ARGUMENT

In acest proiect am tratat instalatia de aprindere, incercand sa acopar toate

aspectele esentiale legate de partile componente, diagnosticarea, intretinerea si
repararea instalatiilor de aprindere in stransa corelare cu diversitatea lor
constructiva si particularitatile fiecaruia.
In capitolul I am prezentat notiuni introductive cu privire la instalatia de
aprindere, destinatia si partile componente ale acesteia, precum si instalatii
electronice de aprindere.
In capitolul II am abordat diagnosticarea instalatiilor de aprindere prin
corelarea simptomelor functionarii anormale cu posibilele defectiuni ale acestora
in functie de particularitatile constructive ale fiecarui tip, precum si verificarile
care trebuie efectuate pentru functionarea in parametrii constructivi ai
instalatiilor de aprindere.
In capitolul III am prezentat modalitati de intretinere a instalatiilor de
aprindere, menite sa asigure atat buna functionare, cat sa si prelungeasca timpul
de utilizare fara interventii de natura reparatorie a acestora.
Capitolul IV trateaza defectele in exploatare ale instalatiilor de aprindere,
cu simptome, cauze si solutii de remediere a acestora.
Capitolul V urmareste punerea in evidenta a unor solutii de remediere in
cazul nefunctionarii totale sau partiale, sau constatarii defectelor anumitor
componente ale instalatiilor de aprindere, pe standuri speciale sau cu ajutorul
unor dispozitive in functie de particularitatile fiecarui tip de instalatie de
aprindere.
Capitolul VI prezinta masurile de protectia muncii caracteristice lucrarilor la
instalatia de pornire si masuri privind protecia mpotriva stingerii incendiilor.
In incheiere am prezentat bibliografia si anexele (desenele si tabelele)
aferente proiectului.

CAP. I INSTALATIA ELECTRICA DE CLIMATIZARE

Instalatia de climatizare se bazeaza pe principiul aerotermei si are rolul de
a regal temperatura aerului, fie in scopul incalzirii, dezabururii geamurilor, fie al
ventilarii habitaclului (spatial din interiorul automobilelor). In prezent, toate
automobilele sunt prevazute cu instalatii de climatizare.
1.1 ECHIPAMENTELE INSTALATIEI DE CLIMATIZARE
Instalatia electrica de climatizare este formata in principiu din
electromotor, comutator, rezistenta pentru modificarea turatiei electromotoruluila unele constructii-si accesoriile de racordare.
a. Electromotoare pentru incalzire si ventilatie
Instalatia de climatizare a habitaclului autoturismelor FIAT, LADA este
prevazuta cu electromotoare tip ME-240 sau tip ME-255. Electromotorul tip
ME-255 este unificat cu electromotorul tip ME-241 de actionare a stergatoarelor
de parbirz. Electromotoarele se monteaza in carcasa radiatorului climatizorului.
Electromotorul tip ME-240 (fig.1 Anexa A) este prevazut cu doi poli
magnetici, doua perii, cu excitatie serie, el fiind destinat sa functioneze in
current continuu. El are doua trepte de viteza de rotatie: 3000 si 2200 rot/min.
Turatia mai mica de 2200 rot/min, se realizeaza prin conectarea in serie a
rezistentei tip CE-328, in circuitul de alimentare a electromotorului.
Caracteristicile tehnice ale electromotoarelor pentru climatizare sunt aratate in
tabelul 1 Anexa B.
Electromotorul se compune din corpul 6, doua scuturi paliere 5 si 13 si
rotorul 8. In corpul din aliaj de aluminium este turnat miezul magnetic 7 al
statorului, format din tole de otel electrotehnic. Placile au forma speciala.
Ansamblul obtinut dupa montarea lor are forma unui cilindru cu doi poli
magnetici, pe care se executa infasurarea 14 a statorului. Intre scutul palier
inferior 5 si corp se monteaza placa transversala 1 din material izolant,
stratificat, pe care se fixeaza portperiile cu periile 2.
Rotorul este format dintr-un miez magnetic din placi de otel electrotehnic.
In crestaturile miezului rotorului, izolate cu carton electrotehnic, se introduce
infasurarea ondulata, ale carei capete se cositoresc la lamelele 3 din cupru ale
colectorului. La partea inferioara a arborelui se preseaza colectorul, iar la partea
superioara a arborelui, iesita in afara, se monteaza ventilatorul cu palete
executate din material plastic.
Arborele rotorului se roteste in doi cuzineti metaloceramici 11
autolubrifianti, care se fixeaza cu ajutorul unor saibe elastice din otel arc.
Suprafata sferica exterioara a cuzinetilor este acoperita cu un inel din pasla 12

