Diagnosticarea, RT i RC a istalaiei de rcire a motorului

1.Costrucia instalaiei de rcire a motorului

Instalaia de rcire este destinat s asigure un regim termic corespunztor unei bune
funcionri a motorului, cu randament ridicat i uzur ct mai sczut.
Temperatura din interiorul cilindrilor este 1800...2000C, ceea ce nrutete ungerea,
modific proprietile mecanice ale pieselor, reducnd jocurile normale dintre piesele conjugate,
i poate duce la urmri grave - griparea sau chiar deteriorarea lor. Prin sistemul de rcire se
elimin n mediul ambiant 20-30% din cldura pieselor motorului, asigurnd o tem- peratur
optim de 85...90C.

Figura 1. Construcia instalaiei de rcire

1-Radiator
2-Ventilator electric
3-Pompa de ap
4-Vas de expansiune
5-Termostat
6-nclzitor habitaclu
7-Racord de intrare in radiator
8-Racord de ieire din radiator
9-Flux de aer

1
 La pornirea motorului pompa de ap (3) pune n micare lichidul de rcire care circula n
circuitul format ntre blocul motor i radiatorul de nclzire a habitaclului (6). Dup ce motorul a
atins temperatura nominal de funcionare (85 90 C), termostatul (5) se deschide i permite
lichidului s treac prin radiatorul (1) unde se disip cldura. Fluxul de aer (9) ce trece prin
radiator poate fi natural, datorit micrii automobilului, sau forat, cu ajutorul ventilatorului
acionat electric (2). Temperatura lichidului de rcire scade n radiator datorit schimbului de
cldur cu mediul. Dup rcire, lichidul este reintrodus n motor, cu ajutorul pompei de ap.
Radiatorul disperseaz apa supranclzit venit de la motor, n fii subiri, pentru a putea fi
rcite de ctre aerul trimis de ventilator.

Figura 2. Radiator

2
 Este format din dou bazine - unul superior, de legtur cu chiulasa pentru aduciunea apei, i
altul inferior, de colectare a apei rcite i care este aspirat de ctre pomp printr-un racord. ntre
bazine este lipit miezul (corpul de rcire) de tip cu evi sau fagure, prin care apa cald este
dispersat n fii. Bazinul superior este prevzut cu un buon cu supap de comunicare cu
atmosfera, montat la gura de alimentare, i un racord de comunicare cu vasul de expansiune. Se
confecioneaz din tabl de alam sau oel de 0,4-0,5 mm.
Ventilatorul are rolul de a asigura mrirea volumului de aer pentru rcirea apei din radiator.
El este format din paletele, n numr de 4-6 buci, cu lungimea i inclinaia specific tipului de
motor (35-45), fixate pe fulia, prin intermediul uruburilor; aceasta este antrenat de la fulia
motorului prin cureaua trapezoidai , transmind micarea prin acelai ax i la pompa de ap.
Paletele ventilatorului pot fi din tabl de oel sau material plastic.

Figura 3. Tipuri de radiator

Pompa de ap are rolul de a recircula lichidul de rcire n instalaiei pentru a permite
transportul continuu al clduri de la motor la radiator, asigurnd o presiune de 2-5 bar i este de tip
centrifugal. Prin cureaua trapezoidal, micarea se transmite la fulia de antrenare 5, montat pe
arborele de antrenare 8 prin intermediul rulmenilor 7, etanai prin garnitur mpotriva scurgerii
unsorii; la captul posterior al arborelui este montat turbina (rotorul) 9, n corpul pompei 14.

Figura 4. Pompa de ap

3
 Termostatul este o supap cu aciune dubl, care regleaz automat regimul termic al
motorului prin dirijarea lichidului spre radiator sau spre pomp, n funcie de temperatur. n
poziia nchis, cnd motorul este rece, circulaia lichidului se face prin blocul motor i radiatorul
de nclzire al habitaclului.

