"Ministerul educatiei cercetari tineretului si sportului

Grup scolar industrial DACIA

Proiect pentru certificarea competentelor

profesionale

Meseria mecanic auto

Profesor indrumator: Postoaca Georgel.

Elev: Gheorghe Marius Alin
Clasa: 11 E .

Sesiunea iunie-iulie 2011 .

MECANISMUL DE DISTRIBUTIE

CUPRINS
CAPITOLUL 1: Rolul mecanismului de distributie
CAPITOLUL 2: Constructia mecanismului de distributie.
CAPITOLUL 3: Diagnosticarea mecanismului de distributie .
CAPITOLUL 4: Intretinerea si repararea mecanismului de distributie.
CAPITOLUL 5: Reguli de sanatate si securitate a munci precum si de paza
contra incendilor.

CAPITOLUL 1
Mecanismul de distribuie este un ansamblu de piese care asigur umplerea
cilindrilor, ntr-o anumit ordine, cu amestec carburant sau aer proaspt si evacuarea
gazelor arse .
Mecanismul de distribuie are rolul de a asigura schimbul de gaze n cilindrul
motorului, adic realizarea evacurii gazelor arse de la ciclul precedent i admisia
gazelor proaspete pentru noul ciclu motor.
Componena mecanismului de distribuie este urmtoarea:
1. mecanismul de transmitere a micrii de la arborele cotit la arborele de
distribuie: roi dinate (de curea), lan (curea), ntinztor, role sau patine de
conducere;
2. arborele de distribuie (axa cu came);
tachei, (tije mpingtoare), culbutori, supape.

CAPITOLUL 2
Sistemul de distributie este alcatuit din trei parti:

mecanismul acre comanda deschiderea si inchiderea periodica a

orificiilor de admisiune si evacuare ale cilindrilor;
colectorul de gaze care distribuie si transporta gazele proaspete intre
cilindrii motorului si colecteaza gazele de ardere din cilindrii,
transportandu-le in atmosfera;
amortizorul de zgomot.

De obicei, ultimele doua parti se trateaza la instalatia de alimentare. Pentru

comanda deschiderii si inchiderii orificiilor de admisiune si evacuare se disting trei
procedee, denumite corespunzator: distributie prin supape, distributie prin sertare si
distributie prin lumini. Primele doua procedee impun utilizarea unui mecanism
distinct de comanda a distributiei. Ultimul procedeu realizeaza comanda orificiilor cu
ajutorul mecanismului biela-manivela prin intermediul direct al pistonului.

DISTRIBUTIA PRIN SUPAPE

Distributia prin supape se clasifica in functie de pozitia supapelor fata de axa

cilindrului in trei sisteme si anume:

sisteme cu supape laterale, la care supapele sunt asezate lateral in blocul

cilindrilor;
sistemul cu supapa in chiuloasa, la care supapele sunt asezate in corpul
chiuloasei, deasupra pistonului;
sistemul mixt, la care supapele sunt asezate o parte lateral in blocul
cilindrilor, iar o parte in corpul chiuloasei deasupra capului pistonului.

In raport cu sistemul cu supape laterale, sistemul de distributie cu supape in

chiuloasa prezinta unele avantaje si anume: forma mai compacta a camerei de ardere,
ceea ce duce la pierderi mai mici de caldura si la realizarea unui raport de
compresiune mai mare; randament volumetric mai mare cu 10-20% la puterea
maxima; detonatia este mai putin frecventa; gradul de umplere creste cu 5-10% la
cuplul motor maxim; turatia motorului creste cu 20-30% la puterea maxima;
reducerea consumului specific de combustibil cu 5-15% la 100 km.
Principalele elemente ale distributiei prin supape sunt:

supapele, care obtureaza orificiile de admisiune si evacuare ale

cilindrilor;
arcurile, care mentin supapele pe scaun;

Fig. 1.1. Sisteme de distributie a motorului in patru timpi.

arborele de distributie (sau arborele cu came) pe care se gasesc camele

ce comanda miscarea supapelor;
mecanismul de transmitere a miscarii de la arborele cotit la arborele de
distributie.

Distributia cu supape laterale (fig. 1.1,a) este formata din supapa 2, montata
in blocul cilindrilor 1 si mentinuta pe scaun de catre arcul 5, actionata de catre cama
4, montata pe arborele cu came, prin intermediul tachetului 3. Se observa din figura
ca scaunul supapei este montat in blocul cilindrilor, chiuloasa 6 fiind mai inalta,
deoarece trebuie sa acopere si scaunul supapei.
Distributia cu supape in chiuloasa (fig. 1.1,b) este formata din ghidul supapei,
montat in chiuloasa 6, care acopera numai blocul cilindrilor 1, supapa 2, apasata pe
scaunul sau de catre arcul 3, culbutorul 4 ce se poate roti in jurul axului fix 5, tija
impingatoare 7, apasata in mod permanent de catre arcul 8, pe tachetul 9. cama 10, si
arborele cu came .

SUPAPELE

Deschiderea supapelor se face prin intermediul camelor, iar inchiderea (fig.

1.3) prin actiunea arcurilor.
Tinand seama de conditiile de lucru, fata de constructia supapei se impun
urmatoarele cerinte: rezistenta mecanica ridicata la temperaturi inalte de functionare
si rigiditate seperioara.
Supapa (fig. 1.4) se compune din: talerul 1 cu fateta tronconica 2 si tija sau
coada 3. Locasul 4 serveste pentru piesele de fixare a arcurilor.
Fateta tronconica 2 cu inclinatie de 30 sau 45 constituie suprafata de reazem
cu care se aseaza pe scaunul supapei.
Tija supapei are rolul de ghidare a miscarii supapei, culisand cu frecare usoara,
intr-un locas numit ghidul supapei, realizand astfel miscarea axiala in locasul sau.