imbibat in lubrifiant. Jocul axial al arborelui rotorului se regleaza cu ajutorul

setului de garnituri 10. El trebuie sa se afle in limitele de 0,1-0,5 mm.
b. Comutatorul electromotorului climatizorului
La autoturismele FIAT, LADA, pentru a conecta electromotorul
climatizorului, si pentru a modifica regimul de functionare a acestuia, se
utilizeaza comutatoarele tip BK-408 sau tip BK-408 A.
Comutatoarele se fixeaza cu ajutorul unor lamele elastice in orificiul
practicat in panoul aparatelor de bord.
Comutatorul este format dintr-un corp de materiala plastic, executata din
doua bucati intre care se fixeaza trei borne. Una dintre borne este alamita. La
aceasta borna se racordeaza capatul conductorului de culoare albastra cu dungi
negre ale al electromotorului climatizorului. Comutatorul trebuie astfel montat
in locasul sau, incat borna alamita sa se afle la partea superioara. Borna din
mijloc se afla in contact permanent cu contactul mobil basculant de current.
Borna superioara, respective cea inferioara se pun sub tensiune pe rand, dupa
cum clapeta comutatorului este apasata in sus sau in jos. Transmiterea miscarii
de la clapeta la contactul mobil se face prin intermediul unui arc si al
impingatorului cilindric. In pozitia din mijloc curentul este intrerupt.
c. Rezistenta tip E-328 a electromotorului climatizorului
Aceasta are rolul de a micsora viteza de rotatie a electromotorului
climatizorului in momentul conectarii in circuitul de alimentare a acestuia.
Rezistenta se fixeaza cu ajutorul a doua suruburi si al unui suport in carcasa
electroventilatorului climatizorului. Conductorul rezistiv, din ni-crom, se
infasoara pe un suport ceramic. Valoarea rezistentei este de 1 , la temperatura
de 20C.

1.2 SCHEMA CONEXIUNILOR SI CIRCUITELOR INSTALATIEI

ELECTRICE DE CLIMATIZARE
Functionarea instalatieie electrice de climatizare poate fi urmarita pe
schema din figura 2 Anexa C. Conectarea electroventilatorului climatizorului are
loc astfel:
-se inchid contactele ,,30/1 si ,,INT ale comutatorului cheii de contact 4
si apasand in sus clapeta comutatorului 7, electromotorul 1 este alimentat cu
current direct prin siguranta nr.2, din caseta 6, dezvoltand o turatie de 3000
rot/min;
-apasand in jos clapeta comutatorului, electromotorul este alimentat prin
rezistenta 8 de 1,0 , iar turatia se reduce la 2200 rot/min;
-comutand clapeta in pozitia din mijloc, curentul de alimentare a
electromotorului se intrerupe.
1.3 APARATE PENTRU MARIREA GRADULUI DE CONFORT
In acestea se includ: stergator si spalator de parbriz, aparat de climatizare,
aprinzator de tigari, radio,ceas.
Aparatele de incalzire si climatizare sunt formate din: prize de aer din fata
cabinei automobilului, conducte flexibile, ventilator electric si comutator de
comanda. La comanda, pe timp cald, se conecteaza motorul electric al turbinei
(fig.3 Anexa D) care absoarbe aerul si-l introduce in habitaclu, fie direct (prin
racordurile de la parbriz si pe sub bord), fie prin canale laterale (fig.4. Anexa E).
Pentru incalzire, automobilele au un racord cu tub de cauciuc care preia
apa incalzita de la chiulasa motorului termic si o conduce printr-un radiator
special, plasat la carcasa ventilatorului, care reintra apoi in circuitul sistemului
de racier. Circuitul apei poate fi deschis dupa necessitate pe timp rece, sau inchis
pe timp cald. Cand se impune incalzirea cabinei, se deschide circuitul apei calde
si se conecteaza electroventilatorul pentru introducerea fortata a aerului, care,
trecand prin celulele radiatorului, se incalzeste.
La autobuze, instalatia de incalzire este independenta, avand un sistem de
circulatie propriu.
La utomobilele cu instalatie de racier cu aer, incalzirea sface prin racord
special, care recicleaza gazele arse prin canalele speciale din cabina.