Figura 5. Termostat
1 - supap (ctre radiator)
2 - cilindru cu cear
3 - supap recirculare (retur n pomp)
4 - arc elicoidal
5 - suprafa de etanare

Cnd temperatura lichidului de rcire (motorului) ajunge la 85 C termostatul ncepe s se

deschid permind lichidului de rcire s circule prin radiator. Deschiderea complet a
termostatului se realizeaz la aproximativ 92 C. n acest caz tot lichidul de rcire trece prin
radiator. Poziia termostatului se stabilizeaz la temperaturi de 85 90 C, unde rmne parial
deschis, doar o parte a lichidului de rcire fiind trecut prin radiator. n acest mod se asigur
meninerea temperaturii motorului n zona optim de funcionare.
Vasul de expansiune al sistemului de rcire are rolul de a compensa variaiile de volum ale
lichidului de rcire datorit variaiei temperaturii. Vasul de expansiune se monteaz mai sus dect
radiatorul pentru a permite returul lichidului din vas n instalaia de rcire. Prin vasul de
expansiune lichidul de rcire circul continuu i se transport vaporii de ap i eventualele bule de
aer. Volumul de lichid din vasul de expansiune trebuie s fie ntre limitele specificate de
constructor. Dac nivelul de lichid este insuficient, n circuit poate ptrunde aerul, eficiena rcirii
motorului fiind afectat. De asemenea, dac nivelul de lichid este peste limita maxim (la
temperatura ambiant, 25 C), cnd temperatura lichidului ajunge la o valoare ridicat, volumul
poate crete peste limita admis ceea ce conduce la creterea peste limit a presiunii i chiar la
scpri de lichid de rcire.

4
 Lichidul de rcire este un amestec de ap distilat i lichid antigel. Lichidul de rcire este
agentul de transport al cldurii generate de motor. Antigelul are rol multiplu n ceea ce privete
sistemul de rcire al motorului:
previne nghearea lichidului de rcire la temperaturi sczute (min. -35 C)
o asigur lubrifierea pompei de ap
o are caracter antispumant i previne depunerile pe suprafeele n contact cu lichidul de
rcire
o confer protecie anticoroziv fa de metale i este neutru fa de componentele din plastic
sau cauciuc
Starea lichidului de rcire este deosebit de important pentru buna funcionare a sistemului.
Nivelul lichidului de rcire trebuie verificat periodic pentru a evita funcionarea motorului mai
ales cu nivel insuficient. Dup perioade lungi de utilizare lichidul de rcire se degradeaz i-i
pierde proprietile. Din acest motiv se recomand nlocuirea regulat a lichidului de rcire.

Figura 6. Tipuri de lichiduri de rcire

5
2.DEFECTELE N EXPLOATARE ALE INSTALAIE DE RCIRE
In general, defeciunile instalaiei de rcire duc la supranclzirea sau la nclzirea
insuficient a motorului.
Supranclzirea are drept cauze:
-pierderi de ap,
-slbirea sau ruperea curelei de ventilator,
-termostatul defect sau blocat,
-funcionarea necorespunztoare a pompei de ap i a ventilatorului,
-nfundarea sau spargerea radiatorului,
-depunerile de piatr.

Pierderile de ap n exterior pot avea loc pe la racorduri, radiator, pompa de ap, buoane,
care se observ prin scurgeri n timpul ct motorul nu este n funciune; pierderile interioare au
loc datorit spargerii garniturilor de chiulas sau inelelor de cauciuc de la cilindri, defor- mrii
suprafeelor de etanare dintre bloc i chiulas, strngerii insuficiente a uruburilor de chiulas. Se
constat prin formarea de bule de aer n bazinul superior al radiatorului la turaie ridicat sau a
picturilor de ap glbui de pe tija de ulei.
Remedierea const n strngerea colierelor, nlocuirea racordurilor defecte, nlocuirea
garniturii de chiulas sau inelelor cilindrilor, strngerea uruburilor de chiulas n ordinea indicat
(de la mijloc spre exterior), rectificarea suprafeelor de mbinare a chiulasei sau blo- cului motor.

