Universitatea din Pitești

Facultatea de Mecanică și Tehnologie

-Calculul pistonului-

Proiect Catia .

Nume: Ion Stefan Lucian

Specializarea:AR 422
Indrumător: conf. univ. dr. Vieru Ionel

Pitesti 2019

1
 CUPRINS

1) Deschiderea Part Design………………………….…………………………………………………3

2) Crearea unui piston 3D……………………………………………………………………………4
3) Analiza statica………………………………………………………………………………..……8
4) Generarea raportului ……………………………………………………………………….……12
5) Calculul Clasic …………………………………………………………………………………… 18
5.1)Alegerea materialului ………………………………………………………………………..18
5.2)Alegerea dimensiunilor caraceristice ……………………………………………………….18
5.3)Verificarea capului pistonului ……………………………………………………………….19
5.4)Verificarea regiunii port segmenți…………………………………………………………..26
5.5)Verificarea mantalei…………………………………………………………………………26
5.6)Verificarea umerilor pistonului ……………………………………………………………..27
6) Prelucrarea rezultatelor…………………………………………………………………………….28
7) Analiză termică ……………………………………………………………………………………29
8) Comparație calcul clasic-calcul Catia……………………………………………………………..33
9) Concluzi……………………………………………………………………………………………35

2
 Model de calcul pentru piston
1 Alegerea materialului

-Se alege materialul pistonului ca fiind un aliaj de aluminiu-ATC SI 10CU3 MG(aliaj de aluminiu
turnat static in forme metalice

Caracteristicile maerialului:

-limita de curgere σc=220 MPa

-limita de rupere σr=240 MPa
-duritate HB=110
-modulul de elasticitate longitudinal E =0,7·105
-coeficientul de dilatare termica a=21·10−6
-coeficientul lui Poisson ν=0,34

Figura 1-Alcatuirea pistonului.

2 Alegerea dimensiunilor fundamentale:

Figura 2-Dimensiunile fundamentale ale pistonului

3
 D Lp HC Lm δ H1 H H2 B L’ A
[mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm]
77 64 35 50 6,5 6 4 3 30 41 4
Tabel 1.Dimensiunile principale ale pistonului

Se vor adopta urmatoarele dimensiuni:

 înălțimea de protecție a segmentului de foc H1= δ=6mm

 Hsegm=4mm
 înălțimea H2= 3mm
 înălțimea segmentului de ungere Hsegm3=4 mm
 diametrul interior al capului 𝐷𝐶 = D-2 δ=77-2·6,5=64 mm
 diametrul exterior al pistonului in dreptul segmenților se calculează în funcție de grosimea radial a
𝐷
segmenților se calculează în funcție de grosimea radial cu mențiunea că 𝑎 =21…23 mm

𝐷 𝐷 77
Adoptându-se 𝑎 =22 =>a=22=22=3,5 mm.Aceasta fiind calculată ,rezultă că diametrul exterior in dreptul
segmenților va fi :

𝐷𝑠 =D-2·a=77-2·3,5=70 mm.

3 Verificarea pistonului

Pentru a determina tensiunile datorate presiunii maxime din cilindru ,se schematizează capul
pistonului sub forma unei plăci circulare încastrate pe conturul dat de diametrul interior al capului
𝐷𝐶 (fig.3) cu o grosime constantă δ,incărcată cu o sarcină uniform distribuită ,ca in figura 4.

Figura 3.Capul pistonului sub forma unei plăci circulare.

4
 Întro-o astfel de placă apar tensiuni radiale(𝜎′r )) pe suprafețele obținute prin scționare cu cilindri
concentrici cu placa și tensiuni normale circumferențiale (𝜎′φ) pe suprafețele obținute prin secționare cu
plane ce conțin axa plăcii Oy.