Fig. 1.2. Partile componente ale sistemului de distributie:

1 pinionul arborelui cu came; 2 brida; 3 rondea; 4 fusuri; 5 excentric pentru comanda pompei de benzina;
6 came de evacuare; 7 came de admisiune; 8 bucse pentru fusuri; 9 supapa de admisiune; 10 ghidul supapei;
11 disc; 12 arc; 13 axul culbutorilor; 14 culbutorilori; 15 surub de reglaj; 16 suportul axului culbutorilor;
17 mecanism de rotatie a suipapei de evacuare; 18 supapa de evacuare; 19 tija impingatoare; 20 tachet;
21 pinion de antrenare a pompei de ulei.

Fig 1.3. Sistemul de distributie cu supape in chiuloasa:

1 capatul tijei supapei; 2 axul culbutorilor de evacuare; 3 si 6 culbutori; 4 arbore cu came;

5 axa culbutorilor de admisiune; 7 contrapiulita; 8 surub de reglare; 9 chiuloasa; 10 supape.

Talerul poate avea forma plana, convexa sau concava. In general, pentru
supapele de evacuare se utilizeaza talerul convex, iar pentru supapele de admisiune
cu diametrul mare talerul concav.

Fig. 1.4. Tipuri de supape:

a cu taler plan; b cu taler concav; c cu taler racit cu sodiu; d cu taler convex.

Intrucat supapa trebuie sa realizeze etanseitatea atat cu scaunul cat si cu ghidul

supapei, suprafata de asezare si cea a cozii care se prelucreaza foarte fin prin
rectificare.
In scopul maririi rezistentei la uzura, supapele de evacuare se acopera cu un
strat dgros de 1 1,5 mm de stelit (aliaj anticorosiv de colbat, wolfram, crom, etc.) pe
fateta talerului si la extremitatea tijei, iar tijele se nitrureaza sau se cromeaza dur.
La motoarele puternice solitcitate termic, supapele de evacuare se pot
supraincalzi. Pentru indepartarea acestui pericol, supapele de evacuare sunt executate
cu cavitati in tija si in taler, care se umplu partial cu sodiu (fig. 1.4,c) sau alte
substante cu punct de topire scazut pentru a transporta (in stare lichida) caldura de la
talerul fierbinte la tija.

GHIDURILE DE SUPAPE
Ghidul supapei are rolul de a conduce supapa in miscarea sa alternativa si
totodata de a usura racirea acesteia.
Ghidul supapei are forma unei bucse si poate fi separat sau facand corp comun
cu blocul cilindrilor. In general, se folosesc ghiduri separate pentru a putea fi
inlocuite cand se uzeaza. Jocul dintre coada supapei si ghidul supapei trebuie sa fie de
circa 0,005 0,01 mm, pentru supapele de admisiune si de circa 0,008 0,012 mm,
pentru supapele de evacuare.
Ghidurile se executa din fonta cenusie sau bronz; se monteaza in corpul
chiuloasei sau in blocul cilindrilor prin presare sau frecare.

ARCURILE SUPAPELOR
Arcurile supapelor au rolul de a mentine in orice moment supapele apasate pe
scaun, cand acestea sunt inchise; de asemenea, au rolul de a mentine un contact
permanent intre supape, tacheti si came, ion timpul cat supapele sunt deschise.
Arcul 1 (fig. 1.5) se fixeaza cu capul superior pe chiuloasa, iar cu capatul
inferior pe uin taler, care, la randul sau, poate fi asigurat de tija supapei 2, prin
intermediul a doua semibucse tronconice 4 cu nervura interioara (fig. 1.5,a) sau cu
stiftul 5 introdus in orificiul 6 dupa ce talerul 3 trece de acesta (fig. 1.5,b), sau cu
talerul 3 prevazut cu o taietura care se sprijina pe gulerul tijei supapei (fig. 1.5,c).

Fig. 1.5. Supapa in stare montata.

Arcurile elicoidale cilindrice cu pas constant sau variabil confectionate din

sarma de otel aliat cu Cr, V, Ni, Mu se utilizeaza cel mai frecvent. Pentru a micsora
dimensiunile arcurilor, se monteaza cate doua arcuri pentru fiecare supapa (v. fig.
1.3).

SCAUNUL SUPAPEI

Scaunul supapei poate fi alezat direct in chiuloasa pentru chiuloase din fonta,
sau poate fi piesa separata in forma de inel (v. fig. 1.5), care se freteaza in cazul
chiuloaselor din aliaje de aluminiu. Strangerea variaza in limitele 0,045 0,155 mm.
Scaunele se executa din fonta speciala refractata, bronz de aluminiu, otel
refractar, rezistente la coroziune si duritate ridicata la temperaturi inalte. Daca pe
suprafata conica se depune un strat de stelit, durabilitatea scaunului creste de 3 4
ori.

TACHETII

Tachetii sunt organe prin intermediul carora tijele impingatoare ale culbutorilor
sau tijei supapelor urmaresc profilul camei, primind astfel miscarea axiala.
Din punct de vedere constructiv, tachetii pot fi cu taler plan (fig. 1.6,a), sferic
(fig. 1.6,b) si cu role (fig. 1.6,c).
Tachetii culiseaza intr-un ghidaj de bronz special sau de fonta speciala.
Intre tachet sau culbutor si tija supapei este necesar sa fie un joc termic de 0,15
0,45 mm pentru supapele de admisiune si de 0,2 0,8 mm pentru supapele de
evacuare.
Pentru micsirarea greutatii, tachetului se executa gol in interior. In scopul
obtinerii unei uzuri uniforme a tachetului, atat pe suprafata grontala cat si pe
suprafata de ghidare se prevede rotirea acestuia. Daca suprafata frontala a tachetului
este plana, rotirea se obtine prin dezaxarea camei (fig. 1.6,d), iar daca suprafata
frontala este sferica, rotirea se obtine printr-o usoara conicitate data suprafetei active
a camei (fig. 1.6,b).

