Sunteți pe pagina 1din 8

LICEUL TEHNOLOGIC INDEPENDENȚA SIBIU

POSTLICEALĂ AN I (2021 – 2022)

REFERAT
INSTALATIA DE RACIRE

Elev : Pal Alexandru


Profesor: ACHIM RADU
Instalatia de racire a motorului

NECESITATEA RACIRII MOTORULUI CU ARDERE INTERNA: in interiorul camerei de


ardere se ating temperaturi variind intre de 200 – 2500°C.  O mare parte a caldurii
generate prin ardere nu se transforma in lucru mecanic, ci este extrasa de
sistemul de racire prin peretii cilindrului pistonului si chiulasei; aceste parti
trebuie sa fie in mod adecvat racite pentru a conserva puterea de lubrifiere a
uleiului si, in acelasi timp, pentru a nu compromite caracteristicile de rezistenta
mecanica a metalelor utilizate la realizarea acestora.

TEMPERATURI DE FUNCTIONARE:  va prezentam ca exemplu valorile orientative


ale temperaturilor de functionare corespunzatoare diferitelor organe implicate in
arderea amestecului:

pereti cilindru: 150 - 200°C

piston: 300 ° C in centrul capului

peretii camerei de ardere: 250°C

supape de evacuare: 700 – 800°C

bujie de aprindere: 800 – 900°C

Trebuie remarcat faptul ca, daca pe de o parte motorul trebuie racit in timpul
functionarii sale regulate, din motive care deja au fost expuse, pe de alta parte
este necesar ca racirea sa nu fie excesiva; daca temperatura motorului nu atinge
anumite valori de functionare, combustibilul se evapora cu dificultate, iar arderea
nu este una regulata (functionare la rece), atragand dupa sine un consum sporit;
in plus, lubrifiantul va fi prea vascos si, in general, uzura partilor mecanice va fi
mai accentuata.
pompa apa

senzor de temperatura
apa motor

termostat

radiator

electroventilator

vas expansiune

tub rigid intrare apa la


pompa

schimbator caldura apa


- ulei

calorifer
Instalatia de racire presurizata, cu circulatie fortata a lichidului

pompa apa

calorifer

senzor temperatura
apa motor

termostat

radiator

electroventilatoare

vas expansiune

tub rigid schimbator


apa - ulei
CARACTERISTICI: utilizarea instalatiei de racire presurizata, cu circulatie
fortata a lichidului de racire este deja generalizata la autovehicule.

La acest tip de instalatie presiunea de functionare depinde de calibrarea supapelor


de siguranta corespunzatoare dispuse in capacul vasului de expansiune. Datorita
faptului ca radiatorul comunica cu vasul de expansiune pentru a compensa
variatiile de volum ale lichidului aparute ca urmare a temperaturii. Acest fapt
permite mentinerea temperaturilor lichidului la valoarea medie cu 5 – 7°C
superioara celor ce se pot obtine in sistemul cu circuit deschis (nepresurizat).
Acest aspect prezinta avantaje in ce priveste randamentul motorului.

Cealalta caracteristica a acestei instalatii consta in faptul ca circulatia lichidului de


racire este de tip fortat: pompa de apa asigura accelerarea circulatiei lichidului de
racire in interiorul motorului.

ALCATUIRE: instalatia de racire a motorului, de tipul presurizata, cu circulatie


fortata este alcatuita din urmatoarele componente:

 vas de expansiune, al carui dop incorporeaza doua supape: una de eliminare


a vaporilor de apa  si una care permite intrarea aerului atunci cand lichidul
se raceste. Ansamblul celor doua supape poarta denumirea de supapa abur-
aer si are functia de reglare a presiunii instalatie;
 radiator, cu rol de disipare a caldurii extrase din motor de catre lichidul de
racire;
 electroventilator;
 un schimbator de caldura pentru racirea uleiului de lubrifiere;
 o pompa de apa de tip rotativ aflata in partea anterioara a blocului motor;
 un termostat de reglare a circulatiei lichidului de racire.

