Scopul lucrrii:

De studiat construcia cadrelor automobilelor, corpurilor punilor

conductoare i conduse, suspensiilor, roilor i anvelopelor, de studiat metoda de reglare a

rulmenilor butucilor roilor, montarea - demontarea anvelopelor, cerine de securitate.
Utilaj i echipament: Cri, material ilustrativ, plane, standuri, elemente i mecanisme
ale prii rulante, aparate de control i set de instrumente ale lctuului, lopele de montare a
roilor, roata n ansamblu i plasa de protecie.
8.1. Cadrul automobilului
1. Destinaia, construcia general i particularitile constructive ale cadrelor
autocamioanelor.
8.2. Suspensia automobilului
6. Amortizoarele. Destinaia, construcia i principiul de funcionare. Particularitile
constructive ale amortizoarelor cu singur aciune i dubl aciune.
8.3. Corpurile punilor conductoare i conduse
2. Corpul punilor conduse. Destinaia, construcia corpurilor punilor conduse.
8.4. Roile i anvelopele
1. Roile. Destinaia, construcia, metode de fixare a roilor, construcia discurilor roilor
pentru autoturisme i autocamioane.
8.1 Construcia cadrului
1. Cadrul este destinat fixrii motorului,transmisiei,suspensiei,pun ilor,caroseriei.La unele
autotorisme i autobuze,cadrul lipsete ca organ distinct,iar funciile sale sunt preluate de
caroserie.
Un cadru trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii:greutatea minim compatibil cu o
rigiditate suficient;construcie simpl care s permit montarea i fixarea u oar a diferitor
organe i a caroseriei;cost redus;s permit amplasarea ct mai jos a pr ilor componente ale
automobilului n scopul de a cobor centrul de mas al acestuia.
n cazul automobilului,forma cadrului este determinat n mare parte de modul de dispunere a
diferitor organe,de felul suspensiei,de poziia punilor motoare.
n figura 1 este reprezentata forma unui cadru la un autocamion..n principiu, cadrul se compune
din 2 lonjeroane,legate ntre ele printr-un numr de 3-5 traverse.
UT IVAF 527.1.2.1.002
Mod Coala document.
Executat

Basarab M.

Controlat

Beiu Ilie

T contr.
Aprobat

Semnat

Data
Litera

PARTEA RULANT

Coala
1

Coli
9

UTM
FIMIT gr. ITTA-131

Longeroanele sunt executate din oel profil U sau I sau sunt ambutisate din tabl de o el acnd
nlimea profilului variabil n funcie de solicitare.Sunt lonjeroane cu seciunea constant pe
toat lungimea lor.Tendina actual este de a folosi profile de seciune nchis deoarece prezint o
rigiditate cu mult mai mare la rsucire.
Autobuzele cu cadru distinct au lonjeroane curbate deasupra celor 2 puni,asigurnd aezarea ct
mai joas a platformei i prin aceasta,uurnd i urcarea pasagerilor.Curba n plan vertical conduce
i la mbuntirea stabilitii automobilului prin coborrea centrului de mas.

Figura 1. Cadrul autocamionului Mercedes Benz Actros.

Cadrul se asambleaz prin sudare,nituire sau combinat.
n figura 2 se reprezint un cadru cu lonjeroane cu traverse n X,avnd cele dou lonjeroane I
curbate n plan orizontal pentru a permite bracarea roilor de direcie.Pentru a mri rigiditatea
cadrului,fixarea lonjeroanelor se face cu traversele obinuite 2 i 4,precum i cu traversele 3 n X.

Figura 2. Cadrul cu traverse in forma de X.

Solutii constructive de cadre folosite la auto camioanele MAN sunt reprezentate in figura 3.
PARTEA RULANTA
Sch Coala document.

Semnat

Data

Coala

Figura 3. Cadrele autocamioanelor MAN: a-scurt,b-mediu,c-lung.