Fig. 1.6. Forme constructive de tacheti:

a tachet plan; b tachet sferic; c tachet cu rola; d tachet gol in interior (pahar);
1 arbore cu came; 2 tachet; 3 tija impingatoare.

CULBUTORII

Culbutorii sunt organele care primesc miscarea de la tijele impingatoare si o

transmit supapelor.
Culbutorii sunt montati pe un ax deasupra chiuloasei si se sprijina cu un capat
pe tija impingatoare, iar cu celalalt pe tija supapei (v. fig. 1,a).
Pentru a obtine deplasari mari ale supapei la deplasari mici ale tachetilor, deci
acceleratii si uzuri reduse, culbutorul se executa cu brate inegale pe profilul camei. In
bratele culbutorului se prevad canale care vehiculeaza uleiul spre capete pentru a

asigura ungerea.
Axul culbutorilor este tubular, fix, iar culbutorii sunt tistantati prin arcuri. Alezajul
culbutorului poate fi bucsat sau prevazut cu un rulment.

ARBORELE CU CAME

Arborele cu came sau arborele de distributie este organul care primeste miscarea
de la arborele cotit si o transmite, prin intermediul tijelor impingatoare 3 al
culbutorilor, supapelor.
El se monteaza in blocul motor sau in chiuloasa in paralel cu arborele cotit.

Arborele cu came (fig. 1.7) este format dintr-un arbore cilindric 6 pe care sunt
practicate camele de admisiune 4 si de evacuare 5, fusurile 1, pinionul de comanda 2
a pompei de ulei si excentricul 3 de comanda a pompei de combustibil.

Fig. 1.7. Tipuri de arbori cu came.

Profitul camelor se stabileste avandu-se in vedere ridicarea si coborarea

uniforma, fara socuri, a supapei, mentinerea ei in pozitie deschisa un timp suficient
pentru admisiune sau evacuare, realizarea unui unghi de ridicare cat mai mare posibil
si reducerea la maximum a eefortului lateral pe tachet. Camele sunt decalate intre ele

cu un unghi ce depinde de numarul cilindrilor si de ordinea de functionare a acestora.

Camele de acelasi nume (admisiune sau evacuare) sunt decalate cu 90 pentru
motoarele cu patru cilindri (fig. 1.7,a), cu 60 pentru motoarele cu sase cilindri (fig.
1.7,b) si cu 45 pentru motoarele cu opt cilindri (fig. 1.7,c).
Fusurile arborelui cu came se rotesc in lagare cu alunecare, care sunt niste
bucse captusite cu aliaje antifrictiune, montate in locasurile peretilor transversali ai
carterului.
Numarul lagarelo este determinat de lungimea motorului si de eforturile pe
care trebuie sa le suporte arborele cu came de la ansamblul pieselor pe care le pune in
miscare.
Arborele cu came se executa prin turnare sau forjare din fonta si otel.
Pentru marirea duritatii, suprafetelor active ale camelor si fusurilor se trateaza
termic, inainte de operatiile de rectificare finale.

ACTIONAREA ARBORELUI CU CAME

Actionarea arborelui cu came se realizeaza prin intermediul unei transmisii,

depinzand de urmatorii factori constructivi-functionali:

amplasarea sa in cadrul ansamblului;

dimensiunile elementelor transmisiei, avand in vedere ca turatia
arborelui cu came este jumatate din turatia arborelui cotit;
turatia maxima de lucru;
utilizarea sa la actionari anexe (ruptor distribuitor, pompa de ulei, roti
pentru echilibrare, etc.).

Arborele cu came amplasat in blocul motor poate fi actionat prin transmisii cu

roti dintate (fig. 1.8,a), sau prin transmisii cu lant (fig. 1.8, b, c).
Roata dintata condusa care actioneaza arborele cu came are diametrul de doua
ori mai mare fata de roata dintata fixata pe arborele cotit pentru a reduce turatia la
jumatate (la motoarele in patru timpi).

Fig. 1.8. Actionarea arborelui cu came amplasat in blocul motor:

1 roata conducatoare de pe arborele cotit; 2 roata condusa de pe arborele cu came;

3 roata pentru actionarea pompei de injectie.

In scopul reducerii zgomotului angrenare, roata conducatoare se executa din

otel, iar rotile conduse din fonta, materiale plastice sau textolit. In acelasi scop, se
foloseste dantura cu dinti inclinati.
Pentru montarea corecta a distributiei, pe rotile dintate se traseaza repere (v.
detaliu fig. 1.8, a), care, la coincidenta, indica pozitiile reciproce ale arborelui cotit si
arborelui cu came, pentru care se asigura desfasurarea normala a ciclului.
La amplasarea arborelui de distributie in chiuloasa, se pot utiliza: transmisii
prin lant, transmisii prin curea dintata.
Uneori, se utilizeaza lanturi duble sau triple pentru a se mixora uzura.
Pentru amortizarea oscilitatilor torsionale ale arborelui si pentru compensarea
dirijata a uzurilor se folosesc intinzatoare mecanice (arc si parghie) sau
mecanohodraulice (demareaza sub influenta unui arc, apoi lucreaza in functie de
presiunea din sistemul de ungere exemplu, motorul Dacia 1300).
Pentru inlaturarea vibratiilor, lantul se sprijina pe traseu cu sabori de ghidare.

CAPITOLUL 3
Diagnosticarea mecanismului de distributie
Principalii parametri de stare tehnica ai mecanismului de distributie sunt: forma
si dimensiunile camelor, jocul dintre coada supapei si culbutor, precum si starea
lantului de distributie, a pinioanelor si mecanismului de intindere a lantului.
Defectiunile legate de pierderea etanseitatii supapelor datorita uzurii, arderii,
cala-minarii sau deformarii lor au fost tratate in paragraful 3.3.1. in tabelul 3.6. sunt
prezentate unele din cele mai frecvente defectiuni ale mecanismului- de distributie a
gazelor, impreuna cu simptomele lor.
Parametrii de diagnosticare care pun evidenta pe modificarea parametrilor de
stare enumerati sunt jocul dintre supapa si culbutor, zgomotele si fazele distributiei.