CAP.II DIAGNOSTICAREA SISTEMULUI DE ALIMENTARE CU

ELECTRICITATE
Sistemul de alimentare cu electricitate este compus din bateria de
acumulatoare, generator, regulator de tensiune si cablurile de
conexiune. La majoritataea automobilelor moderne, regulatorul de
tensiune este incorporat in generator. De obicei, bateria se verifica
printr-o procedura separata si inaintea diagnosticarii celorlalte
componente ale sistemului de alimentare cu electricitate.
Generatoarele actuale sunt masini asincrone, cu poli in gheara, associate
cu redresoare in punte trifazata.
Regulatorul de tensiune are in mod obisnuit trei borne: un aconectata la
plus, una la masa si a treia care alimenteaza excitatia (rotorul) generatorului.
Regualtoarele electronice pot avea si mai multe borne, avand functiuni
suplimentare (de exemplu de semnalizare si auto-test).
Observatie! Regulatorul mentine tensiunea constanta in punctual in care o
masoara, adica in punctual din care se alimenteaza (plusul si masa). Daca
sistemul are cintacte imperfecte, pe care apar caderi de tensiune, tensiunea in
alte puncte ale sistemului de alimentare poate varia fata de valoarea stabilita de
regulator.
La majoritatea constructiilor noi, generatorul include si regulatorul de
tensiune care este electronic; astfel generatorul apare ca o masina ce da direct
current continuu la o tensiune constanta. Curentul debitat este functie de sarcina
conectata la borne. Cand generatorului i se cere mai mult decat poate da, el nu se
distruge, ci incepe sa-si scada tensiunea sub valoarea normala de functionare.
Exista mai multe scheme de conectare a generatorului in cadrul sistemului
de alimentare. O schema comuna este cea de pe autoturismul Dacaia, cu
regulatorul separate si o perie a alternatorului la masa.
Regulatorul de tensiune se alimenteaza dupa cheia de contact de la baterie
si alimenteaza la randul sau excitatia la borna DF. Controlul sistemului se face
prin voltmetrul termic cu bimetal de pe tabloul de bord.
O alta schem ades utilizata este cea a firmei Delco-Remy pe vehicule
General Motors. Daewoo etc.
Generatorul G are legatura directa cu bateria Bat la borna notata B (sau
+). Alte legaturi ale generatorului se fac printr-o cupla cu mai multi pini. Uzual
se foloseste pinul l care alimenteaza lampa de semnalizare Ls de pe tabloul de
bord. Aceasta este conectata la + prin cheia de contact CC si cutia de sigurante.
Pinul P este conectat la stator si poate fi folosit optional la un turometru exterior,
iar pinul S se conecteaza la modelele ce au cutie de viteze automata.

Regualtorul de tensiune are incorporat suplimentar si functia de a

comanda lampa Ls in caz de avarie. Cand cheia este in pozitia OFF, lampa este
stinsa. Cand se trece in pozitia RUN se conecteaza aprinderea dar motorul nu
functioneaza si lampa se aprinde. Dupa ce motorul a pornit, lampa trebuie sa se
stinga.
2.1 DIAGNOSTICAREA
EXTERIOR