Aceste tensiuni se calculează cu următoarele relații:

3 𝑝𝑚𝑎𝑥·𝑦
𝜎′r =4· ·[(1+ ν)·𝑅𝑖 3 -(3+ ν)·𝑟 2 ]
𝛿3
(1)
3 𝑝𝑚𝑎𝑥·𝑦 2 2
𝜎′φ=4· ·[(1+ ν)·𝑅𝑖 -(1+3· ν)·𝑟 ]
𝛿3

𝑅𝑖 ,reprezintă raza interioară a pistonului și este dată de relația:

𝐷 64
𝑅𝑖 = 𝑐= =32 mm
2 2

Calculul se va face atât pe suprafața inferioară cât si pe suprafața superioară.

a)Pe suprafața inferioară:

În centrul plăcii (r=0)

3·(1+ ν)·𝑅𝑖 2 ·𝑝𝑚𝑎𝑥 3·(1+0,34)·322 ·11,2

𝜎′r =𝜎′φc = = =136,40 MPa (2)
8·𝛿 2 8·6,52

În încastrare (r=𝑅𝑖 ):

3·𝑅𝑖 2 ·𝑝𝑚𝑎𝑥 3·322 ·11,2

𝜎′ri =− =− =−203,58 MPa (3)
4·𝛿 2 4·6,52

𝜎′φi=ν·𝜎’𝑟𝑖 =0,34·(-203,68)= −69,21 Mpa (4)

b)Pe suprafața superioară:

În centrul plăcii (r=0)

3·(1+ ν)·𝑅𝑖 2 ·𝑝𝑚𝑎𝑥 3·(1+0,34)·322 ·11,2

𝜎′rc =𝜎′φc =− =− =−136,40 𝑀𝑃𝑎 (5)
8·𝛿 2 8·6,52

3·𝑅𝑖 2 ·𝑝𝑚𝑎𝑥 3·322 ·11,2

𝜎′ri = = =203,58 MPa (6)
4·𝛿 2 4·6,52

𝜎′φi =ν·𝜎′ri =0,34·203,58=69,21Mpa

(7)

5
 Figura 4 Figura 5

Pentru stabilirea solicitărilor termice a capului pistonului se procedează astfel: se determină

tensiunile 𝜎𝑟1 și 𝜎𝜑1 schematizând capul pistonului sub forma unei plăci circulare,liberă pe contur,cu
grosime constantă supusă unui câmp de temperatură axial simetric;se ține seama că peretele lateral al
pistonului împiedică dilatarea liberă a capului creînd o presiune p pe suprafața frontală a plăcii.Se
calculează tensiunile 𝜎𝑟2 și 𝜎𝜑2 care țin seama de presiunea p; se determină tensiunile de încovoiere 𝜎𝑟3 și
𝜎𝜑3 cauzate de variația temperaturii pe direcția axei plăcii (axa Oy).

Calculul tensiunilor 𝜎𝑟1 și 𝜎𝜑1:

Figura 6 Figura 7

6
 Se considera că temperatura în placă este distribuită după legea :
𝑟
T=𝑇𝑐 -∆T·(𝑅 )2 (8)
𝑖

unde , 𝑇𝑐 reprezintă temperatura în centrul plăcii iar ∆T reprezintă diferența de temperatură între centrul
plăcii și marginea plăcii.Aceasta se adoptă conform figurii 2, ∆T=40ºC
Corespunzator acestei variații de temperatură,în placă apar variațiile :

−𝑎·𝐸·∆T 𝑟
𝜎𝑟1= ·[1-(𝑅 )2]
4 𝑖
(9)
𝑎·𝐸·∆T 𝑟
𝜎𝑟1= ·[3·(𝑅 )2 − 1]
4 𝑖

a)Pe suprafața inferioară:

În centrul plăcii :

−𝑎·𝐸·∆T 21·10−6 ·0,7·105 ·40

𝜎𝑟1= =− = −14,7 MPa (10)
4 4

În încastrare :

𝑎·𝐸·∆T 21·10−6 ·0,7·105 ·40

𝜎𝑟1= = =29,4 MPa (11)
2 2

b)Pe suprafața superioară:

−𝑎·𝐸·∆T 21·10−6 ·0,7·105 ·40

În centrul plăcii : 𝜎𝑟1 = 𝜎𝜑1 = =− = −14,7 MPa (12)
4 4

În încastrare :