Jocul dintre supapa si culbutor ofera cea mai simpla metoda de verificare a
distributiei dar gradul sau de informativitate este redus, deoarece nu ofera date
privind starea supapelor, a pieselor din lantul cinematic al distributiei sau uzura

camelor. Masurarea jocului se face cu ajutorul unor lamele calibrate (lere), iar
rezultatele se compara cu datele nominale prevazute de fabricantul motorului. Se va
retine ca in cazul motoarelor vechi, care au culbutorii uzati, reglajul distributiei cu
ajutorul lerelor poate duce la rezultate nesatisfacatoare, deoarece, ca urmare a
concavizarii extremitatii culbutorului care se afla in contact cu coada supapei, jocul
real este mult mai mare decat cel masurat; de aceea cu toate ca, aparent, reglajul s-a
facut corect, bataia (zgomotul) specific existentei jocului nu dispare. In astfel de
cazuri se impune fie restabilirea geometriei initiale a culbutorului, fie utilizarea unui
comparator care permite masurarea cu exactitate a jocului real.
Analiza zgomotelor emise de lantul cinematic al mecanismului de distributie se
bazeaza pe faptul ca energia de impact a supapei cu sediul variaza atunci cand se
modifica jocul sau conditiile de asezare. Metoda cea mai simpla de testare este si in
acest caz stetoscopul, ca in cazul mecanismului motor, cu aceleasi observatii facute in
par. 3.3.1.5 privitoare la subiectivism si experienta operatorului. Pentru descoperirea
defectiunilor pe aceasta cale, se vor folosi figura 3.29 si tabelul 3.7.

CAPITOLUL 4
INTRETINEREA

SI REPARAREA

INTRETINEREA MECANISMULUI DE DISTRIBUTIE

Operatiil;e principale de intretinere sunt: verificarea vizuala a etanseitatii

capacului distributiei cu blocul motor, a starii arcurilor si pozitiei culbutorilor,
asigurarii supapelor, etanseitatii capacului de chiuloasa; reglarii jocului termic dintre
culbutori si supape, iar la nevoie si verificarea punerii la punct a distributiei. Ultimele
doua operatii necesita o atentie deosebita.
Reglarea jocului termic dintre culbutori si supape se face la rece sau la cald,
pentru a permite dilatarea libera a supapei si a evita ramanerea ei deschisa cand
motorul este cald. Jocul se mareste in timpul exploatari, provocand zgomote
anormale, reducand timpul si cursa deschiderii supapelor, inrautatind umplerea
cilindrilor cu amestec carburant sau aer si evacuarea gazelor arse.

Fig. 2.1. Reglarea jocului culbutor-supapa:

1- arbore cu came; 2-cama; 3-tachet; 4-tija impingatoare; 5-culbutor; 6-ax culbutori cu suport; 7;piulita; 8-surub reglaj;
9-supapa;
10-arc supapa.

Acest joc se regleaza periodic, dupa tipul motorului si indicatiile fabricii

constructoare, la valorile din tabelul 1.1.. La motoarele cu supapa, iar la cele cu
supape in cap, intre culbutori si supape (fig.2.1) astfel:

TABELUL 1.1

Jocul culbutori-supape
Jocul mm

MOTORUL

La rece
Admisie
Evacuare

La cald
Admisie
Evacuare

D 797-05

0,20

0,35

D 2156 HMN 8

0,20

0,25

SR-211

0,45 +/- 0,05 0,45 +/- 0,05 0,45 +/- 0,05

0,45 +/0,05

ARO-211

0,45

0,45

0,45

0,45

Dacia 1100, 1300

0,15

0,20

0,18

0,25

Lada 1200, 1500

0,15

0,15

Skoda 105 S si L: 120L

0,15

0,20

Skoda LS

0,20

0,20

Mercedes 190

0,15

0,30

Citroen ZX-D

0,15

0,30

Fiat Croma

0,40

0,40

Renault 19 D

0,20

0,40

0,18

0,25

OLTCIT Club
Dacia Nova

0,20 +/- 0,25 0,20 -/+ 0,25

0,15

0,20

Se scoate capul chiuloasei, se roteste arborele cotit (cu manivela sau prin
antrenare cu un levier de la volant sau chiar prin cureaua ventilatorului), pana
ce pistonul cilindrului 1 este adus la PNI, la sfarsitul compresiei (ambele
supape sunt inchise); aceasta se observa si prin coincidenta marcajelor de pe
roata de curea a arborelui cotit, cu cel de pe capacul distributiei sau de pe
volant si carterul ambreajului sau blocului motor; se verifica strangerea

chiuloasei si suporturile axului culbutorilor;

se slabeste apoi piulita 7 de blocare a surubului de reglaj de la culbutori si in

timp ce aceasta se mentine fixa cu cheia, se regleaza surubul cu surubelnita
(cheia speciala la Dacia 1310); se controleaza jocul j cu un calibru de interstitii
corespunzator dimensional, care va trebui sa alunece cu frecare intre capatul
culbutorului 5 si cel al supapei 9 dupa care se fixeaza pozitia surubului, cu
piulita. Aceleasi operatii se executa la toate supapele care nu sunt atacate de
culbutori (pistoanele la PMI) si la alti cilindri. Se roteste, apoi, arborele cotit cu
180 grade si se repeta procedeul de mai sus pana se regleaza toate supapele,
dupa care se face o verificare. Reglarea supapelor se poate face si in ordinea de
functionare a motorului.

