Sunteți pe pagina 1din 6

Sistemul de racire

Instalaia de racire reprezinta totalitatea agregatelor, aparatelor i dispozitivelor care


asigura evacuarea unei fraciuni din caldura dezvoltata in cilindri prin arderea
combustibilului.
Sistemul de racire utilizat se clasifica in funcie de natura fluidului de racire:
a)cu aer;
b)cu apa;

Racirea cu aer:
Instalaia de rcire cu aer se folosete la motoarele de motociclet, la care aerul rece
ptrunde printre aripioarele cilindrului i chiulasei (expuse deschis in atmosfer),
datorit vitezei de deplasare (fig.8.1). La motoarele mici de automobile, se folosete
sistemul de rcire cu aer, prin intermediul unui ventilator (turbin) care introduce aerul
sub presiune spre aripioarele cilindrilor i chiulaselor (fig.8.2).

8.

8.
2

Avantaje:
-incalzire mai rapida a motorului la pornire;
-constructia mai simpla a chiulasei si a blocului motor;
-intretinerea mai simpla;
-absenta pericolului de inghet;
-uzuri mai mici ale cilindrilor;
-cost mai redus;
Dezavantaje:
-imposibilitatea unu control precis al racirii;
-racirea insuficienta a zonelor calde;
-zgomotul puternic al ventilatorului;

Racirea cu lichid:
In figura de mai jos sunt prezentate principalele componente ale acestei instalatii:
1-pompa de racire;
2-camasa de racire;
3-termostat;
4-radiatorul;
5-ventilator;
6-vas de expansiune;

Circuitul de racire este alcatuit din camasa de racire 2, termostatul 3, pompa de racire
1 si vasul de expansiune 6.
Circuitul de aer este alcatuit din radiator 4,ventilatorul 5.
Lichidul de racire coboara di nvasul de expansiune spre radiator, unde este racit de
catre aer cu ajutorul ventilatorului. Apoi urca spre camasa de racire pentru a raci
motorul, dupa care se intoarce inapoi in radiator pentru a se raci lichidul. Termostatul
este o supapa si are rolul de a deschide sau inchide circuitul lichidului dinspre motor
spre radiator.

Componentele instalatiei de racire:


Pompa de racire:
In instalaiile de racire cu apa se folosesc pompe centrifuge, caracterizate printr-un
randament relativ ridicat, o sigurana ridicat i o durata mare de serviciu, masa i
gabarit reduse, construcie i exploatare simple.
1-carcasa;
2-racord de evacuare;
3-paletele rotorului;
4-ax;
5-racord de aspiratie;
Pompele de apa au un debit de 45...60 l/kWh,
in timp ce presiunea de refulare, in mod uzual,
este de 2...3 bar.

Radiatorul:
Acest element are rolul de a prelua cldura de la lichidul de rcire i de a o transfera
aerului care l traverseaz. Radiatorul din figura de mai jos dispune de o mare
suprafa de rcire, fiind construit dintr-un bazin colector superior 2, un bazin colector
inferior 7 i o parte central de rcire 5 (numit i fagure) format din tuburi cu
diferte seciuni, numite i celule.

Pentru mrirea suprafeei radiante, tuburile sunt prevzute la exterior cu benzi


sau plci din tabl ondulat. Benzile gofrate late, cu proeminene i adancituri speciale
sunt lipite intre randurile invecinate de tuburi i asigur o suprafa de rcire mai mare
decat la construciile cu benzi suprapuse. Uneori in partea din spate a radiatorului, se
monteaz o hot, cu rolul de a dirija fluxul de aer inspre ventilator.

Ventilatorul:
Ventilatorul reprezint o main pneumatic, utilizat pentru deplasarea aerului dintrun spaiu n altul, n care se gsete aceeai presiune. Ventilatoarele sunt de dou
feluri: axiale i centrifugale. La motoarele pentru autovehicule se utilizeaz ambele
tipuri de ventilatoare, construite cu o singur treapt.
Ventilatorul axial are o construcie simpl, un randament ridicat i se utilizeaz mai
ales in cazul rcirii cu lichid, cand nu este necesar o cdere relativ mare de presiune.
Ventilatorul centrifug se utilizeaz mai ales in cazul rcirii cu aer; dei are un
randament mai sczut, produce o cdere de presiune relativ mai mare.

Ventilatorul axial este alctuit dintr-o elice fr carcas sau cu carcasa ca in figurile de
mai jos. Carcasa se utilizeaz pentru cderi de presiune mai mari de circa 80 daN/m2.
Atunci cand se utilizeaz ventilatoare cu carcas, se prevede o garnitur de pasl intre
carcas i radiator, iar jocul dintre elice i carcas trebuie s fie cat mai mic (jocul este
direct proporional cu pierderile de presiune).