𝑎·𝐸·∆T 21·10−6 ·0,7·105 ·40

𝜎𝑟1= = =29,4 MPa (13)
2 2

Calculul tensiunilor 𝜎𝑟2 și 𝜎𝜑2:

Presiunea care ia naștere pe suprafața frontal a plăcii se calculează cu relația:

−𝑎·𝐸·∆T 21·10−6 ·0,7·105 ·40

P=2·(1−𝜈+𝑘)= 2·(1−0,343+3,10) = −7,8 MPa (14)

unde k se calculeaza cu relația :

𝛿 𝑅 2 +𝑅 2 6 38,52 +32,52 +0,34

k=𝑅−𝑅 ·(𝑅2 −𝑅𝑖 2+ν)=38,5−32,5+6·( )=3,1 (15)
𝑖+𝛿 𝑖 38,52 −32,52

𝐷 79,5
cu R= 2 = =39,75 mm.
2

7
 b)Pe suprafața inferioară:

În centrul plăcii :

𝜎𝑟2=𝜎𝑟1 + P=−14,7+(−7,8)= −22,5 MPa

(16)
𝜎𝜑2 = 𝜎𝜑1 + P = −14,7 + (−7,8) = −22,5 MPa

În încastrare :

𝜎𝑟2=p=−7,8 𝑀𝑃𝑎
(17)
𝜎𝜑2=𝜎𝜑1+P=29,4+(-7,8)=21,6 MPa

b)Pe suprafața superioară:

În centrul plăcii :

𝜎𝑟2=𝜎𝑟1 + P=−14,7+(−7,8)= −22,5 MPa

(18)
𝜎𝜑2 = 𝜎𝜑1 + P = −14,7 + (−7,8) = −22,5 MPa

În încastrare :

𝜎𝑟2=p=−7,8 𝑀𝑃𝑎
(19)
𝜎𝜑2=𝜎𝜑1+P=29,4+(-7,8)=21,6 MPa

Calculul tensiunilor 𝜎𝑟3 și 𝜎𝜑3:

Considerând o variație liniară a temperaturii pe grosimea plăcii,în placă apar tensiuni de încovoiere
pe direcția radială 𝜎𝑟3 și pe direcția circumferențială 𝜎𝜑3,egale între ele.
Acestea se calculează cu relația :

𝑎·𝐸·∆T0 𝑦
𝜎3 = 𝜎𝑟3= 𝜎𝜑3= ·𝛿 (20)
1−𝜈

unde ∆T0 este diferența de temperatură între temperature pe suprafața superioară (𝑇𝑠 ) și
temperatura pe suprafața inferioară (Ti) a capului pistonului.Se adoptă ∆T0 =80֯C.

8
 Figura 8

𝛿
Pentru y=± 2 se obțin expresiile tensiunilor pe suprafața inferioară și superioară a plăcii (figura 8)

𝑎·𝐸·∆T
𝜎3 = 𝜎𝑟3= 𝜎𝜑3=± 2·(1−𝜈)0 (21)

a)Pe suprafața inferioară:

𝑎·𝐸·∆T 21·10−6 ·0,7·105 ·80

𝜎3 = 𝜎𝑟3= 𝜎𝜑3=+ 2·(1−𝜈)0 = = 89 𝑀𝑃𝑎 (22)
2·(1−0,34)

b)Pe suprafața superioară:

𝑎·𝐸·∆T 21·10−6 ·0,7·105 ·80

𝜎3 = 𝜎𝑟3= 𝜎𝜑3=− 2·(1−𝜈)0 = = −89 𝑀𝑃𝑎
2·(1−0,34)

Atât in centrul plăcii cât și la periferia acesteia există o stare plană de tensiuni,ceea ce implică
aplicarea unor teorii de rezistență.După teoria tensiunilor tangențiale maxime,dacă tensiunile 𝜎𝑟c și 𝜎𝜑c
sau 𝜎𝑟i și 𝜎𝜑i au același semn ,se va lua tensiunea maximă în valoare absolută și se va compara cu
tensiunea admisibilă la tracțiune :
|𝜎𝑚𝑎𝑥 | = |𝜎𝑎𝑡 | (23)