La motoarele cu arborele cu came in chiuloasa, reglarea este realizata in

ordinea de functionare, actionandu-se asupra surubului de reglaj pentru culbutorii (de
forma adecvata) comandati direct de came; asigurarea suruburilor impotriva
dereglarilor se face cu piulitele corespunzatoare.
Sunt motoare la care acest reglaj se realizeaza prin intermediul unor pastile de
grosimi adecvate, intre culbutori si came (in interiorul unor tacheti speciali).
Punerea la punct a dsitributiei se face de constructorul motorului pentru
totdeauna, marcandu-se pinioanele cu semne, astfel incat la reparare sa se respecte
reglajele. Aceasta consta in pozitionarea arborelui cu came fata de arborele cotit si
reglarea jocului dintre culbutori si supape, sau dintre tacheti si supape (la distributia
laterala).
Punerea la punct a distributiei se executa astfel: se demopnteaza una din rotile
de la arngrenajul distributiei isau lantul de distributie, se aduce piston cilindrului 1 in
pozitia in care supapa de admisie va fi la inceputul deschiderii, prin rotirea arborelui
cotit si a arborelui cu came: acest moment se determina cu ajutorul unui ceas
comparator montat pe chiuloasa, palpatorul lui fiind contact cu supapa. Se
imobilizeaza arborele cu came in aceasta pozitie, apoi se cupleaza pinionul de
distributie sau lantul, astfel incat reperel;e de pe ele sa coprespunda pozitiei indicate
(cel de pe arborele cotit cu cel de la angrenajul distributiei). Se regleaza din nou jocul
supapelor.
Din figura 1.9. se poate vedea modul de ansamblare a elementelor transmisie
distributiei, pentru punerea la punct corecta. Astfel la motorul OLOTCIT (fig. 2.2.a.),
se vor pozitiona rotile dintate cu reperele dupa cum urmeaza: x de pe pinionul
arborelui cotit din partea de sus (pe verticala), iar y si z de pinioanele arborilor cu
came 2 in jos (pentru dreapta) si in sus. Curelele dintate se vor monta apoi astfel incat
reperele albe de pe ele sa coincida fata de reperele de pe pinioane, respectand
distantele A = 43 pasi (dinti) pentru cureaua din dreapta si B = 33 pasi pentru cea din
stanga, iar D = 30 pasi.

La motorul Dacia 1310 (fig. 2.2.b.) pinionul1 al arborelui cotit si 2 al arborelui

cu came se aliniaza cu reperele x si z, pe aceeasi axa si apoi se monteaza lantul de
distributie 5.

Fig. 2.2. Scheme de punere la punct a distributiei:

a-OLTCIT Club: x-reper pinion arbore cotit; z si y -repere pinioane cu came 2; A si C-repere curea dintata dreapta; B si
D-repere curea dintata stanga; 4-pinion arbore pompa mulei; b-Dacia 1310; x-reper (cherner) pe pinionul arborelui cotit;
z-reper pe pinionul arborelui cu came 2; c- Motor D 797-05 (Roman); x-repere (chernere)pe pinioanele arborelui cotit 1
si respectiv intermediar 3; y-repere pinioanele arborelui cu came 2 si pompa de injectie 4 respectiv intermediar 3.

La motorul D 797-05 (fig. 2.2.c), de pe autocamioanele Roman, se orienteaza

mai intai pinioanele 1 de pe arborele cotit si cele de [pe arborele cu came 2, respectiv
de la pompa de injectie 4 si apoi se monteaza pinionul intermediar 3, astfel incat sa
coincida reperele de pe ele x si resopectiv y si w (sub forma de chernere).
Daca rotile dintate nu mai au repere, puneera la punct se poate face montand pe
volan un disc gradat la 360 grade si prin antrenarea arbo0relui cotit si a arborelui cu
came, se aduce pistonul de la cilindrul 1 in pozitia in care supapa de admisie va fi la
inceput de deschidere. Se face verificarea unghiurilor de deschidere si inchidere a
supapelor si la ceilalti cilindrii, corespunzator diagramei de distributie, dupa care se
monteaza angrenajul distributiei.

DEFECTELE IN EXPLOATARE ALE MECANISMULUI DE

DISTRIBUTIE
Cele mai frecvente defectiuni care pot provoca zgomote anormale, functionarea
neregulata a motorului, pornirea greoaie sau chiar oprirea lui sunt: zgomote la
comanda de distributie, batai ale culbutorilor sau tachetilor, functionarea neregulata
cu zgomot datorita uzurii camelor de la arborele cu came, functionarea neregulata cu
rateuri in carburatorul sau colectorul de evacuare,griparea sau blocarea supapei,
arderea sau deformarea talerului supapeim, rupeera supapei, deformarea sau ruperea
arcului supapei.
Zgomotele la comanda distributiei sunt datorate uzurii danturii rotilor dintate
sau a lantului de distributie. Depistarea se face cu ajutorul stetoscopului (dispozitiv
audiotiv) in zona anterioara a motorului.
Pinioanele uzate se inlocuiesc, iar in cazul cand au dinti rupti (roata din textolit
de pe arborele cu came) se inlocuieste intreg angrenajul distributiei; la inlocuirea
numai a pinionului defect, zgomotul se mentine.
Uzarea lantului de distributie duce la alungirea lui si poate sari peste unul sau
doi dinti de pe pinioane (deci modifica fazele de distributie, provocand mersul
neregulat al motorului, sau poate sari de pe rotile dintate si motorul se opreste).
Remedierea consta in inlocuirea lantului si pinioanelor distributiei.
Bataile culburilor sau tachetilor au o intensitate redusa, ritmica, dar de
frecventa inalta (ascutita) si sunt provocate de jocurile termice prea mari; motorul
functioneaza neregulat, cand jocurile sunt reglate inegal, sau la uzarea suprafetelor
frontale ale culbutorilor si supapelor.
Depistarea se face cu stetoscopul in partea superioara a motorului sau prin
simpla ascultare cu urechea.
Remedierea consta in reglarea jocului diontre culbutori si supape. Cand sunt
uzuri ale unora dintre suprafetele de contact, acestea se rectifica cu piatra abraziva
sau masini de rectificat, mentinand initial (mai ales la capul culbutorului).
Tachetii uzati si alezajele lor marite provoaca jocuri anormale si deci batai.
Cauzele opt fi: ungere necorespunzatoare, imobilizarea tachetilior care nu se mai
rostesc.

