MECANISMUL DE SUSPENDARE AL TRACTOARELOR

Mecanismul de suspendare reprezintă un sistem de bare articulate care serveşte pentru

cuplarea la tractor a maşinilor purtate.
În funcţie de modul de cuplare la tractor, maşinile şi utilajele se împart în următoarele
trei tipuri de bază: tractate, semipurtate şi purtate.
Maşinile tractate (remorcate) se cuplează la tractor prin intermediul unei articulaţii, cu
ajutorul dispozitivelor de tracţiune şi de remorcare, având un sistem de rulare propriu care
preia greutatea maşinii în lucru şi la deplasarea în gol.
Maşinile semipurtate se sprijină atât pe tractor, prin intermediul dispozitivului de
cuplare cu articulaţie, cât şi pe sistemul de rulare propriu, realizându-se astfel, un transfer
parţial de sarcină de pe maşină pe tractor.
Maşinile purtate sunt maşinile a căror greutate în poziţie de transport este preluată în
întregime de corpul tractorului şi se cuplează la tractor prin intermediul unui dispozitiv numit
mecanism de suspendare.
Maşinile purtate plasate în spatele tractorului au cea mai largă utilizare, de aceea în
prezent, toate tractoarele agricole sunt echipate cu mecanisme de suspendare montate în spate.
Există însă şi construcţii de tractoare, mai ales cele realizate în ultimul timp, care sunt echipate
şi cu mecanisme de suspendare frontale. Aceste tractoare sunt echipate şi cu prize de putere
frontale, ceea ce le conferă o mai mare universalitate la cuplarea şi antrenarea maşinilor.
După numărul punctelor de cuplare la tractor, mecanismele de suspendare pot fi: în
patru puncte, în trei puncte şi în două puncte.
Mecanismele de suspendare în trei puncte au obţinut cea mai largă răspândire, fiind
utilizate, în prezent, la toate tractoarele agricole. Aceste mecanisme realizează o legătură
articulată în trei puncte, atât la tractor cât şi la maşina agricolă, cu ajutorul a trei bare, denumite
tiranţi. În figura 1 este prezentată schema unui asemenea mecanism, care se compune din: 1 –
arbore de antrenare; 2 – braţe de ridicare; 3 –tije de ridicare, denumite adesea şi tiranţi verticali
(braţe întinzătoare); 4 – tiranţi inferiori (laterali); 5 – tirant superior sau central. Mecanismul se
montează pe tractor prin articulaţiile A, B şi C (formând triunghiul de cuplare la tractor).
Maşina/utilajul agricol 6 se cuplează, tot prin articulaţii, în punctele E, F şi G (formând
triunghiul de cuplare la maşină). Mecanismul este acţionat de cilindrul hidraulic C.H.
 Fig. 1. Schema mecanismului de suspendare în trei puncte.

Schema cinematică spaţială din figura 2 evidenţiază mai complet rolul funcţional al
mecanismului de suspendare în 3 puncte. Cele 3 bare ale mecanismului, 1, 2 şi 3, se cuplează
la corpul tractorului în punctele A, B şi C (triunghiul de cuplare la tractor) şi la cadrul maşinii
în punctele D, E şi F (triunghiul de cuplare la maşină). Mecanismul este acţionat de cilindrul
hidraulic 7 prin lanţul cinematic format de elementele 6-5-4-2.

Fig. 2. Schema cinematică spaţială a unui mecanism de suspendare în 3 puncte

 Fig. 3. Schema constructivă a unui mecanism de suspendare în 3 puncte:
1,2 – tiranţi inferiori; 3 – tirant superior; 4 – tije de ridicare; 5 – braţ de ridicare; 6 – arbore de
ridicare; 7 – pârghie arbore ridicare; 8 – traductor de forţă; 9-biela cilindrului hidraulic

Schema constructivă a unui mecanism de suspendare în trei puncte este dată in figura
3.a, iar schema constructiv-funcţională este prezentată în figura 3.b, unde sunt prezentate şi
elementele mecanismului de ridicare, format din braţul de ridicare 5, arborele de ridicare 6,
acţionat prin rotire de pârghia 7, cuplată la biela 9 a pistonului cilindrului hidraulic. Schema
prezentată este prevăzută şi cu traductorul de forţă 8 (cu arc lamelar) pentru comanda
reglajului automat de forţă.
Mecanismele de suspendare în 3 puncte utilizate la tractoarele agricole sunt
standardizate pe plan naţional şi internaţional, conform normelor SR ISO 730-1. În funcţie de
valoarea puterii dezvoltată de tractor la priza de putere sunt patru categorii de mecanisme de
suspendare, aşa cum rezultă din tabelul 1.
Tabelul 1 Categoriile mecanismelor de suspendare (conf. SR ISO 730 – 1).
Categorie Puterea, în kW*
1 până la 48
2 până la 92
3 de la 80 la 185
4** de la 150 la 350
*
Puterea la priza de putere, la turaţia nominală a motorului.
**
4L şi 4H (cu cursa de ridicare mai mare).

