia principală, pe care o are executantul în cadrul locului de muncă.

- se notează nivelul ergonomic (N P1 ) aferent poziţiei recunoscute;

- se determină în procente valoarea lui (T 1 ) cu formula:

T

1

% =

Timpul de mentinere in pozitia principala T

(

)

1

(

)

Timpul ciclului analizat T

c

100

- nivelul ergonomic (N C12 ) se determina intrând cu valorile N P1 şi T 1 % în tabelul 21. La locul de muncă analizat, durata activităţii este de 480 min. (situaţia cea mai frecventă). Operaţiile şi durata lor sunt redate în tabelul 1. Durata ciclului este lungă şi se va determina pentru fiecare operaţie în parte nivelul ergonomic datorat poziţiei principale, după care se va face media ponderată a valorilor.

Tabelul 20: Poziţiile de lucru ale corpului

 

Descrierea poziţiei

N

P1

 

- Mâinile sub nivelul inimii şi trunchiul vertical

1

- Trunchi aplecat înainte (15 0 -30 0 )

 

- Trunchi aşezat într-o parte (15°-30°)

2,5

 

- Răsucirea trunchiului (15°-45°)

- Mâinile la nivelul capului

 

Aşezat

- Mâinile la nivelul inimii, braţele întinse

3

- Trunchiul foarte aplecat înainte (30°-45°)

4

 

- Trunchiul foarte aplecat într-o parte (30°-45°)

- Răsucirea trunchiului (45°-90°)

4,5

 

- Mâinile deasupra capului

- Trunchiul foarte aplecat înapoi şi mâinile deasupra capului

5

În picioare

- Mâinile sub inimă, trunchiul vertical

2

- Trunchi aplecat înainte (0°-15°)

2,5

- Trunchi aplecat înainte (15°-30°)

3

- Trunchi aplecat într-o parte (15°-30°)

 

- Răsucirea corpului (45°-90°)

3,5

- Mâinile la nivelul capului

- Trunchi aplecat înainte (30 0 -45°)

4

 

- Trunchi foarte aplecat într-o parte (30°-45°)

- Trunchi aplecat înainte, mâinile la nivelul capului

4,5

 

- Flexiune pe cele doua picioare

 

- Trunchiul aplecat înainte, braţele întinse

 

- Trunchiul foarte aplecat înainte (>45°)

5

- Trunchiul foarte aplecat înapoi, mâinile deasupra capului

- Mâinile deasupra capului

 

În genunchi sau ghemuit

- În genunchi

4,5

- În genunchi, mâinile deasupra capului

5

- Ghemuit

Tabelul 21: Valorile acordate nivelului! ergonomic N C12

T

1 %

de la 20%

de la 40 % la 60%

de la 60% la 80%

de la 80% la 100%

N

P

la 40%

1

1

1

1,5

2

2-

2

2

2,5

3

3

2,5

3

3,5

4

4

3,5

4

4,5

5

5

4,5

5

5+

5+

Tabelul 22: Determinarea nivelurilor ergonomice pentru operaţiile efectuate în tabelul 1

Nr.

Descrierea poziţiei principale în timpul fiecărei operaţii

N

P1

T

1

T c (min)

T

1

N

C12

oper.

 

(min)

%

 

1

În picioare, trunchiul aplecat înainte, mâinile la nivelul capului

4,5

10

20

50

4,5

2

În picioare, trunchiul aplecat înainte (30°-45°); mâini la nivelul capului

4

60