Depistarea zgomotelor se poate face in zona de mijloc a motorului prin

ascultare cu stetoscopul.
Se remediaza prin inlocuirea tachetilor defecti, alezandu-se locasurile (eventual
bucsandu-le), iar cele amovibile se inlocuiesc.
Functionarea neregulata, uneori cu zgomot, a motorului este, indeosebi,
urmarea uzurii inegale a camelor de la arborele cu came. Chiar daca reglajele sunt
corecte, motorul functioneaza neregulat datorita uzuriicamelor. Acestea pot fi
controlate numai prin demontarea culbutorilor si asezarea unui ceas comparator cu
palpatorul pe fiecare tija impingatoare, masurand cursa la fiecare in parte timp ce se
roteste arborele cotit cu manivela. Cand diferentele dintre citirile maxime ce
corespund varfurilor camelor de acelasi fel (admisie sau evacuare) sunt mai mari de
0,8-1 mm, uzura lor este accentuata si se impune inlocuirea arborelui cu came, sau
rectificarea lui.
Functionarea neregulata cu rateuri in carburator sau colectorul de evacuare
are loc cand jocul termic dintre supapele a fost reglat la o valoare prea mica; supapele
nu se inchid si apar scapari de gaze si flacari cu rateuri in carburator (pentru supapele
de admisie) sau la esapament (pentru cele de evacuare). Ca urmare, talerele supapelor
se ard, iar scaunele de supapa se pot fisura.
Cand la ratati motorul functioneaza neregulat, supapele nu etanseaza chiar daca
jocul termic a fost reglat.

REPARAREA MECANISMULUI DE DISTRIBUTIE

Comanda distributiei nu se face in mod corespunzator datorita:

uzarii rotilor dintate, cand grosimea dintilor scade sub 1/3 din cea
initiala; se impune inlocuirea lor;

lantul de distributie, care are joc in role de peste 0,5 mm; se inlocuieste.
Arborele cu came are urmatoarele defecte:

incovoierea arborelui cu came 1; se verifica cu ceasul comparator, in

partea centrala si daca depaseste 0,02 mm, se indreapta cu o presa
hidraulica;

uzarea fusurilor de reazem 2; fusurile uzate se reconditioneaza prin

rectificare la cote de reparatie;

uzarea camelor 3; datorita frecarii cu tachetii; camele uzate se rectifica

pe masini speciale de copiat, la cota de reparatie; cand depareste limita,
arborele cu came se inlocuieste. Masurarea se poate face prin verificarea
cursei de ridicare a camei rezultate din diferenta dintre inaltimea a si
diametrul partii cilindrice b;

ciupituri si exfolieri ale camelor si fusurilor 4; se indeparteaza cu piatra

abraziva sau pe masini de rectificat; daca depasesc adancimea de 1 mm,
se rebuteaza arborele;

uzarea sau deteriorarea orificiilor filetate de fixare a pinionuluide

distributie; orificiile se alezeaza si se refileteaza la cota majorata;

uzarea canalului de pana pentru roata dintata de distributie se constata cu

un sablon; pentru reconditionare se mareste latimea canalului, montand o
pana majorata sau se executa un alt canal decalat cu 90 grade.
Tachetii pot prezenta defectele:

uzuri, porozitati sau rizuri pe tije si taler care se indeparteaza prin

rectificare la cota de reparatie sau se inlocuies; uzarea locasului sferic
pentru tija impingatoare; locasul sferic uzat se rectifica la diametrul
prescris, folosind piatra abraziva adecvata. Ghidurile tachetilor se
reconditioneaza sa corespunda jocului prescris.
Tijele impingatoare pot prezenta defectele:

incovoierea tijelor; se remediaza prin indepartare;

uzarea locasurilor sferice de contact cu tachetii sau cu suruburile de

reglaj ale culbutorilor; locasurile sferice uzate se rectifica dupa sablon.
Culbutorii prezinta defecte:

uzarea capului de comanda a tijei suappei; capul uzat se rectifica cu

piatra abraziva dupa sablon, respectandu-se raza si unghiul prescrisl;

uzarea bucsei de asamblare pe ax impune inlocuirea ei;

uzarea filetului pentru surubul de reglaj; filetul uzat se refileteaza la cota

majorata, folosindu-se surub corespunzator.

Fig. 2.3. Locurile posibile de aparitie a defectelor si uzurilor la arborele cu came al motorului D 2156 HMN 8:
1-incovoierea arborelui cu came; 2-uzuri ale fusurilor de reazem; 3-uzura camelor; 4- ciupituri si exfolieri ale camelor si
fusurilor; 5-uzura sau deterioarea orificiilor filetate pentru fixarea pinionului de distributie.

Supapele se curata de calamina, apoi se controleaza starea tijelor si

talerelor; pot prezenta rizuri, coroziuni, arsuri, fisuri, uzuri. Bataia radiala a talerului
fata de tija si rectiliniaritatea tijei se controleaza cu ajutorul unui dispozitiv prevazut
cu doua ceasuri comparatoare.
Defectele posibile ale supapei sunt:

uzarea tijei; se inlatura prin rectificare la treapta I de reparatie; daca

depaseste limita admisa, tija se rectifica cu 0,05 mm, apoi se cromeaza si
se rectifica la treapta a II-a de reparatie; jocul intre tija si ghidul supapei
este de 0,03 0,08 mm;

uzarea capuluik tijei; capul uzat se reconditioneaza prin rectificare pana

la disparitia urmelor de deteriorare;

uzarea contrascaunului de la talerul supapei; se inlatura prin rectificare la

45 grade C +/- 5' cu ajutorul masinii de rectificat supape, astfel incat
grosimea partii cilindrice a talerului sa ramana de minimum 2 mm. Dupa
rectificare, se rodeaza fiecare supapa pe scaunul ei cu pasta si se trece la
incalzirea etanseitatii.