Dacă cele două tensiuni au semne diferite ,atunci se va face suma valorilor absolute și se va
compara cu tensiunea admisibilă la tracțiune:

|𝜎𝑟𝑐 | + |𝜎𝜑𝑐 |≤ 𝜎𝑎𝑡

(24)
|𝜎𝑟𝑖 | + |𝜎𝜑𝑖 |≤ 𝜎𝑎𝑡

În cazul pistonelor cu aliaje de aluminiu 𝜎𝑎𝑡 = |𝜎𝑎𝑐 |

9
 a)Pe suprafața inferioară:

În centrul plăcii :

𝜎𝑟𝑐 = 𝜎′𝑟c + 𝜎𝑟2+ 𝜎𝑟3=136,40+(−22,5) + 89 = 202,8 𝑀𝑃𝑎

(25)
𝜎𝜑𝑐 = 𝜎′𝜑c + 𝜎𝜑2+ 𝜎𝜑3=136,40+(−22,5) + 89 = 202,8 𝑀𝑃𝑎

|𝜎𝑚𝑎𝑥 | =202,8 Mpa < 𝜎𝑎𝑡 =220

În încastrare :

𝜎𝑟𝑖 = 𝜎′𝑟i+ 𝜎𝑟2+ 𝜎𝑟3= − 203,58 + (−7,8) + 89 = −122,38 𝑀𝑃𝑎

(26)
𝜎𝜑𝑖 = 𝜎′𝜑i+ 𝜎𝜑2+ 𝜎𝜑3=−69,21 + 21,6 + 89 = 41,39 𝑀𝑃𝑎

𝜎𝑚𝑎𝑥 = |𝜎𝑟𝑖 | + | 𝜎𝜑𝑖 |=41,39+122,38=163,77 Mpa < 𝜎𝑎𝑡 =220 MPa

b)Pe suprafața superioară:

În centrul plăcii :

𝜎𝑟𝑐 = 𝜎′𝑟c + 𝜎𝑟2+ 𝜎𝑟3=136,48+(−22,5) − 89 = 24,98 𝑀𝑃𝑎

(27)
𝜎𝜑𝑐 = 𝜎′𝜑c + 𝜎𝜑2+ 𝜎𝜑3=136,48+(−22,5) − 89 = 24,98 𝑀𝑃𝑎

|𝜎𝑚𝑎𝑥 | = |𝜎𝑟𝑖 | + | 𝜎𝜑𝑖 |= 24,98+24,98=49,96 MPa < 𝜎𝑎𝑡 =220 MPa

În încastrare :

𝜎𝑟𝑖 = 𝜎′𝑟i+ 𝜎𝑟2+ 𝜎𝑟3 = 203,58 + (−7,8) − 89 = 106,78 𝑀𝑃𝑎

(28)
𝜎𝜑𝑖 = 𝜎′𝜑i+ 𝜎𝜑2+ 𝜎𝜑3=69,91 + (−22,5) − 89 = −41,56𝑀𝑃𝑎

𝜎𝑚𝑎𝑥 = |𝜎𝑟𝑖 | + | 𝜎𝜑𝑖 |=41,56+106,78=148,34 Mpa < 𝜎𝑎𝑡 =220 MPa

10
 4.Verificare regiune port-segmenți
Verificarea regiunii port-segmenți se face la compresiune,luând în considerare presiunea maximă
a gazelor .