Cureaua insuficient strns se remediaz prin slbirea piulielor generatorului i mo- dificarea
poziiei, pn la ntinderea corect; apoi se strng piuliele; dac este rupt, cureaua se nlocuiete.
Termostatul defect sau blocat se datorete deteriorrii burdufului sau capsulei, scurgerii
lichidului sau pastei din interior, ceea ce poate bloca supapa n poziia nchis.

Defectiuni ale termostatului

Defectele ce apar la termostat se refera la perforarea burdufului si pierderea lichidului

volatil( la termostatul cu lichid volatil ) scurgerea parafinei din cutia de parafina , prin fi-
surarea cutiei sau prin caderea dopului din cauciuc (la termostatul cu parafina) , ruperea
sau piederea elascitati arcurilor etc..

La ambele tipuri de termostate pierderea lichidului volatil sau parafinei face ca bur-
duful si respectiv dopul de cauciuc sa nu mai actioneze asupra supapei care permite tre-
cerea lichidului spre radiator; in acest fel lichidul va circula numai in interiorul motorului
supraincalzindu-l.

Descoperirea defectiuni dupa semnalarea de catre termometru a supra incalzirii moto-

rului si dupa aparitia vaporilor de apa, va consta in verificarea prin pipaire a temperature
radiatorului si a motorului. Daca radiatorul este rece, daca motorul si condesatorul ter-
mostatului sunt foarte calde, iar prin gura de umplere nu se observa nici o unduire a apei,
inseamna ca termostatul este defect.

Remediere: se inlocueste termostatul. Daca nu se va dispune de un termostat de rezerva,

iar deplasarea trebuie continuata se demonstreaza termostatul(se deschide supapa de trecere
la termostatul ce parafina) si se continua cursa . Pe timpul deplasari se ur- maresc in
permaneta indicatiile termostatului.

Defectiuni ale ventilatorului

6
 Dac paletele ventilatorului sunt deformate se ndreapt, iar cnd sunt rupte, s
nlocu- iete ventilatorul. Dup reparare, se face obligatoriu echilibrarea ventilatorului
pentru evita- rea uzrii premature a rulmenilor.

In unele cazuri, ruperea paletelor ventilatorului poate duce la spargerea radiatorului, ceea
ce impune o reparare mai ampl n atelier.

Ruperea sau indoirea paletelor ventilatorului nu are loc decat in cazul loviri cu un
obiect metalic. Desprinderea se mai poate produce ca urmare a unui fabricatii nerecores-
punzatoare; in aceasta situatie paleta rupta poate lovi un alt organ(radiator, racord ) pe care
il poate deteriora, provocand oprirea motorului.

Defectiunea se descopera prin zgomotul care il produce.

Remedierea: se demonstreaza si se inlocueste ventilatorul. La aparitia defectiunii pe

parcurs, in situatia in care s-au deteriorat si alte organe, deplasatea poate fi continuata cu
viteza redusa pana la prima statie de intretinere, unde se va efectua remedierea.

Ruperea sau slabirea curelei ventilatorului : cureaua trapeizoidala este construita din
panza cauciucata , material care se uzeaza pe tipul folosiri si se rupe . Defectiunea se con-
sta prin disparitia zgomotului caracteristic pe care il produce ventilatorul, prin incalzirea
motorului(fenomenul indicat de termostat) si prin functionarea lui cu detonatii etc
Remedierea: se monteaza o curea noua, se regleaza intinderea ei si se incearca func-
tionarea motorului. In cazul in care se dispune de o curea de rezerva , cea deteriorata este
cusuta cu sarma moale, dupa taierea capetelor rupte.