UNUI

SISTEM

CU

REGULATOR

Diagnosticarea sistemului de alimentare cu electricitate trebuie precedata

in mod obligatoriu de o verificare si incarcare a bateriei. Dupa efectuarea acestor
operatiuni se parcurg, in ordine, etapele urmatoare:

c)

a) se verifica vizual integritatea conexiunilor la generator;

b) se verifica integritatea si intinderea curelei de antrenare;
se citeste tensiunea la bornele bateriei cu motorul oprit. Valoarea ei
trebuie sa fie de circa 12,7 V. Daca motorul a fost pornit de curand, bateria poate
sa fie polarizata si tensiunea ei sa fie superioara acestei limite. Daca tensiunea
este sub 12V se verifica bateria;
d) se porneste motorul si se adduce la turatia de 2000 min-1. fara a se
conecta alti consumatori, se citeste tensiunea la bornele bateriei duopa 1-2
minute, perioada necesara stabilizarii sale. Ea trebuie sa fie in mod normal in
limitele 14,2 0,5V. Daca tensiunea este mai mare trebuie reglat sau inlocuit
regulatorul, daca tensiunea este mai mica, poate exista un defect in generator sau
in regulator. De aceea se masoara suplimentar tensiunea pe borna DF la
generator si regulator. Intre cele doua citiri nu trebuie sa fie diferente mai mari
de 0,1V. In caz contrar, cablul de legatura sau conexiunile lui sunt defecte. Se
compara apoi tensiune acitita pe borna DF cu aceea masurata la baterie.
In cazul generatorului cu o perie la masa (Dacia, Lada etc.), daca intre
tensiunea la baterie si cea pe borna DF este o diferenta mai mare de 0,1V (la
regulatoerele mecanice) sau 1V (la cele electronice), atunci regulatorul este
defect si trebuie reglat sau inlocuit. In caz contra defectul este in generator.
In cazul generatoarelor cu o perie la plus (cele cu regulator electronic
incorporat sau nu, Oltcit, Volkswagen etc.), daca tensiunea pe excitatie este mai
mica de 1V defectul este in generator, altfel se inlocuieste regulatorul.

Observatii!
1) La unele modele, mai ales la cele cu regulatorul incorporat, este
dificil de masurat tensiunea la perie. Unele regulatoare au insa carcasa
metalica pusa la aceasta tensiune. Daca nu, se leaga in prealabil un fir
conductor la perie. Trebuie acordata atentie izolarii acestui fir fata de alte
potentiale pentru a nu distruge regulatorul.
2) Daca se constata ca regulatorul este scos din functiune, trebuie
verificata obilgatoriu si rezistenta rotorului, caci altfel un nou regulator va
fi si el distrus.
3) Orice manevra la regulatot trebuie facuta cu contactul taiat
pentru a nu periclita regulatorul.
e) Se mentine turatia motorului la 2000 min-1. Suplimentar fata de
punctual d se conecteaza consumatori importanti: se aprinde faza lunga, se
porneste aeroterma etc.
Se citeste din nou tensiunea la baterie dupa 2-3 minute necesare
stabilizarii sale. Ea nu trebuie sa varieze cu mai mult de 0,2-0,7V fata de cazul d.
daca totusi aceasta variatie apare, defectul poate fi in generator sau in regulator.
Modul de separare intre cele doua cause este asemanator cu cel prezentat la
punctual d si anume masurand tensiunea pe excitatie, DF.