Figura 9

𝜋·(𝐷𝑠 2 −𝐷𝑖 2 ) 𝑛·𝑑·(𝐷𝑠 −𝐷𝑖 ) 𝜋·(702 −652 ) 12·1,5·(70−65)

A= − = − =1014,75 𝑚𝑚2 (29)
4 2 4 2

unde 𝐷𝑠 reprezintă diametrul exterior al pistonului în dreptul segmentului de ungere, iar 𝐷𝑖 =

𝐷𝑐 =65 mm reprezintă diametrul interior al pistonului.S-au adoptat n=12 numărul orificiilor de evacuare si
d=1.5 mm diametrul orificiului de evacuare .
Tensiunea la compresiune ce se dezvoltă in această secțiune se calculează cu relația:
𝜋·𝐷 2 ·𝑝𝑚𝑎𝑥 𝜋·77·11,2
𝜎𝑐𝑜𝑚𝑝 = = =50,45 Mpa <𝜎𝑎 =90 MPa (30)
4·𝐴 4·1014,75

Valoarea tensiunii ce se dezvoltă nu trebuie să depășească valoarea tensiunii admisibile 𝜎𝑎 ,

𝜎 270
calculată cu relația 𝜎𝑎 = 𝑐𝑟 = 3 =90 MPa ,unde c-este coeficientul de sigurantă ce ia valori intre (2...3) .
𝑟

5 .Verificarea mantalei

Figura 10

11
 Verificarea mantalei constă în compararea presiunii ce ia naștere între suprafața laterală a
pistonului(mantalei) și suprafața interioară a cămașii,cu o presiune admisibilă.Această presiune apare
datorită forței normale N(fig.10) și nu trebuie să depășească limita admisibilă, care pentru autoturisme se
consideră 𝑝𝑎 =(0,4...0,8) MPa. Se adopta 𝑝𝑎 =0,8.Depășirea acestei limite poate periclita pelicula de ulei .
𝑁𝑚𝑎𝑥 3100
𝑝𝑚 = 𝐷·𝐿 =77·50=0,799 MPa (31)
𝑚

-se observă ca 𝑝𝑚 < 𝑝𝑎 .

5.6Verificarea umerilor pistonului.

Verificarea la forfecare a umerilor pistonului se face in cazul în care aceștia nu sunt solidarizați
prin nervure cu suprafața interioară a pistonului.Relația de calcul este :

0,5·𝑝𝑚𝑎𝑥 ·𝐷 2 0,5·11,1·772
𝜏𝑓 = (𝑑 2 = =31,8 MPa (32)
𝑢 −𝑑𝑒𝑏 2 ) (402 −242

Valoarea obținută se compară cu valoarea tangențială admisibilă ,aceasta calculându-se cu relația:

𝜏𝑎 =0,7·𝜎𝑎𝑡 =0,7·48=33,6 MPa (33)

Se observă 𝜏𝑓 < 𝜏𝑎

12
 Modelarea unei piese folosind sistemul CADCAMCAE CATIA

1) Deschiderea Part Design

În Catia, modelarea unei piese începe cu deschiderea unui fişier nou, (Start , Mechanical Desing, Part Desing)

-denumirea fisierului (Piston)

13
2) Crearea unui piston 3D
Pasul 1 Se realizeaza un cilindru cu diametrul de 76 mm

Fig.3 Diametrul pistonului

Pasul 2. Se realizeaza realizeaza un cilindru cu ajutorul functiei PAD

Fig. 4. Cilindru
Pasul 3. Se realizeaza canalele segmentilor cu ajutorul functiei GROOVE

14
 Fig. 5 Realizarea canalelor de segmenti

Pasul 4. Se realizeaza alezajul pentru bolt

Fig. 6 Realizarea alezajului pentru bolt

Pasul 5. Cu ajutorul funtiilor sketch si pad se realizeaza geometria interioara a pistonului

15
 Fig. 7 Geometria interioara a pistonului

Pasul 6. Realizarea gaurilor de scurgere a uleiului la nivelul segmentului de ungere cu ajutorul functiei
pocket

Fig. 8.1 Realizarea gaurilor de scurgere a uleiului

Cu ajutorul functiei CircPattern se realizeaza multiplicarea gaurilor cu o distant unghiulara egala
intre ele.