8.2. Suspensia automobilului

6. Amortizoarele. Destinaia, construcia i principiul de funcionare. Particularitile
constructive ale amortizoarelor cu singur aciune i dubl aciune.
Un confort cat mai bun la un autoturism, este asigurat de suspensii cat mai elastice. Cu cat
suspensia este mai elastica, cu atat amplitudinea si durata oscilatiilor partii suspendate a
automobilului s 656e42g unt mai mari. Amortizoarele sunt utilizate pentru micsorarea cat mai
rapida a amplitudinii acestor oscilatii, astfel incat sa nu apara fenomenul de rezonanta.
La automobil, se utilizeaza amortizoare la ambele punti, pe cand la autocamioane,
amortizoarele se intalnesc numai la puntea din fata.
De asemenea, la automobil se folosesc numai amortizoare hidraulice, datorita posibilitatii
de acumulare a unei energii superioare. Principiul de functionare a amortizorului hidraulic se
bazeaza pe transformarea energiei de oscilatie in energie calorica, la trecerea fortata a unui lichid
special, dintr-o camera a amortizorului in alta printr-un orificiu calibrat.
Majoritatea amortizoarelor au dubla actiune, lucrand in ambele sensuri, si anume: cand
rotile se apropie de caroserie, opun rezistenta mica, iar cand rotile se departeaza de caroserie,
rezistenta devine mai mare.
In timpul functionarii amortizorului, temperatura lichidului creste, ceea ce duce la scaderea
vascozitatii si totodata la micsorarea gradului de amortizare. La automobilele moderne, se folosesc
amortizoare cu reglaj termostatic. La acestea, schimbarea vascozitatii lichidului este compensata
de dilatarea orificiilor calibrate.
Cele mai raspandite amortizoare, sunt cele sub forma telescopica; acestea sunt de doua
feluri: monotubulare, respectiv, bitubulare. Amortizoarele bitubulare, sunt de mai multe feluri,
foarte folosite si in comparatie cu cele monotubulare, au o lungime redusa si durata mai mare de
functionare.

PARTEA RULANTA
Sch Coala document.

Semnat

Data

Coala

Figura. 4 . Constructia amortizatorului.

PARTEA RULANTA
Sch Coala document.

Semnat

Data

Coala

Constructia amortizorului
1. Capul inferior
2. Corpul pistonului de comprimare
3. Discurile pistonului de comprimare
4. Discul superior al pistonului de comprimare
5. Arcul pistonului de comprimare
6. Semisfera pistonului de comprimare
7. Discul rigid al pistonului de comprimare
8. Piulita supapei de destindere
9. Arcul supapei de destindere
10. Pistonul amortizatorului
11. Discul de fixare a supapei de destindere
12. Discurile pistonului de destindere
13. Segmentii pistonului
14. Saiba piulitei pistonului de destindere
15. Discul superior al pistonului de destindere
16. Discul supapei de comunicare
17. Arcul supapei de comunicare
18. Discul limitator
19. Rezervor
20. Tija
21. Cilindru
22. Tub rezervor
23. Bucsa de ghidare a tijei
24. Inel de etansare a rezervorului
25. Discul sistemului de etansare
26. Element de etansare
27. Garnitura inelului de siguranta
28. Inel de siguranta
29. Piulita rezervorului
30. Capul superior
31. Piulita de fixare a capului superior
32. Groiver
33. Discul pernei de fixare a amortizatorului
34. Perna (tampon)
35. Bucsa
36. Tub
37. Element de amortizare a tijei
38. Bucsa de fixare a capului inferior cu cauciuc

PARTEA RULANTA
Sch Coala document.

Semnat

Data

Coala

Din punct de vedere al construciei exterioare, amortizoarele pot fi:

- Amortizor clasic - ntlnit n general la puntea spate rigid sau semirigid a autovehiculelor, ca i
la puntea fa a unor autoturisme de tip mai vechi a cror tren de rulare cuprinde brae i pivoi
superioare i inferioare. Acest tip de amortizor are un rol numai n amortizarea oscilaiilor i
forele la care este suspus sunt numai axiale.
- Amortizor tip cartu el este montat n interiorul unui ansamblu amortizor, numit picior
McPherson, care n varianta demontabil permite schimbarea doar a cartuului, singurul care se
uzeaz
- Amortizor tip picior McPherson se folosete la suspensiile tip McPherson, ntlnite n general
la puntea fa a autovehiculelor. Acest tip modern de suspensie simplific construcia trenului de
rulare prin eliminarea braului i a pivotului superior, funcia lor fiind preluat de amortizor i
lagrul de prindere superior. Acest tip de amortizor este supus de aceea, pe lng forele de
amortizare axiale, i unor fore laterale.
Din punct de vedere al construciei interioare, amortizoarele pot fi:
amortizoare bitubulare
amortizoare monotubulare
ThyssenKrupp Bilstein Compa dezvolta si produce amortizoare bitubulare:
Amortizorul bitubular cu ulei (B2) camera cu gaz conine aer la presiune atmosferic. La
trecerea forat a uleiului prin supapele din piston i din ansamblul supap inferioar apar
diferene de presiune care creeaz fenomenul de cavitaie, adic n interiorul uleiului se formeaz
bule de aer. In aceast stare uleiul nu mai este un lichid compact ci este o spum care nu mai
asigur forele de amortizare proiectate, pierderea de eficien putnd ajunge la 35%.
Amortizorul bitubular cu ulei i gaz (B4) camera cu gaz conine azot la presiunea de 5
atmosfere. Acesta meine uleiul sub presiune i nu-i permite s spumeze, asigurnd astfel
funcionarea amortizorului fr pierderi de eficien.
8.4. Roile i anvelopele
1. Roile. Destinaia, construcia, metode de fixare a roilor, construcia discurilor
roilor pentru autoturisme i autocamioane.
ROTILE AUTOMOBILULUI
DESTINATIA SI CLASIFICAREA ROTILOR
In functie de destinatie, rotile de automobil se clasifica in:
- roti motoare, care indeplinesc functia de element de sustinere si de element motor;
- roti de directie (ghidare), care servesc ca element de sustinere, precum si ca element de
ghidare;
- roti combinate, care indeplinesc functia rotilor motoare si a rotilor de ghidare;
- roti de sustinere, care indeplinesc numai functia de element de sustinere.
Roata ca element motor si ca element de sustinere trebuie sa consume o cantitate de energie cat
mai mica pentru rostogolire. Roata de automobil se compune dintr-o parte rigida (roata propriuzisa) si o parte elastica (pneul).
CONSTRUCTIA ROTII PROPRIU-ZISE
Partile componente ale rotii propriu-zise sunt: janta, butucul, elementele de legatura ale
butucului cu janta si capacul de roata.
Legatura dintre butuc si janta se realizeaza, in general, prin intermediul unui disc. La unele
automobile cu capacitate mare de incarcare se utilizeaza rotile cu spite.
PARTEA RULANTA

Sch Coala document.

Semnat

Data

Coala

In figura 8.10, se reprezinta constructia unei roti cu disc. Ea se compune din

butucul 4 pe flansa caruia se fixeaza discul 2, prin intermediul suruburilor 3, si din janta 1, nituita
pe discul 2, capacul 6, mentinut de arcurile lamelare 5 acopera butucul si discul. Discul se fixeaza
de janta prin sudare sau nituire, iar de butuc cu suruburi sau prezoane. Pentru a-i reduce greutatea
si pentru ventilatie, discul este prevazut, in general, cu gauri.
Janta este partea rotii pe care se monteaza pneul. Jantele rotilor de automobil sunt de doua
feluri: adanci (nedemontabile) si plate (demontabile).
- Jantele adanci (fig. 8.11. a si b) se utilizeaza la toate autoturismele moderne; canalul din
mijioc serveste la montarea si demontarea anvelopelor.
- Jantele plate (fig. 8.11, c) se utilizeaza la autocamioane si autobuze deoarece constructia
jantei usureaza montarea anvelopelor grele care au marginile mai rigide.

Figura 6. Tipuri de jante.

Figura 5. Constructia rotii cu disc.
Janta plata are o bordura 1 fixa si una demontabila 2. Bordura demontabila se reazema lateral de
inelul de inchidere 4sectionat radial, inel care se introduce in canalul jantei 3. La montare, se asaza
pneul pe janta si apoi se introduce bordura demontabila, impingandu-se pana se elibereaza canalul
din janta, in care se introduce inelul elastic de impingere. Bordura demontabila este mentinuta in
pozitia normala de marginea pneului sub presiune.
DESTINATIA SI CLASIFICAREA PNEURILOR
Pneurile reduc si amortizeaza socurile produse in timpul deplasarii autovehiculului si asigura
contactul cu calea de rulare.Clasificarea pneurilor de autovehicul se face dupa mai multe criterii.
Dupa destinatie, pneurile se clasifica in:
-pneuri pentru autoturisme;
-pneuri pentru autocamioane si autobuze;
-pneuri pentru vehicule speciale
Dupa presiunea interioara, pneurile se clasifica in:
- pneuri de presiune inalta, utilizate la autocamioane si autobuze, la care presiunea interioara
este cuprinsa intre 3-7,5 bar;
- pneuri de joasa presiune, utilizate la autoturisme si tractoare, la care presiunea interioara este
cuprinsa intre 1,4-3 bar.
Dupa elementele componente, pneurile se clasifica in: pneuri cu camera si pneuri fara camera.
PARTEA RULANTA
Sch Coala document.