2.2 DIAGNOSTICAREA UNUI

INCORPORAT

SISTEM

CU

REGULATOR

Multi constructori nu recomanda demontarea generatorului si

inlocuirea unor componente ale sale, ci inlocuirea lui totala. Verificarea
generatorului se face si in acest caz dupa o verificare si incarcare prealabila a
bateriei. Se parcurg etapele mentionate in continuare:
a) se verifica visual integritatea conexiunilor la generator;
b) se verifica integritatea si intinderea curelei de antrenare;
c) cu cheia in pozitia RUN si motorul oprit, lampa Ls trebuie sa fie
aprinsa. Daca nu, se desface cupla de la generator si in cupla de pe cablu se pune
pinul Ls la masa printr-o siguranta de 5A.
1.Daca lampa se aprinde, generatorul se va inlocui (este distrus regulatorul).
2.daca lampa nu se aprinde, este o intrerupere intre cheia de contact si cupla
(pinul) L care trebuie depistata.
d) Cu cheia in pozitia RUN si motorul functionand la turatie moderata,
lampa trebuie sa se stinga. Daca nu se stinge, se desface cupla de la generator;
1.
daca lampa se stinge, regulatorul de tensiune este defect.
2.
daca lampa nu se stinge, intre cupla si lampa este un scurtcircuit la masa
care trebuie depistat. Un astfel de scurtcircuit poate distruge regulatorul de
tensiune si, deci, generatorul. In orice caz trebuie parcurse etapele urmatoare.
e) Se verifica generatorul efectuand operatiunile descries in
continuare:
1.
Se conecteaza in parallel cu bateria un voltmetru digital si in serie pe
cablul de +, intre baterie si generator, un ampermetru.
2.
Se masoara tensiune abateriei cu cheia de contact in pozitia OFF;
3.
Se desface cupla de la generator.
4.
Se trece cheia de contact in pozitia RUN si se citeste cu un voltmetru
digital tensiune a intre pinul l din cupla si masa. Aceasta tensiune trebuie sa fie
diferita cu cel mult 0,1V fata de tensiunea la baterie citita la punctual 2. daca nu,
se verifica conexiunile lampii Ls si firele de legatura.
5.
Se reconecteaza cupla la generator.
6.
Se porneste motorul si se mentine la o turatie moderata. Se masoara
tensiunea la baterie, care trebuie sa fie in plaja 14,2 0,5V, deci net mai mare
decat cea anterioara, dar in orice caz sub 16V. daca tensiunea nu respecta aceste
conditii, se inlocuieste generatorul.
7.
Se mentine motorul la o turatie moderata (aprox. 2000 min -1). Se
conecteaza un reostat de curent mare (de exemplu unul cu carbon de 70A) in
paralel cu bateria. Se creste curentul pornind de la valori mai mici ale lui pana
catre valoarea nominala a generatorului, astfel incat tensiunea la bornele bateriei

sa ramana peste 13V. daca valoarea maxima a curentului astfel obtinut nu difera
de curentul nominal cu mai mult de 15A, generatorul este in buna stare tehnica.
In caz contrar este necesara inlocuirea lui.
Cu generatorul functionand la curent maxim de la punctual e7 se masoara
caderea de tensiune intre borna minus a bateriei si carcasa generatorului. Ea
trebuie sa fie mai mica de 0,5V. In caz contrar se verifica legaturile la masa de la
baterie, generator si motor.

CAP. III

INTRETINEREA , DEFECTELE SI REMEDIEREA

SISTEMULUI DE CLIMATIZARE

Pentru a avea aer curat in interiorul automobilului este necesar sa se pastreze

curatenia si integritatea elementelor componente ale instalatiei de climatizare.
Instalatia de climatizare nu necesita lucrari de intretinere speciala.
Periodic se verifica garniturile, conductele, racordurile circuitului de apa si
ale celui de aer. Garniturile defecte se inlocuiesc si se strang legaturile si
colierele slabite.
Pentru evitarea depunerilor calcaroase in radiatoare, este optim ca instalatia
sa functioneze cu antigel in apa de racire. La prepararea lichidului antigel
trebuie sa se foloseasca apa distilata lipsita de saruri minerale. Trebuie sa se
verifice periodic nivelul lichidului, iar in cazul completarilor sau umplerilor
trebuie sa se pastreze curatenia si sa se faca o buna aerisire. Daca robinetul de
comanda a intrarii apei in instalatia de climatizare, la temperaturi excesiv de
scazute, nu se roteste, acesta nu se va forta, ci se va astepta cateva minute, cu
motorul in functiune, timp in care lichidul cald revine la robinet si-l
deblocheaza.
Periodic trebuie controlat gradul de uzura a periilor, colectorului, bornele si
conexiunile circuitelor instalatiei electrice. Electroventilatoarele in general nu se
ung decat cu ocazia demontarii lor, acestea fiind echipate cu lagare
metaloceramice autolubrifiante.
Instalatiile de conditionat aerul si aeroterma se verifica functional si
constructiv ca si conexiunile si comenzile lor.
Aeroterma poate prezenta defectiuni ale ventilatorului (care se repara sau se
inlocuieste), la motorul electric (al carui electromotor se remediaza in atelier), la
sistemul de comanda (dezoxidarea si refacerea conexiunilor, curatirea
contactelor comutatorului sau inlocuirea lui). Electovalvele defecte se
inlocuiesc.
Defectele, cauzele si modul de remediere sunt prezentate in tabelul 2 Anexa
F.