Rodarea contrascaunelor de la supape pe scaunele respectivem se poate face si

pe masini speciale. Se aseaza chiuloasa cu supapele (nefixate) pe masina, dupa ce s-a
introdus pasta de rodat intre scaune si contrascaune si dupa cuplare, se executa
operatia simultana la toate supapele; durata se mixoreaza la circa cinci minute fata de
2-3 ore la executarea manuala. Proba de etansare se face individual sau simultan la
toate supapele.
Arcurile de supapa se pot deforma, astfel incat elasticitatea lor sa nu mai
corespunda. Cu un dispozitiv special se verifica lungimea arcurilor in stare libera si

comprimata la sarcini bine determinate; daca nu corespund se inlocuiesc.

Ghidurile de supapa pot prezenta uzuri ale alezajelor lor. Acestea se rectifica la
cota de reparatie si se ansambleaza prin imperechere cu supapele ale caror tije se
incadreaza in jocurile prescrise.
Se rebuteaza toate irganele mecanismului de distributie care prezinta fisuri,
crapaturi, sufluri, rizuri pronuntate, inclusiv arsuri ale talerelor supapelor sau arcuri
rupte.
Masurile de protectie a muncii recomanda ca nici un reglaj sau verificare sa nu
se execute in timpul functionarii subansamblurilor sau agregatelor.

CAPITOLUL 5
Protecia muncii este un sistem de msuri i mijloace social-economice,
organizatorice, tehnice, profilactic-curative, care acioneaz n baza actelor
legislative i normative i care asigur securitatea angajatului, pstrarea sntii i
a capacitii de munc a acestuia n procesul de munc.
Scopul proteciei muncii este de a reduce la minimum, probabilitatea afectrii
sau mbolnvirii angajatului cu crearea concomitent a condiiilor confortabile de
munc la o productivitate maximal a acesteia.
Securitatea muncii n activitatea de producie se asigur pe urmtoarele ci:
- instruirea n materie de protecia muncii a tuturor angajailor i a altor persoane
la toate nivelurile de educaie i pregtire profesional;
- instructarea prealabil i periodic a tuturor angajailor;
- pregtirea special angajailor care deservesc maini, mecanisme i utilaje fa
de care snt naintate cerine sporite de securitate;
- verificarea periodic a cunotinelor personalului tehnic ingineresc a materiei n
protecia muncii(nu mai rar dect o dat n trei luni).
Direcii principale ale politicii de stat n domeniul proteciei muncii:
- asigurarea prioritii ale politicii de stat n domeniul proteciei muncii
- emiterea i aplicarea actelor normative privind protecia muncii;
- coordonarea activitilor n domeniul proteciei muncii i al mediului;
- supravegherea i controlul de stat asupra respectrii actelor normative n
domeniul proteciei muncii;
- cercetarea i evidena accidentelor de munc i a bolilor profesionale;
- aprarea intereselor legitime ale salariailor care au avut de suferit n urma
accidentelor de munc i a bolilor profesionale;
- stabilirea compensaiilor pentru munca n condiii grele, vtmtoare sau
periculoase ce nu pot fi nlturate n condiiile nivelului tehnic actual;
- participarea autoritilor publice la realizarea msurilor de protecie i al
organizrii muncii;

- pregtirea i reciclarea specialitilor n domeniul proteciei muncii;

- organizarea evidenei statistice de stat privind condiiile de munc, accidentele
de munc, bolile profesionale i consecinele materiale ale acestora;
- colaborarea internaional n domeniul proteciei muncii;
- contribuirea la crearea condiiilor nepericuloase de munc, la elaborarea i
utilizarea tehnicii i tehnologiilor nepericuloase, la producerea mijloacelor de
protecie individual i colectiv a salariailor;
- reglementarea asigurrii salariailor cu echipament de protecie individual i
colectiv cu ncperi i instalaii sanitar-social, cu mijloace curativ profilactice din
contul angajatului.
Ministerul Muncii i Proteciei Sociale exercit coordonarea activitii de
protecie a muncii n Republica Moldova.
Normele de protecie a muncii i normele de igiena muncii se emit de
Ministerul Muncii i Proteciei Sociale i de Ministerul Sntii dup consultarea
patronatelor i sindicatelor.[10]
Pentru realizarea lucrului metodoorganizatoric de protecie a muncii la
ntreprinderea de sticl este fondat cabinetul de protecie a muncii. Instructajul
introductiv se petrece cu toi cei cae intr la ntreprindere la lucru permanent sau
temporar, indiferent de calificare, specialitate sau de stagiul de lucru al lor,
deasemenea cu muncitorii, recomandaii la ntreprinderele pentru ndeplinerea
lucrrilor de la alte organizaii, cu practicanii care-i petrec practica la ntreprindere,
admise pe teritoriul ntreprinderii sau n seciile de producere pentru ndeplinirea
lucrrilor.
Instructajul introductiv l petrece inginerul de protecie a muncii i tehnica
securitii n cabinetul de protecie a muncii, iar cu muncitorii inginero - tehnici, cu
specialitii tineri i cu elevii instituiilor de nvmnt inginerul ef al ntreprinderii.
Instructajul introductiv se nregistreaz n Registrul de nregistrare a
instructajului introductiv de protecie a muncii, sanitarie de producere, securitate
antiincendiar i acordarea primului ajutor care se pstreaz la inginerul de protecia
a muncii i tehnica securitii.