Conform normelor SR ISO 730-1 sunt standardizaţi următorii parametri constructivi şi

funcţionali principali:
1) Poziţia articulaţiilor A, B şi C pe corpul tractorului (fig. 2)
a. poziţia reciprocă a acestor articulaţii;
b. poziţia articulaţiilor B şi C faţă de sol.
2) Lungimea tiranţilor inferiori între articulaţii.
3) Poziţii funcţionale:
 a. poziţia articulaţiilor E şi F faţă de sol (în poziţiile limită, inferioară şi
superioară);
b. cursa de ridicare.
4) Dimensiunile şi poziţia triunghiului de cuplare D, E, F (reciprocă şi faţă de
planul de simetrie al tractorului).
5) Dimensiunile articulaţiilor D, E, F.
O altă caracteristică importantă a mecanismului de suspendare o constituie sarcina
minimă de ridicare, aplicată la o distanţă l = 610 mm (24 in.) în spatele punctelor de cuplare
EF. Această sarcină trebuie asigurată la o presiune de 90 % din presiunea de reglare a supapei
de siguranţă a instalaţiei hidraulice de acţionare.
Forma constructivă, dimensiunile constructive ale tiranţilor şi articulaţiilor acestora şi
amplasarea punctelor de cuplare ale tiranţilor mecanismelor de suspendare plasate în spate sunt
stabilite conform normelor ISO 730-1. Mecanismele de suspendare plasate în faţă (frontale),
utilizate din ce în ce mai mult la tractoarele agricole, sunt standardizate prin normele ISO
8759-1, parametrii constructivi şi funcţionali fiind aproape aceiaşi ca la mecanismele de
suspendare plasate în spate.
Dimensiunile şi poziţia triunghiului de cuplare A, B şi C (reciprocă şi faţă de planul de
simetrie al tractorului) rezultă din figura 4, iar valorile concrete ale acestor parametri, conform
normelor ISO 730-1, pentru cele 4 categorii de mecanisme de suspendare sunt date în tabelul
2.

Fig. 4. Caracteristicile tehnice principale ale elementelor de cuplare la tractor a barelor

mecanismelor de suspendare în 3 puncte montate în spate (ISO 730-1)
 Fig. 5. Caracteristicile tehnice importante ale elementelor de cuplare a cadrului maşinilor la barele
mecanismelor de suspendare în 3 puncte montate în spate

Tab.2. Caracteristicile tehnice dimensionale principale ale mecanismelor de suspendare în 3 puncte

montate în spate (ISO 730-1).
Categoria mecanismului de
1 2 3 4L 4H
suspendare
Simbol
si puterea nominala la APP in
până la 48 până la 92 80 la 185 - 150 la 350 -
kW
Puncte de cuplare superioare
D1 Diametrul bolţului de cuplare 19 0 25,5 0 31,75 0 45 0 45 0
-0,008 -0,13 -0,2 -0,8 -0,8
b1 Latimea sferei max. 44 max. 51 max. 51 max. 64 max. 64
b2 Distanta la orificiul splintului min. 76 min. 93 min. 102 min. 140 min. 140
d Diametrul orificiului splintului min. 12 min. 12 min. 12 min. 17,5 min. 17,5
Puncte de cuplare inferioare
d2 Diametrul orificiului boltului de 22,4 +0,25 28,7 +0,3 37,4 +0,35 51 +0,5 51 +0,5
cuplare 0 0 0 0 0
b3 Latimea sferei 35 0 45 0 45 0 57,5 0 57,5 0
-0,2 -0,2 -0,2 -0,5 -0,5
l1 Distanta laterala de la punctul
610 sau 610 sau
de cuplare inferior la axa de 359 435 505
612 612
simetrie a tractorului
Miscarea laterala a punctului de
min. 100 min. 125 min. 125 min. 130 min. 130
l2 cuplare inferior
L Distanta la capatul prizei de
putere la centrul punctului de 575 la 610 la
500 la 575 550 la 625 575 la 675
cuplare inferior cu bara 675 670
inferioara in pozitie orizontala
h Inaltimea la jugul de cuplare 460 ± 1,5 610 ± 1,5 685 ± 1,5 685 ± 1,5 1000 ± 1,5