CAP.VI
MSURI DE TEHNICA A SECURITATII MUNCII I
RESPECTARE A NORMELOR PSI
4.1 Msuri de protecia muncii
In atelierele de reparat echipament electric, se vor lua masuri adecvate, ca:
ventilarea camerelor de inacrcat baterii de acumulatoare si folosirea
echipamentului de protectie recomandat la manipularea electrolitului si acidului
sulfuric sau a instalatiilor din dotare; la dispozitivele si aparatele de verificare,
care folosesc energie electrica din retea, se vor lua toate masurile de evitare a
producerii scurtcircuitelor, inlaturand orice improvizatie; lampile portative vor fi
alimentate la tensiunea de 24V.
Pentru ca demontarea automobilelor care urmeaz s fie reparate s se
fac n bune condiii, muncitorii care execut efectiv aceste operaii trebuie s
cunoasc n mod precis ordinea tehnologic a operaiilor, sculele i dispozitivele
obinuite sau speciale care se folosesc, precum i pericolele la care se expun n
cazul nerespectrii procesului tehnologic de demontare. La executarea
operaiilor de demontare, muncitorii vor utiliza scule, unelte, diverse dispozitive
de demontat, de presat sau de uurare a efortului fizic, instalaii de ridicare
(vinciuri, cricuri, macarale) pe care nainte de a le folosi trebuie s le controleze
i s le probeze.
Este interzis folosirea de scule sau unelte decalibrate, deteriorate sau uzate. La
operaiile de demontare i montare a ansamblurilor grele sau voluminoase se vor
folosi mijloace mecanizate de ridicare (macarale mobile, grinzi rulante,
electropalane), iar prinderea ansamblurilor ce urmeaz a fi ridicate se va face cu
ajutorul unor dispozitive speciale care vor asigura suspendarea corect,
echilibrat i sigur a acestora.
Depresarea bucelor, inelelor de rulmeni, cmilor, se va face cu ajutorul
preselor sau al dispozitivelor speciale corespunztoare fiecrei dimensiuni n
parte, fiind interzis depresarea cu ajutorul ciocanelor sau dornurilor care produc
deformri, ruperi accidentale de piese sau accidente.
Demontarea sau montarea ansamblurilor metalice nituite sau sudate se va
face n locuri special amenajate prevzute cu paravane metalice de protecie,
contra schijelor de metal degajate n timpul lucrului sau a flamei de la aparatele
de sudare sau tiere.
Sculele vor fi aezate pe suporturi speciale, amplasate n locuri
corespunztoare i la nlimi accesibile. Dup terminarea lucrului sculele vor fi
curate , dup care vor fi nchise n dulapuri. Ascuirea sculelor de tiat, cioplit
se va face de un lucrtor instruit special n acest scop.
Atelierele pentru reparat rezervoare vor fi prevzute cu instalaie de ap i de
scurgere la canal n interiorul lor. Pardoseala va fi din ciment sau mozaic i va fi
acoperit cu grtare de lemn. Se vor prevedea bi pentru splare, prob de
presiune i dezincrustare, dotate cu mijloace mecanizate pentru manipularea

rezervoarelor. Lucrrile de reparaii la rezervoarele de combustibil se vor

executa numai dup ce acestea au fost splate bine cu ap sau cu vapori de ap.
Se interzice desfundarea conductelor de benzin, ncercarea conductelor pentru
aer, prin suflare cu gura. Splarea i degresarea pieselor mici se vor face numai
cu detergeni, n cuve speciale, amplasate n locuri corespunztoare.

4.2 PROTECIA MPOTRIVA STINGERII INCENDIILOR

n ncperi cu pericol de incendii i explozii sunt interzise: fumatul,

intrarea cu foc deschis, cu piese sau materiale incandescente, producerea de
scntei, lovirea a dou scule feroase i folosirea echipamentului de lucru din
materiale sintetice.
Este interzis accesul n atelierele cu pericol de explozie a tuturor
persoanelor strine. Pe uile acestor ncperi se vor monta tblie cu inscripia
INTRAREA OPRIT.
Este interzis fumatul n halele de ntreinere i reparaii. n acest scop se
vor amenaja locuri pentru fumat.
Este interzis pstrarea rezervoarelor, a bidoanelor cu combustibili lichizi,
carbid, cu uleiuri, a vaselor cu acizi, vopsele, diluani, n interiorul halelor sau
atelierelor cu excepia locurilor anume prevzute prin proiectul de construcie.

