Sistemul de răcire al motorului

Enache Alexandru Marius, Autovechicule Rutiere, Anul I, Grupa 2.1.1.

Sistemul de răcire a motorului unui vehicul servește nu doar pentru a menține motorul rece, ci și pentru a
menține temperatura suficient de caldă pentru a asigura o funcționare eficientă și curată. Componentele sistemului
includ un radiator pentru a disipa căldura, unul sau mai multe ventilatoare pentru a asigura un flux adecvat de aer
pentru răcirea radiatorului, o supapă-termostat care se deschide la atingerea temperaturii de funcționare și o pompă ,
pentru a asiugura circularea lichidului de răcire prin motor, furtunuri și alte componente. Majoritatea vehiculelor
folosesc acum un rezervor de expansiune care permite lichidului de răcire să se extindă și să iasă din circuitul de
răcire când este fierbinte și să revină atunci când mașina este oprită și motorul se răcește. Sistemul de răcire
încorporează, de asemenea, elemente ale sistemului de ventilație al cabinei, deoarece căldura motorului este utilizată
pentru a încălzi interiorul mașinii.
Cuvinte cheie: radiator, furtun de încălzire, lichid de răcire [1].

I. Introducere în sistemul de răcire al motorului

Un sistem de răcire funcționează trimițând un lichid de răcire lichid prin pasaje din blocul motor
și capete. Pe măsură ce lichidul de răcire curge prin aceste pasaje, preia căldură din motor. Lichidul
încălzit își face apoi drum printr-un furtun de cauciuc către caloriferul din fața mașinii. Pe măsură ce
curge prin tuburile subțiri din calorifer, lichidul fierbinte este răcit de fluxul de aer care intră în
compartimentul motorului de pe grătarul din fața mașinii. Odată răcit fluidul, acesta revine la motor
pentru a absorbi mai multă căldură. Pompa de apă are sarcina de a menține fluidul în mișcare prin acest
sistem de canalizare și pasaje ascunse [2].

Pentru a preveni fierberea lichidului de răcire, sistemul de răcire este proiectat să fie sub presiune.
La presiune, punctul de fierbere al lichidului de răcire este ridicat considerabil. Cu toate acestea, o
presiune prea mare va provoca explozia furtunurilor și a altor piese, astfel încât un sistem este necesar
pentru a scăpa de presiune dacă depășește un anumit punct. Treaba de menținere a presiunii în sistemul de
răcire aparține capacului radiatorului. Capacul este proiectat să elibereze presiune dacă atinge limita
superioară specificată pe care sistemul a fost proiectat să o facă [3].

1
II. Funcționarea sistemului de răcire al motorului

Figura 1. Modul de funcționare a sistemului de răcire

Lichidul de răcire, denumit tehnic ,,lichid de răcire pentru motor”, este lichidul care circulă prin
motor și radiator pentru a menține temperatura de funcționare dorită. Adesea este denumit în mod
eronat ,,antigel”. Lichidul de răcire este un amestec de apă și antigel, și are rolul de a preveni nu doar
înghețarea, ci și fierberea, care poate provoca supraîncălzirea motorului. Lichidul de răcire nu trebuie
confundat cu agentul frigorific (gazul sub presiune care permite aerului condiționat să păstreze cabina
rece). Lichidul de răcire al motorului trebuie verificat în conformitate cu recomandările
producătorului pentru a vă asigura că este în cantitate suficientă și în stare bună. În manual este
prevăzut și un interval de înlocuire, care variază în funcție de marcă și model.

Ventilatorul sau ventilatoarele radiatorului, trag aer de răcire prin radiatorul mașinii. Amplasate
între radiator și motor, ventilatoarele de răcire sunt deosebit de utile atunci când mașina este
staționară sau se deplasează la viteze prea mici pentru a forța aerul prin grilă. Apariția ventilatoarelor
electrice de răcire, care se aprind și se opresc după cum este necesar, s-a dovedit a fi o îmbunătățire
față de ventilatoarele acționate de motor care își încetinesc acțiunea exact atunci când sunt necesare.
Un ventilator de răcire defect poate duce la supraîncălzirea motorului. Aceste ventilatoare uneori sunt
duble ca sursă de răcire pentru condensatorul de aer condiționat al cabinei.

Pompa de apă (din punct de vedere tehnic, pompa de lichid de răcire) este alimentată de motor și
asigură circularea lichidului de răcire prin sistemul de răcire a motorului. Scurgerile și zgomotul sunt
semne ale defectării pompei de apă, care pot fi cauzate de vechime și uzură sau de condiții de
supraîncălzire, cauzate la rândul lor de alte defecțiuni ale sistemului. Este acționat de o curea
(indiferent dacă este o serpentină dedicată sau cureaua de distribuție), motiv pentru care, întreținerea
corectă a curelei este esențială pentru funcționarea sa. Datorită locației sale, este mai potrivit să
înlocuiți o pompă de apă mai veche, chiar dacă aceasta încă funcționează, decât să înlocuiți o curea de
distribuție, deoarece forța de muncă implicată este costisitoare.

2
 Furtunurile de încălzire sunt furtunuri de cauciuc prin care circulă lichidul de răcire a motorului
către și dinspre miezul încălzitorului, care este micul radiator ce asigură căldură cabinei. Furtunurile
de încălzire ar trebui menținute în stare bună pentru a preveni scurgeri sau rupturi care ar pune în
pericol răcirea motorului.