Dimensiunile şi poziţia triunghiului de cuplare D, E, F al maşinii la tiranţii

mecanismului de suspendare (reciprocă şi faţă de planul de simetrie al maşinii) rezultă din
figura 5, iar valorile concrete ale acestor parametri, conform normelor ISO 730-1, pentru cele 4
categorii de mecanisme de suspendare sunt date în tabelul 3.
 Tabel 3. Dimensiunile şi poziţiile bolţurilor de cuplare ale triunghiului de cuplare a cadrului
maşinii la mecanismul de suspendare ale tractorului
Dimensiuni Denumire Categ. 1 Categ. 2 Categ. 3 Categ. 4
Diametru bolţ tirant
D1 19 25,5 31,75 45
superior
Diametru bolţ tirant
D2 22 28 36,6 50,8
inferior
Diametrul gaurii
d 12 12 12 17,5
pentru stift asig.
Garda minimă la sol
b1 44,5 52 52 65
a jugului
Lăţimea maximă a
b2 69 86 95 132
jugului
Distanţa minimă
b3 39 49 52 68
pâna la gaura stift
Lăţime deschidere
l 683 825 965 1166,5
jug
h Înălţime jug 460 610 685 1100

Standardele şi normele internaţionale mai prevăd corelări ale poziţiei capetelor tiranţilor
(cota L din fig. 6) faţă de arborele prizei de putere: Cat. 1: L = 500...575 mm; Cat. 2: L =
550...625 mm; Cat. 3: L = 575...675 mm; Cat. 4: L =610...670 mm. De asemenea, în standarde
mai sunt prevăzute şi alte restricţii din punct de vedere cinematic.

Fig. 6. Poziţia capetelor tiranţilor inferiori faţă de arborele prizei de putere (distanţa L):
1 – tirant inferior; 2 – tirant superior; 3 – arborele prizei de putere
 Fig. 7. Distanţa de convergenţă orizontală (a) şi verticală (b) a barelor mecanismelor de suspendare
în 3 puncte

Din punct de vedere cinematic, în planele vertical-longitudinal şi respectiv, longitudinal-

orizontal, mecanismul de suspendare spaţial 3D reprezintă două mecanisme patrulatere
distincte care au puncte de oscilaţie (centre instantanee de rotaţie-CIR) în plan vertical OV şi în
plan orizontal OH şi distanţe de convergenţă distincte (fig. 7). Distanţele de convergenţă se
măsoară de la capetele de cuplare la maşină a barelor (tiranţilor) mecanismului până la centrul
instantaneu de rotaţie vertical OV (distanţa de convergenţă verticală LOV ) şi orizontal OH
(distanţa de convergenţă orizontală LOH ). În conformitate cu normele ISO 730-1 se recomandă
ca distanţa de convergenţă orizontală LOH să aibă urmatoarele valori pentru cele 4 categorii:
Categoria 1: 1700...2400 mm;
Categoria 2: 1800...2400 mm;
Categoria 3: 1900...2700 mm;
Categoria 4: 1900...2800 mm.

Pentru acţionarea mecanismelor de suspendare se utilizează instalaţii hidrostatice.

Acestora li se impun următoarele condiţii:
 ridicarea maşinii din poziţia de lucru în cea de transport;
 coborârea maşinii din poziţia de transport în poziţia de lucru;
  menţinerea (blocarea) maşinii în orice poziţie intermediară, între poziţiile limită
superioară şi inferioară;
 asigurarea posibilităţii urmăririi de către maşină, în timpul lucrului, a
denivelărilor terenului, atunci când maşina este prevăzută cu roţi de sprijin
(copiere);
 asigurarea menţinerii parametrilor de lucru ai maşinii, reglaţi iniţial (adâncimea
de lucru, înălţimea de tăiere, poziţia maşinii în raport cu corpul tractorului etc.),
indiferent de modificarea condiţiilor de lucru.
După modul de plasare al elementelor componente, instalaţiile hidrostatice de acţionare
a mecanismelor de suspendare se clasifică în două tipuri:
– instalaţii monobloc, la care elementele componente ale instalaţiei sunt montate într-
un carter comun, iar acesta se montează separat pe tractor;
– instalaţii cu elemente dispersate, la care cilindrul hidraulic este plasat în exterior şi
acţionează direct braţul de ridicare al mecanismului de suspendare.
Elementele componente ale instalaţiei hidraulice sunt legate într-un circuit propriu,
schema hidraulică de acţionare a mecanismelor de suspendare fiind în principiu asemănătoare.