16
 Fig. 8.2 Realizarea gaurilor de scurgere a uleiului

Pasul 8 . Pentru aplicarea materialului, se selectează piesa realizată si se accesează comanda

(APPLY MATERIAL). Se alege opţiunea METAL din cadrul căreia se alege ca material ALUMINIUM
( otel ) si se apasă butonul OK asa cum se poate observa în fig.9

Fig.9 Alegerea materialului

În urma executării acestor etape se obtine piesa în forma ei finală asa cum este prezentată în fig.10

17
 Fig.10 .Piesa finala

3.Analiza statica

Analiza statica a butucului de autocamionetă se realizează prin metoda elementelor finite. Pentru
realizarea acestei analize se urmăresc următorii paşi:
START → ANALYSIS AND SIMULATION → GENERATIVE STRUCTURAL ANALYSIS →
STATIC ANALYSIS

18
 Fig.11. Accesarea modulului de analiză si simulare

Pasul 1 Pentru a simula fortele trebuie mai intai sa ancoram piesa in pozitia de functionare cu ajutorul
functiei (CLAMP) si selectarea fetei de ancorare.

Fig.12 Selectarea fetei de ancorare

Pasul 2 Pentru a simula fortele care actioneaza asupra pistonului ( presiunea) utilizam butonul (Pressure)
si selectam zona supusa presiunii.

19
 Fig 13 Selectarea suprafetei pistonului

Pasul 3 Pentru a initia calculul se selecteaza (COMPUTE) astfel se generează un calcul virtual al
fortelor din piesa (Fig.14).

Fig.14 . Calcularea fortelor din piesa

Pasul 4 Pentru a se evidentia cât mai bine ceea ce s-a obtinut în urma calculelor efectuate anterior se

selectează (Von Mises Stress) astfel se poate observa zonele sensibile si tensiunea la care piesa
rezistă (Fig17.).

Fig.15 Von Mises Stress

20
 Pentru a vizualiza sub format video cum evolueaza deformatia piesei se selecteaza
(ANIMATE) .

Pasul 5- GENERATE REPORT (Fig.18.)

Fig.16. Generarea unui raport asupra analizei statice

21
4.Raportul generat

Static Case Solution.1 - Von Mises stress (nodal values).2

22
 6.Prelucrare rezultate

Figura 11. Deplasarea maximă provocată de sarcina aplicată

În figura 11 se poate observa ca avem o deplasare maximă de 0,276 mm ,in

concluzie se menține structura de rezistență .

Figura 12.Tensiunea principală

Se observă ca tensiunea principal este de 207 Mpa ,tensiune <-limita de curgere σc=230 MPa

23
 7.Calcul termic

1. Alegerea materialului: a fost prezentată la analiza statică.

2. Start-Analysis & Simulation – Generative Structural Analysis – Static Analysis
3. Fixarea pistonului se realizează printr-un component virtual care să semnifice bolțul pistonului. Se

realizează cu ajutorul butonului (Smooth Virtual Part), alegând cele două suprafețe unde
se introduce bolțul (fig 13).

Fig.13.Fixarea pistonului

4. Suprafața de sprijin este reprezentată de umerii pistonului

Fixarea se face cu ajutorul comenzii (Clamp) (fig. 14).

24
 Fig.14.Fixarea pistonului
5.Introducerea temperaturilor
Se face cu ajutorul unui fisier excel.

Introducerea temperaturii se face cu (Temperature field). Ca suport de distribuire a

temperaturilor se alege corpul pistonului, bifând Data Mapping, se alege fisierul .xls ce conține valorile
temperaturilor (fig.15)

.
Fig.15.Introducerea temperaturilor

25
6. Definirea elementelor finite se face din OCTREE Thetraedron Mesh, Size 4mm, Absolute Sag 1mm,
Element type Parabolic. (fig.16)
7. Compute All.
8. Interpretare rezultate

Fig.16.Introducere date
Starea deformată poate fi vizualizată cu ajutorul comenzii (Deformation)(fig.17)

26
 Figura 17.Deformarea pistonului.

Deplasarile se pot vizualiza cu ajutorul comenzii (Displacement) (fig. 18)

Fig.18.Deplasările pistonului

Fig.19.Eforturile pistonului

27