Componentele instalatiei de racire

a) POMPA DE APA

1. rotor cu palete de actionare fluid


2. garnitura de etansare
3. corp pompa
4. rulment
In general, pompa de apa este de tip rotativ si este dispusa astfel incat sa aspire
apa rece din partea inferioara a radiatorului si sa o transmita chiulasei motorului.

Este pusa in miscarea de rotatie de cureaua alternatorului sau de cureaua de


distributie. Etanseitatea este asigurata de o garnitura speciala dotata cu inel
frontal; in prezent, incep sa se utilizeze pe scara larga si pompele integrate cu
lagare cu rostogolire.

b) RADIATORUL DE RACIRE

FUNCTIE: radiatorul este un schimbator de caldura apa – aer, in care apa cedeaza
caldura aerului si prin urmare se raceste.

ALCATUIRE: radiatoarele utilizate de obicei la autovehicule sunt dotate cu


conducte de apa; acestea sunt constituite dintr-un numar mare de mici tuburi din
cupru prin care curge lichidul racit; conductele sunt fixate cu numeroase tole
subtiri care sporesc suprafata externa de contact cu aerul;

FUNCTIONARE: aerul de racire spala conductele prin care trece lichidul de


racire, preluand astfel caldura de la acesta.

VASUL DE EXPANSIUNE: in instalatiile de racire presurizate este prezent un


vas de expansiune conectat la radiator, care constituie un adevarat rezervor de
compensatie capabil sa neutralizeze efectele dilatarii lichidului de racire datorita
incalzirii acestuia.

c) TERMOSTATUL
A. pozitie de inchidere traseu radiator (motor rece) 1. supapa inferioara termostat
B. pozitie de amestecare 2. supapa superioara termostat
C. pozitie de deschidere traseu radiator (motor in regim) 3. racord dirijare lichid racire spre radiator
4. racord lichid racire provenit de la motor

5. racord pentru aspiratie pompa

6. racord pentru lichid racire provenit de la radiator

FUNCTIE: termostatul are rolul de a aduce lichidul de racire, intr-un timp cat mai
scurt posibil, la temperatura de regim si de a conserva aceasta temperatura
mentinand-o neschimbata, indiferent de conditiile climatice, de sarcina si de
regimul motorului; in plus, isi regleaza deschiderea nu numai in functie de
temperatura lichidului de racire, ci si de cea a lichidului continut in radiator.

TEMPERATURA LICHID INFERIOARA CELEI CALIBRATE : atunci cand


motorul este abia pornit iar temperatura lichidului de racire este scazuta, supapa
superioara este deschisa iar cea inferioara inchisa. Termostatul exclude complet
din circuitul de de racire radiatorul; in acest fel lichidul de racire circula in motor
fara sa fie insa racit, iar temperatura acestuia creste rapid.
TEMPERATURA LICHID SUPERIOARA CELEI CALIBRATE : la foarte scurt
timp dupa ce temperatura atinge valoarea de calibrare a termostatului, iar
elementul sensibil al termostatului se dilata, supapa superioara incepe sa se
inchida iar cea inferioara sa se deschida, permitandu-se astfel o amestecare
graduala a lichidului rece care provine de la radiator cu lichidul cald de la motor;
mentinerea temperaturii de regim se obtine tocmai prin stabilirea unor pozitii
intermediare de echilibru ale supapelor termostatice.

d) ELECTROVENTILATORUL

radiator

ventilator

motor electric
FUNCTIE: ventilatorul are rolul de a asigura trecerea aerului prin radiator chiar si
atunci cand autovehiculul este oprit sau ruleaza cu viteza scazuta, situatii in care
curentul de aer produs de deplasarea autovehiculului lipseste.

CARACTERISTICI: la autovehiculele de conceptie moderna, ventilatorul nu este


pus in miscare direct de motor prin intermediul curelei, ci de un motor electric
care primeste semnal de la senzorul de temperatura. Neconditionand pozitia
electroventilatorului de cea a motorului, este posibila astfel plasarea grupului
ventilator – radiator in pozitia cea mai favorabila; in plus, ventilatorul poate
continua sa functioneze chiar si atunci cand motorul este oprit, impiedicand
lichidul de racire sa atinga temperaturi ridicate mai inainte de a se raci.

S-ar putea să vă placă și