BIBLIOGRAFIE

1. Gheorghe Fratila, Maria V. Popa, Mariana Fratila Automobile. Sofer

mecanic auto, manual pentru scoli profesionale, anul I i II, Editura
Didactica si Pedagogica Bucuresti, 1994.
2. Gheorghe Fratila, Mariana Fratila, Stefan Samoila Automobile.
Cunoastere, intretinere si reparare, manual pentru scoli profesionale anii
I, II i III, Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti, 2003.
3. Mihai Stratulat, Cristian Andreescu Diagnosticarea automobilului,
Societatea Stiinta si Tehnica S.A., 1998.
4. Constantin Arama, Adrian Mihai, Gheorghe Ruse, Dan Vaiteanu,
Gheorghe Zatreanu Automobilul de la A la Z, Editura Militara
Bucuresti, 1985.
5. C. Arama, B. Grnwald, Tr. Dudas, Al. Danescu, N. Apostolescu, A.
Manole, Combustibili si lubrifianti pentru motoare, Editura Tehnica,
Bucuresti, 1962.

ANEXA A

ANEXA B

Tabelul 1
Caracteristicile tehnice ale electromotoarelor instalatiilor de climatizare

Caracteristicile tehnice
Tensiunea nominala, in V
Puterea nominala, in W
Viteza de rotatie mare a arborelui rotorului (echipat cu
paletele ventilatorului), la puterea nominala, in rot/min
Valoarea curentului absorbit, la puterea nominala in A
Viteza de rotatie mica a arborelui rotorului (echipat cu
paletele ventilatorului), in rot/min
Valoarea curentului absorbit, la viteza de rotatie mica a
arborelui, in A
Polaritatea cablurilor

*Pentru electromotorul tip ME-255

Tipul electromotorului
PAL 443, 132-07,
ME-240
025
(LADA)
(SKODA 105S,
(FIAT)
120LS)
12
12
20
60
3000
3000
(spre stanga)
6 (4,5*)
2200

2000

2,5 (2,5*)

-Cablul (albastru) cu
papuc-polul negativ;
-cablul cu tub de
plastic-polul pozitiv

ANEXA C

Fig.2 Schema conexiunilor si circuitelor instalatiei electrice de climatizare.

1-electromotor; 2- baterie de acumulatoare; 3- alternator; 4- comutator cu cheie de contact;
5- intreruptor lumini exterioare; 6- caseta cu sigurante; 7- comutator electromotor;
8- rezistenta a electromotorului.

ANEXA D

Fig.3 Electroturbina pentru climatizare:

1-turbina; 2- electromotor; 3- clema; 4- carcasa turbina cu priza absorbtie si ferestre dirijate
aer in habitaclu; 5-capac.

ANEXA E

ANEXA F
Tabelul 2
Defectele, cauzele si modul de remediere a instalatiei de climatizare
Cauze

Modul de remediere

Instalatia nu incalzeste suficient

Circuitul de apa contine aer
- Se aeriseste
-Se verifica si se inlocuieste termostatul
Apa de racire, nu se incalzeste suficient
defect; se acopera radiatorul cu o husa
Circuitul apei in radiatorul climatizorului -Se spala instalatia de apa,
este strangulat sau infundat
se inlatura depunerile si strangularile
Motorul electric este defect
-Se repara motorul
Robinetul de reglare a debitului apei
-Se verifica si se repara robinetul
este defect
Apa din instalatia climatizorului se incalzeste prea mult
Cantitatea de apa din instalatia de racire
-Se completeaza apa pana la nivelul normal
a motorului este insuficienta
-Se verifica, se inlatura pierderile si se
Sunt pierderi de pa in instalatie
completeaza cu cantitatea necesara de apa
-Turbina uzata se inlocuieste si se inlatura
Debitul pompei de apa este prea mic
eventualele strangulari
Cureaua de ventilator patineaza
-Se intinde normal cureaua
-Conectorul termic defect se inlocuieste, se
Conectorul termic nu
verifica si se inlatura eventiualele defectiuni
conecteaza electroventilatorul
ale electroventilatorului