Daca cureaua este slabita(cand se apasa pe mijlocul distantei dintre roata de transmi-
sie a ventilatorului si cea a arborelui cotit, sageata sa este mai mare decat cea normala ), ea
patineaza, ventilatorul se roteste cu turatia redusa, racirea este necorespunzatoare, iar
motorul se supraincalzeste.

Defectiunea se remediaza prin verificarea si se regleaza intinderea curelei ventilatorului

Defectiuni ale racordurilor de cauciuc

Deteriorarea sau indoirea racordurilor se produce in urma manevrarii incorecte. Datorita

imbatraniri cauciucului racordurile se pot fisuta , permitand scurgerea lichi-
dului de racire. Racordurile indoite se distrug repede si inpedica circulatia normala a li-
chidului. Un fenomen curios poate avea loc la racordul inferior, la care dupa un timp de
folosire, pereti se pot lipi din cauza depresiuni create de pompa.

Remedierea: se inlocueste racordul din cauciuc deteriorat. Pentru a putea continua de-
plasarea cand nu se dispune de un racord de schimb se infasoara locul deteriorat cu o banda
izolatoare si se aplica peste ea cu un strat de prenadez sau sapun.

Slabirea colierelor care fixeaza racordurile se produce in urma desfacerii suruburilor de

prindere datorita vibratilor sau in cel mai frecvent caz, datorita neasigurari lor. Ca ur- mare
a slabiri colierelor de strangere a racordurilor pe conductele metalice , se pierde li- chidul de
racire fapt ce determina o racire din ce in ce mai proasta si deci o supraincalzire a
motorului.

Remedierea: se strang colierele si se asigura suruburile de strangere; daca nu se mai

poate realiza o strangere corespunzatoare a racordurilor, datorita intinderii colierului, se
introduce sub el un manson de cauciuc si tabla
7
 Aparitia clapei in interiorul racordului este o defectiune datorata imbatranirii racordu-
lui si exfolierii straturilor interioare. Stratul de cauciuc dezlipit lucreaza ca o clapa in in-
teriorul tubului, impiedicand trecerea lichidului de racire mai ales la turatii mari.

Descoperirea se face similar celorlante cazuri de supraincalzire observande-se prin

gura de umplere daca exista unduirea lichidului.

Remedierea: se inlocueste racordul; in lipsa unui record bun se recupereaza cel defect,
prin ruperea clapetei respective. In acest scop se introduce in interiorul racordului un
manson metalic

Infundarea radiatorului se datorete impuritilor sau ruginii.

Se remediaz prin desfundarea chimic sau mecanic cu ajutorul unor tije. prin
depla- sarea longitudinal n interiorul evilor, apoi se sufl cu aer comprimat. Desfundarea
se poate face i cu jet de ap sub presiune.

Radiatorul cu sprturi mici se remediaz prin izolarea evilor din poriunea respectiv
sau lipirea moale sau cu soluii speciale; uneori izolarea se face chiar prin lipiri provizorii cu
s- pun. Dac sprtura este mare, radiatorul trebuie nlocuit.
Infundarea sau acoperirea celulelor: se datoreaza necuratarii acestora de praful , de
frunzele sau de noroiul depuse pe ele. Fenomenul poate avea loc si la vopsirea automobi-
lului , cand celulele sunt acoperite ce vopsea .Existenta orcarei murdarii intrerupe circu-
latia curentului de aer , micsorand capacitatea de racire a radiatorului.

Remedierea : celulele se controleaza si se curata periodic cu ajutorul jetului de abur , de

aer, de apa incalzit la 8090 0C sau prin sprituirea cu petrol si apoi prin suflare cu aer sub
presiune (in cazul acoperiri cu praf sau noroi).

Deteriorarea celulelor: se produce in urma loviturii lor cu pietre , cu obiecte de me-

tal sau in urma accidentarii automobilului.