Instructajul primar se petrece nemijlocit la locul de lucru nainte de admitere

la lucru cu toi muncitorii intrai la ntreprindere, dup petrecerera instructajului
introductiv deasemnea cu muncitorii transferai la alt lucru.
La instructajul primar muncitorului i sunt artate toate locurile periculoase la
utilaj i la locul de lucru, metodele de organizare corect i asigurea locului de lucru,
deasemenea i se dau indicaii de interzicere de a folosi metode periculoase n lucrul
sau alte aciuni, care pot duce la traumatism sau mbolnvire. Instructajul secundar cu
scopul controlrii i perfecionrii nivelului de protecie a muncii se petrece
nemijlocit la locul de lucru cu toi muncitorii indiferent de calificarea lor,
specialitatea i stagiul de lucru.
Instructajele primar i secundar se nregistreaz n Registrul de nregistrare a
instructajelor primar i secundar de protecie a muncii, tehnica securitii i
securitatea anincendiar, care se pstreaz la conductorul lucrrilor, n subordonarea
cruia se gsesc muncitorii.

Msuri privind antiincendiara

Securitatea obiectului mpotriva incendiului se asigura prin:
- printr-un sisitem de prentmpinare a incendiului
- printr-un sistem de protecie mpotriva incendiului care cost din dulapuri
antiincendiare unde se afl nisip, o lopat i o cldare cu fundul ascuit ;
- prin msuri tehnico-organizatorice adic toi sunt instruii cum sase comporte
i ce s fac n caz de incediu .
Factorii periculoi a incendiului care influieneaza asupra oamenilor sunt
urmtorii :
- focul deschis i scnteile
- temperatura nalt a mediului nconjurtor
- fumul
- concentraia sczut de oxigen
- prbuirea prilor cldirii, instalaiilor , etc.

Prentmpinarea incendiilor se asigur prin:

- prevenirea formrii mediului combustibilului
- prevenirea formrii sau includerii n mediul de combustibil a surselor de
aprindere
Pentru a nu forma mediul combustibil trebuie:
- de folosit la maxim materialele greu combustibil i necombustibile
- de a limita utilizarea substanei inflamabile i utiliza cele mai nepericuloase
procedee de amplasare i pstrare
- de aizala mediul combustibil ;
- de a menine mediul de vapori i gaze n afara zonei deaprindere
- de a automatiza i mecaniza la maximum procesele tehnologice ce in de
folosirea substanei combustibile ;
- de a instala utilajul cu pericol de incendui n nbcperi izolate sua pe tern
deschis ;
- de a utiliza ambalaje ermetice pentru substane combustibile
- de afolosi dispozitive de protecie la utilajul de producti n care se
manipuleaz substanele combustibile pentru cazurile de defectri sau avari;
- folosirea ncperilor i cabinelor bine izolate de mediul nconjurtor.
Prevenirea formrii n mediu combustibil a surselor de aprindere trebuie s se
asigure prin:
- folosirea mainilor i mecanismelor la exploatarea crora nu se formeaza surse
de aprindere;
- folosirea utilajului electric n corespundere cu ceriele regulilor de construcie a
instalaiilor electrice;
- folosirea n construcie a mijloacelor

cu aciune rapid de deconectare a

posibilelor surse de aprindere ;

- amenajarea proteciei contra fuljerului a cldirilor , instalaiilor i utilajului
- executarea regulilor stabilite privind securitatae incendiilor
Faa de sistemul de protecie mpotriva incendiilor snt naintate uramtoarele

cerine:
- folosirea mijloacelor de stingere a incendiilor i tipurilor de tehnic mpotriva
incendiilor respective;
- folosirea instalatiilor automate de semnalizare a incendiilor;
- instalaii i dispozitive ce asigur limitarea propagrii incendiilor;
- folosirea sistemelor de protecie antifum.
Sistemul de protecie antifum trebuie s aigure protecia cilor de evacuare de
fum,temperaturile nalte i produsele toxice ale arderii atta timp, ct este necesar
pentru evacuarea sau protecia colectiv a oamenilor .
n timpul funcionrii ntreprinderii toi colaboratorii snt instruii referitor
regulilor de securitate mpiotriva incendiilor, se folosec mijloce demonstrative de
agitaie privind asiguraea securitii mpotriva incendiilor.
Responsabilitatea pentru decuritatea mpotriva incendiilor a obiectului o
poart eful obiectului sau alte persoane oficile, numite prin ordin de ctre
conducerea unitii.Aceste persoane sunt obligate:
- s cunoasc proprietile incendiare a materialelor i substanelor care se
folosesc sau se pstrreaz pe sectorul ncredinat ,s nu admit ncalcarea
regulelor de pstrare;
- s urmreasca starea de funcionare a tuturor sistemelor i instalaiilor , s ia
msuri de nlturare a neajunsurilor depistate;
- s explice angajailor instruciunile i regulile securitii mpotriva incendiilor
care snt n vigoare la obiectivul dat .
Vaporii tuturor lichidelor inflamabile snt mai grei ca aerul i se acumulez, de
regul, n zonele de jos ale ncaperilor.Viteza de ardere a lichidelor este o mrime
instabil i depinde de tempereatura de fierbere i aprindere a lichidului.Prafurile
prezint un pericol de incendiu sporit , deoarece posed toate proprietile incendiare
ale materiallelor solide. Valorile limitelor concentraiilor explozive ale amestecurilor
praf-aer depind nu numai de componena chimic , dar i de umeditate i dipersitate.

Bibliografie:Calculul si constructia automobilului-Gh. Fratila

Motoare pentru autovehicule-Bazil Popa
Indrumator general auto-I. Birsan
Motoare cu combustie interna-M. Sechi ; I. Serban