Furtunele pentru radiatoare sunt din cauciuc și au un diametru mare, care transportă lichidul de
răcire a motorului între motor și radiator și înapoi spre pompa de apă. Furtunurile de radiator trebuie
inspectate la fiecare întreținere de rutină pentru a asigura integritatea acestora. Semnele de deteriorare
impun o reparație preventivă, ușoară și puțin costisitoare.

Radiatorul este piesa centrală a sistemului de răcire al unui motor. Amestecul de antigel și apă
care răcește motorul trece continuu prin radiator, unde descarcă o parte din căldura pe care a luat-o de
la motor și preia aer mai rece înainte de a circula din nou prin pasaje în jurul motorului. În linie
spiralată, se trimite lichidul de răcire cald către miezul încălzitorului, pentru a genera aer încălzit
pentru interior atunci când este necesar [4].

Figura 2. Componentele sistemului de răcire

Din cauza regimului intens de lucru al unui sistem de răcire a motorului cu lichid, există multe
disfuncții pe care acest sistem complex le poate manifesta. Combinația dintre condițiile meteo extreme și
solicitarea intensă din partea șoferului te-ar putea face să te confrunți cu una dintre următoarele situații:

Ventilatorul defect: această problemă apare atunci când senzorul de temperatură al ventilatorului
cedează sau când cureaua de antrenare este fisurată. Ca urmare, fluxul de aer direcționat spre radiator este
diminuat, iar motorul se supraîncălzește.

Termostatul defect: uzura cauzată de folosirea intensă a acestei piese, alături de coroziunea
produsă de lichidul de răcire neconform, se manifestă prin blocarea termostatului pe poziția deschis. Din
această cauză, motorul este forțat să funcționeze la o temperatură mai mică și să consume excesiv. Atunci
când termostatul este blocat pe poziția închis, motorul se supraîncălzește, iar chiulasa și pistoanele pot fi
deteriorate sever.

3
 Degradarea lichidului de răcire: utilizarea prelungită are un efect puternic asupra însușirilor de
bază ale lichidului de răcire: densitatea și neutralitatea lui. Atunci când apa din lichid se evaporă, iar
punctul acestuia de îngheț scade, în cazul în care rularea se face la temperaturi sub zero grade Celsius,
poate surveni chiar crăparea blocului motor.

Scăderea nivelului lichidului de răcire: supraîncălzirea motorului are drept cauză acest fenomen.
Atunci când lichidul de răcire nu este suficient, există riscul ca pe conductele instalației să existe fisuri
sau ca strângerea colierelor din instalație să nu fie suficient de fermă.

Modificarea culorii lichidului de răcire: instalațiile de răcire neîntreținute corespunzător pot

contamina lichidul cu particule metalice care provin din circuit. Circularea lor repetată prin radiator și
prin pompa de apă duce la ruginirea subansamblelor și mărește costurile necesare remedierii acestei
defecțiuni majore.

Toate problemele descrise mai sus pot fi ținute la distanță de motorul mașinii tale, cu o singură
condiție: verificarea periodică a elementelor instalației și intervenția asupra componentelor care dau
semne de oboseală, printr-o serie de acțiuni specifice. Printre acestea se numără:

 verificarea și completarea nivelului lichidului de răcire;

 verificarea densității lichidului, la începutul iernii;
 înlocuirea lichidului, la un interval de maximum trei ani sau imediat după schimbarea
culorii;
 verificarea gradului de întindere a curelei de antrenare și eventualele ei fisuri;
 inspectarea conductelor, pentru a descoperi locurile prin care se poate scurge lichidul de
răcire.

Atenta întreținere a instalației de răcire cu lichid necesită vizite periodice la service [5].

III. Concluzii
Instalația de răcire a motorului este o instalație ajutătoare ce are scopul de a menține un regim de
temperatură potrivit unei bune funcționări a motorului. Temperatura de 1800-2000 de grade Celsius
din interiorul cilindrilor deterioreză procesul de ungere, alterează proprietățile mecanice ale pieselor
conjugate putând în final să le gripeze sau să le strice. Sistemul de răcire intervine în această situație
prin preluarea și transmiterea în mediu a 20-30% din căldura pieselor motorului, asigurând
temperatura cea mai favorabilă adică 85-90°C.

Pentru funcționarea optimă a motorului, instalația de răcire trebuie să fie perfect funcțională.
Verificarea acesteia este important astfel încât se pot preveni defectări ale sistemului care ulterior duc
la defectarea altor componente.

Bibliografie
4
[1] https://autorolla.ro/blogs/%C8%99tiri-autorolla/sistemul-de-racire-al-motorului

[2] https://soft-auto-bucuresti.ro/cum-functioneaza-un-sistemul-de-racire-al-masinii/

[3] https://soft-auto-bucuresti.ro/cum-functioneaza-un-sistemul-de-racire-al-masinii/

[4] https://autorolla.ro/blogs/%C8%99tiri-autorolla/sistemul-de-racire-al-motorului

[5] https://www.autovit.ro/blog/instalatia-de-racire-motorului-rol-si-mod-de-functionare/