Remedierea: se suspenda celulele sparte(in cazul in care deteriorarea este mica) as- fel
incat sa fie posibila continuarea deplasarii pana la atelier ; cand deteriorarea este ma- re ,
pentru a preveni supraincazirea motorului si griparea lui, automobilul se remorcheaza pana
la atelier.
Daca spartura este mica se pote lipi provizoriu celulele sparte , prin acoperirea locu-
lui deteriorate cu chit de geamuri , cu chit de zidarie sau ciment ; in cazul ca se gaseste, se
poate utilize faina de mustar(20-30 g).

Infundarea tevilor cu inpuritati sau cu depuneri de calcar: are loc in cazurile cand la
alimentarea instalatiei se foloseste apa murdara din balti, santuri, izvoare sau fantani. In-
fundarea tevilor ingreuneaza circulatia lichidului de racire si schimbul de caldura cu ex-
teriorul, ducand la supraincalzirea motorului. cu exteriorul se mai datoreaza si crustei de
calcar depuse pe partea inferioara a instalatiei de racire , substanta care are un coeficient de
conductivitate termica de 30 - 50 de ori m mic dec cel a metal

La infundarea bazinului inferior al radiatorului : se va proceda pentru remediere in

mod similar ca la infundarea tevilor.

Inghetarea apei in radiator: este o defectiune grava care are ca urmari spargerea ce-
lulelor radiatorului si fisurarea blocului motor.I nghetarea se poate produce in stationare in
situatia care temperatura este scazuta iar apa a fost lasata in instalatia de racire sau pe
timpul deplasari , cand nu se foloseste husa in mod corespunzator.

8
 Fenomenul inghetarii duce la supraincalzirea motorului, deoarece apa din instalatia nu
mai trece prin radiatorul blocat; in majoritatea cazurilor supraincalzirea are loc mai tarziu
decat inghetarea ceea ce face ca defectiunea sa nu mai poata fi prevenita .De aceea nu se
porneste cu automobilul de pe loc decat dupa ce conducatorul s-a convins ca in in- stalatie
se afla cantitatea de lichid necesara si ca acesta circula in radiator (prin buson se vede cum
unduieste) iar motorul este cald.

Remedierea: cand se cansta ca apa a inghietat in partea inferioara a radiatorului, se

lasa motorul in functiune si se acopera radiatorul cu carpe inmuiate in apa calda sau se
sulfa ce aer cald. Nu se recomanda incalzirea cu flacara, deoarece se pot dezlipi celulele
radiatorului.
In cazul ca se utilizeaza lichide speciale de racire(lichid antigel) este indicat ca la doi
ani sa se faca la laborator verificarea acestuia.
Defectiuni ale pompei de apa
Ruperea paletelor pompei de apa este defectul cel mai des intlalnit si se datoreaza fie unur cauze
constructive ,fie inghetarii apei in instalatia de racire.
Pentru prevenire , iarna ,dupa scoaterea apei , se mai lasa motorul in functiune timp
de cateva secunde pentru a evacua si restul de lichid dintre palete. In caz contrar lichidul
ramas acolo poate ingheta , iar la pornirea ulterioara a motorului, ca urmare a blocari,
paletele se vor rupe.
Defectiunea este semnalata de termostatul de apa care indica o temperatura ridicata a
motorului. Descoperirea ei va incepe cu verificarea existentei lichidului de racire in in-
stalatie , a stari curelei ventilatorului(daca este intinsa corect ,daca nu este rupta) a stari
altor organe ale motorului care pot conduce la supraincalzirea precum si urmarirea fap-
tului daca la cresterea turatiei se observa prin gura de umplere o unduire permaneta si de
acceiasi intesitate a apei.
In cazul in care aceasta unduire nu se produce iar celelante organe sunt bune in-
seamna ca pompa de apa este defecta.
Remedierea: se demonteaza si se repara sau se inlocueste pompa de apa , operati care se
fa la statia de intretinere sau la atelelier .Pentru a ajunge aici se va putea continua de-
plasarea, dar cu o viteza redusa si , din cand in cand, cu opriri, pentru a permite racirea
motorului.
Desprinderea penei de asigurare a rotorului sau desprinderea rotorului de pe axul sau se
produce foarte rar si are drept cauza uzura penei, a axului sau a bucsei rotorului. In aceasta
situatie, axul pompei se invarteste , insa turbina ramane pe loc; apa nu mai circu- la, iar
motorul se supraincalzeste.
Depunerile de piatr se cur cu soluii chimice acide sau bazice, dup cum s-a
artat la ntreinerea instalaiei.
nclzirea insuficient a motorului este cauzat de blocarea supapei termostatului n
poziie deschis, cnd apa trece spre radiator, nepermind nclzirea rapid a motorului.