Paletele ventilatorului axial pot fi nituite sau turnate. Paletele nituite se prind prin
intermediul nervurilor 1 de buca 2, care se fixeaz prin buloanele 3 la roata de
curea 4. Aceasta se sprijin prin intermediul rulmenilor 5 pe axul 6.
Debitul ventilatorului depinde de urmtoarele caracteristici constructiv-funcionale:
a)diametrul exterior;
b)latimea paletelor;
c)lungimea paletelor;
d)unghiul de inclinare al paletelor;
e)turatia;
Comanda antrenrii ventilatorului se poate face prin mai multe metode:
a)cu termostate;
b)cu comanda electrica;
c)cu comanda hidraulica;
Ventilatoarele pot fi cu tura.ie variabila sau cu func.ionare intermitenta, comandate de
dispozitive termostatice, n func.ie de temperatura lichidului de racire.
Pentru reducerea zgomotului produs, paletele ventilatoarelor se aeaz in opoziie. Se
utilizeaz 4, 6, 8 sau chiar mai multe palete.

Termostatul:
Dispozitivele de reglare automata a temperaturii trebuie sa asigure meninerea
regimului de temperatura a lichidului de racire indiferent de regimul de funcionare al
motorului i de condiiile exterioare.
Termostatul are rolul de a regla automat temperatura lichidului de rcire i, practic,
este o supap care deschide sau inchide circulaia lichidului de rcire prin radiator.
Totodat, mai are i rolul de a accelera inclzirea motorului dup pornire i de a
menine regimul termic al motorului la valori optime. Funcionarea acestuia se
bazeaz pe dilatarea unor materiale cu coeficient de dilatare mare.

In figura de mai sus este ilustrat principiul de funcionare al unei valvule


termoregulatoare. Elementul sensibil (burduful) este umplut cu un lichid cu un
coeficient de dilatare ridicat. Acest lichid este format, de regul, dintr-un amestec de
1/3 alcool i 2/3 ap distilat, care are un punct de fierbere sczut (71C).
Cilindrul este fixat in partea inferioar. pe carcas., iar in partea superioar. se afl. o tij. pe
care sunt fixate doua supape. In functie de temperatura fluidului de racire, se asigura
circulatia sa spre pompa (atunci cand apa este rece), spre schimbatorul de caldura
(atunci cand temperatura apei este ridicata) sau in ambele directii (in conditiile unor
valori moderate ale temperaturii).

Mentenanta instalatiei de racire:


Mentenanta acestei instalatii cuprinde operatii de control, verificare, ungere, reglare si
curatire, dupa cum urmeaza:
-verificarea etanseitatii organelor componente ale instalatiei;
-controlul niveluiui lichidului din radiator (vasul de expansiune) zilnic, care se
completeaza cu apa curata sau lichid antigel, in timp ce motorul functioneaza;
ungerea rulmentilor pompei de apa (daca nu sunt capsulati), cu unsoare consistenta, la
10000 km;
-verificarea intinderii curelei de ventilator, la 10 000-15 000 km, care nu trebuie sa
faca o sageata mai mare de 15-20 mm la o apasare cu o forta de 30-40 N la mijlocul
distantei dintre cele doua fulii. In caz ca e mai mare se regleaza, prin modificarea
pozitiei generatorului de curent, dupa slabirea piulitelor de fixare.
Dupa reglare, se strang din nou piulitele; o intindere insuficienta a curelei duce la
racirea insuficienta, iar o curea prea intinsa duce la uzarea rulmentilor pompei de apa
si a generatorului de curent.
-spalarea cu jet de apa a radiatorului pentru indepartarea impuritatilor, la 10 000 km;
-spalarea racitorului de ulei cu jet de apa la 60 000 km sau anual;
-controlul punctului de congelare a lichidului de racire cu ajutorul termodensimetrului,
anual;
-inlocuirea lichidului antigel, o data la doi ani, folosind palnia speciala si sistemul de
aerisire a instalatiei;
-inlocuirea termostatului, la 60 000 km;
-curatirea depunerilor de piatra din instalatie, care reduce capacitatea de racire; piatra
se depune sub forma de crusta calcaroasa pe peretii organelor, provenita din saruri, in
urma evaporarii apei, mai ales cand se fac completari ale nivelului cu apa dura.
Operatia se executa anual.
Dizolvarea pietrei depuse se face pe cale chimica cu solutii acide pentru blocurile de
aluminiu, sau bazice pentru cele din fonta.
Se utilizeaza cel mai adesea solutia bazica formata din: 10% carbonat de sodiu (soda
Pentru evitarea depunerilor de piatra a carei curatire necesita o operatie complicata, se
recomanda utilizarea si completarea nivelului de apa evaporata, cu apa care are
duritatea scazuta sau utilizand metode de reducere cu permutit (nisip fin care contine
sodiu); acesta intra in reactie cu sarurile de calciu si magneziu pe care Ie dizolva.