Fig. 8. Mecanism de suspendare cu cilindru hidraulic comandat de la un distribuitor hidraulic

cu 4 căi şi 4 poziţii (4/4)

În figura 8 este prezentată schema unei instalaţii hidraulice care cuprinde legăturile
circuitelor hidraulice dintre rezervorul de ulei 1, filtrul 2, pompa hidraulică 3, distribuitorul
hidraulic 5 (cu patru căi: A, B, P, T şi patru poziţii: neutră N, ridicare R, coborâre C şi flotantă
F), cilindrul hidraulic 6 (cu dublu efect), la care se adaugă supapa de siguranţă 4. Pornind de la
această schemă se prezintă modul de funcţionare a instalaţiei hidraulice, care asigură patru
comenzi distincte (corespunzător celor 4 poziţii ale distribuitorului hidraulic).
 Comanda (poziţia) neutră, N. Instalaţia hidraulică funcţionează în gol, uleiul parcurge
un circuit de joasă presiune între rezervorul 1 – filtrul 2 – pompa 3 – distribuitorul 5 –
rezervorul 1, cilindrul hidraulic 6 fiind inactiv. Trecerea uleiului de la distribuitorul 5 la
cilindrul 6, şi invers, este întreruptă. Ca urmare, pistonul este blocat în cilindru. Utilajul agricol
este menţinut într-o poziţie fixă faţă de corpul tractorului, de exemplu, în poziţie de transport.
Comanda de ridicare, R. Instalaţia hidraulică lucrează în sarcină. Pompa aspiră ulei
din rezervor şi îl trimite sub presiune spre distribuitor, de unde este dirijat la cilindrul de forţă
(hidraulic), prin conducta AA’. Se realizează, astfel, un circuit de înaltă presiune între pompa 3
– distribuitorul 5 – conducta AA’, cilindrul hidraulic 6. Sub acţiunea uleiului sub presiune,
pistonul cilindrului hidraulic este deplasat în cursa utilă, executând comanda de ridicare a
maşinii agricole. Uleiul aflat în partea opusă a pistonului se întoarce în rezervor pe un circuit
de joasă presiune: conducta B’B – distribuitorul 5 – rezervorul 1.
Comanda de coborâre, C (coborâre forţată). Funcţionarea instalaţiei hidraulice este
similară comenzii de ridicare, cu deosebirea că sensul de mişcare a pistonului în cilindrul
hidraulic este inversat ca urmare a trimiterii uleiului sub presiune prin conducta BB’.
Comanda flotantă, F. Ca şi în cazul comenzii neutre, instalaţia hidraulică funcţionează
în gol. Se realizează, astfel, un circuit de joasă presiune: rezervorul 1 – filtrul 2 – pompa 3 –
distribuitorul 5 – rezervorul 1. Legătura distribuitorului cu cilindrul hidraulic este însă liberă.
Astfel, uleiul poate trece liber de la cilindru la distribuitor şi invers, sau spre rezervor, iar
pistonul se poate mişca liber în cilindru (este „flotant”), permiţând oscilaţiile pe verticală ale
maşinii agricole.

Fig. 9. Mecanism de suspendare cu cilindru hidraulic comandat de la un distribuitor hidraulic

cu 3 căi şi 3 poziţii (3/3).

În figura 9 este prezentată schema unei instalaţii hidraulice cu cilindru hidraulic cu

simplu efect şi cu un distribuitor cu trei căi (A, P, T) şi trei poziţii (neutră N, ridicare R şi
coborâre C). În cazul acestei scheme de acţionare, deosebirea funcţională apare numai la
comenzile de ridicare şi coborâre.
Comanda de ridicare, R. Instalaţia hidraulică funcţionează în sarcină. Lichidul de
lucru din rezervorul 1 este absorbit de pompa 3 şi trimis într-un circuit sub presiune: pompă –
filtru – distribuitor – conducta AA’ – cilindru hidraulic. Sub acţiunea uleiului aflat sub
presiune, cilindrul hidraulic realizează cursa utilă de ridicare.
Comanda de coborâre, C (coborâre liberă). Uleiul din rezervor, aspirat de pompă,
circulă într-un circuit de joasă presiune: rezervor – filtru – pompă – distribuitor – rezervor,
pompa funcţionând astfel în gol. Întrucât distribuitorul lasă liberă legătura cu cilindrul
hidraulic, uleiul din cilindru se reîntoarce în rezervor tot pe un circuit de joasă presiune:
cilindru – conducta A’A – distribuitor – rezervor. În acest mod, pistonul cilindrului hidraulic se
poate deplasa liber permiţând ca maşina agricolă să coboare liber, sub acţiunea propriei
greutăţi.
În situaţia în care cuplarea maşinilor la mecanismul de suspendare, aflat în poziţie
(regim) flotant (adică uleiul din cilindrul hidraulic al mecanismului de suspendare nu are
presiune), poziţia maşinii faţă de corpul tractorului (de exemplu, plugul purtat) este
determinată (“controlată”) numai pe baza echilibrului forţelor care acţionează asupra maşinii în
procesul deplasării în lucru.