Remedierea const n nlocuirea termostatului.

Defectarea indicatorului de temperatur (bec rou de control sau termometru) presu-

pune controlarea traductorului sau indicatorului de la bord, aparatul defect se nlocuiete. La
fel i pentru instalaia de semnalizarea avariilor.

9
 3.NTREINEREA INSTALAIEI DE RCIRE

Intreinerea acestei instalaii cuprinde operaii de control, verificare, ungere, reglare i cu-
rirc, dup cum urmeaz:
-verificarea etaneitii organelor componente ale instalaiei;
- controlul nivelului lichidului din radiator (vasul de expansiune) zilnic, care se comple-
teaz cu ap curat sau lichid antigel. n timp ce motorul funcioneaz;
- ungerea rulmenilor pompei de ap (dac nu sunt capsulai), cu unsoare consistent, la
10 000 km;
- verificareantinderii curelei de ventilator, la 10 000-15 000 km, care nu trebuie s fac
o sgeat mai mare de 15-20 mm la o apsare cu o for de 30-40 N la mijlocul dis-
tanei dintre cele dou fulii. n caz c e mai mare se regleaz, prin modificarea poziiei
generatorului de curent, dup slbirea piulielor de fixare.
Dup reglare, se strng din nou piuliele; o ntindere insuficient a curelei ducc la rcirea
insuficient, iar o curea prea ntins duce la uzarea rulmenilor pompei de ap i a genera-
torului de curent.
- splarea cu jet de ap a radiatorului pentru ndeprtarea impuritilor, la 10 000 km;
-splarea rcitorului de ulei cu jet de ap, la 60 000 km sau anual;
- controlul
punctului de congelare a lichidului de rcire cu ajutorul
termodensimetrului,anual;

nlocuirea lichidului antigel, o dat la doi ani, folosind plnia special i sistemul de
aerisire a instalaiei;
nlocuirea termostatului, la 60 000 km;
Curirea depunerilor de piatr din instalaie, care reduce capacitatea de rcire; piatra
se depune, sub form de crust calcaroas pe pereii organelor, provenit din sruri, n urma
evaporrii apei, mai ales cnd se fac completri ale nivelului cu ap dur. Operaia se execut
anual.
Dizolvarea pietrei depuse se face pe cale chimic cu soluii acide, pentru blocurile de
aluminiu, sau bazice, pentru cele din font.
Se utilizeaz cel mai adesea soluia bazic format din: 10% carbonat de sodiu (sod de rufe),
5% petrol lampant i restul ap.
Soluia acid cea mai folosit este compus din 10% acid clorhidric si restul ap.

In funcie de blocul motor, se umple instalaia cu una din aceste soluii, punndu-se
motorul n funciune circa 10 min se oprete i se las astfel 8-10 h; se pune din nou motorul
10
n funciune circa 5 min i apoi se golete instalaia; urmeaz o splare cu ap curat, cu mo-
torul n funciune 3-5 min dup care se golete i se umple cu ap curat, pentru funcionarea
normal a motorului.

Pentru evitarea depunerilor de piatr a crei curire necesit o operaie complicat, se

recomand utilizarea i completarea nivelului de ap evaporat, cu ap care are duritatea sc-
zut sau utiliznd metode de reducere cu permutit (nisip fin care conine sodiu): acesta intr
n reacie cu srurile de calciu i magneziu pe care le dizolv.

11
 4.REPARAREA INSTALAIEI DE RCIRE
Cele mai importante dcfeciuni au loc la pompa de ap. ventilator, radiator i termostat, dup cum
urmaz:

Pompa de ap se demonteaz de pe motor, desfcnd colierele, racordurile i cureaua

ventilatorului se dezasambleaz, apoi se constat defectele i se repar ndeosebi corpul i
arborele;

fisurile sau rupturile se repar prin sudur i ajustare sau prin lipire cu rini epoxidice.
Dup reparare, se face proba hidraulic la 3-4 bar;
suprafaa deformat se recondiioneaz prin rectificare plan, admindu-se o abatere de
0,05 mm;
filetele uzate, inclusiv cel pentru gresor, se refac prin ncrcarea cu sudur, gurire i
refiletare la cota nominal, sau se refileteaz la cot majorat;
rulmenii uzai se nlocuiesc;
arborele ncovoiat se ndreapt la rece cu ajutorul presei; abaterea maxim este de 0,05
mm;
arborele uzat se rectific, se cromeaz i se rectific rotund la cota nominal;
canalul de pan lrgit se ncarc cu sudur i se frezeaz un altul decalat la 180, sau se
rectific i se nlocuiete pana;
Fisurile sau rupturile paletelor rotorului se ncarc prin sudur i se rectific; dac sunt
rupte mai mult de dou palete sau ruptura este prea grav, se nlocuiete ntreg rotorul.
Locaul pentru axul pompei de ap uzat se recondiioneaz prin bucare dup alezare. dup
care se face rectificarea la cot nominal; dup reparare, se controleaz abaterea rotoru- lui n
locaul din corpul pompei, jocul axial al rotorului (admis 0.08 mm), apoi se asambleaz
componentele. Ca prim prob, rotorul trebuie s se nvrte uor cu mna. Se probeaz apoi pe
standul de prob.
Ventilatorul poate prezenta ca defeciuni:

- deformarea paletelor; se repar prin ndreptare liber sau folosind un dispozitiv special;
- fisurarea sau ruperea paletelor; se impune nlocuirea lor;
- slbirea paletelor n locurile de mbinare; se sudeaz sau se nituiesc;
- deformareaorificiilor uruburilor de fixare pe fulie; se ncarc cu sudur i se guresc la
cota nominal.
Radiatorul se cur mai nti cu jet de ap i aer comprimat, apoi se fierbe n soluie cu
sod caustic 10% pentru ndeprtarea pietrei i impuritilor depuse, dup care se su- pune
controlului n baia de ap, introducnd n interior aer comprimat sub presiunea de
12
 1,5 bar; se constat defeciuni, ca: dezlipirea bazinelor de miez, spargerea corpului (mie-
zului) sau evilor; remedierea se face prin lipirea cu aliaje moi.
Dac numrul evilor sparte este sub 5%, atunci se izoleaz.

Dup lipire, radiatorul se supune din nou probei de etanare.

Termostatul se controleaz funcional ntr-o baie de ap nclzit progresiv, urmrind, n

acelai timp, cu un termometru, ca nceperea deschiderii supapei s se fac la 70C, iar la
85...90C s fie complet deschis. Sub 70C, supapa trebuie s se nchid.

Rcitorul de ulei poate avea evile sparte sau supapa defect.

evile sparte se lipesc, iar supapa se regleaz; cnd nu este etan pe scaun, se
rodeaz cu past. Apoi, se face proba de etanare a rcitorului ca i la radiator.
In atelierul de reparat radiatoare, pardoseala va fi din ciment, peste care se aaz grtare de
lemn. De asemenea, vor exista instalaii de probe cu ap, cu scurgerea la canalizare.

13