Semnat

Data

Coala

Dupa tipul carcasei, pneurile se clasifica in: pneuri obisnuite (cu carcasa diagonala) si pneuri cu
carcasa radiala.
TIPURI CONSTRUCTIVE DE PNEURI
Pneuri cu carcasa diagonala. In figura 8.12 sunt reprezentate partile componente ale unui
pneu cu camera. El se compune din anvelopa, camera de aer cu valva cu ventil si banda de
protectie.

Figura 7. Partile componente ale unui pneu:

1 - banda de protectie; 2 - camera; 3 carcasa; 4 - strat amortizor (breker); 5 - banda de rulare; 6flancuri; 7 talon;8 - inel metalic.
Anvelopa reprezinta un invelis elastic care se compune din: banda de rulare (stratul
protector) 5, stratul amortizor (brekerul) 4, carcasa 3, flancurile (partile laterale) 6 si talonul 7.
Figura 8. Tipuri de pneuri:
A - cu carcasa diagonala; b - cu carcasa radiala.
- Banda de rulare protejeaza carcasa si camera
contra deteriorarilor si a uzurii, transmite efortul de
tractiune si franare, mareste aderenta etc.
- Stratul amortizor (brekerul) face legatura intre
banda de rulare si carcasa, preluand o parte din
socurile care se transmit.
- Carcasa este partea anvelopei care preia eforturile
cele
mai
mari
in
timpul
deplasarii autovehiculului. Ea constituie scheletul anvelopei si se confectioneaza
dintr-un numar de straturi de tesatura speciala (straturi de cord).
- Flancurile protejeaza peretii laterali ai carcasei. In general, flancurile formeaza un tot unitar
cu banda de rulare.
- Taloanele reprezinta partea rigida; ele dau posibilitatea obtinerii unei fixari rezistente a
anvelopei pe janta.
PARTEA RULANTA
Sch Coala document.

Semnat

Data

Coala

In interiorul talonului se gaseste o insertie metalica (inel de talon), izolata cu amestec de

cauciuc, care-i asigura rigiditatea necesara. Numarul inelelor de talon depinde de numarul
straturilor de cord al carcasei.
Camera de aer este un tub inelar (tor) din cauciuc, in interiorul caruia se gaseste aer, care
contribuie la amortizarea socurilor in timpul mersului. In general, grosimea peretilor camerelor de
aer este de 1,5-3 mm.
Valva cu ventil are rolul de a mentine aerul sub presiune in pneu, nepermitand iesirea lui in
exterior.
Banda de protectie (banda de janta) este de forma inelara si are rolul de a proteja camera de
aer de frecare cu janta metalica. In general, ea se utilizeaza numai la pneurile montate pejante
plate.
Pneuri cu carcasa radiala. La pneurile cu carcasa radiala (fig. 8.13, b) firele de cord sunt
dispuse radial, formand cu linia circumferintei un unghi de 80-90.
Pneul cu carcasa radiala, sub aspectul exterior, nu difera prea mult de unul obisnuit ci doar
printr-o latime ceva mai mare si o forma ovala, aplatizata.
In comparatie cu un pneu obisnuit, pneul cu carcasa radiala prezinta ca avantaje:
cresterea duratei exploatarii cu 30-80%; micsorarea rezistentei la rulare cu 10-15% datorita
faptului ca deformatia este mult mai mica; manifesta calitati bune si la circulatia in timp de
iarna.
Pneuri fara camera de aer ( tubeless). La aceste pneuri (fig. 8.14), etansarea cu janta este
asigurata de un strat de cauciuc foarte moale 1, ce se gaseste pe suprafata interioara. In acest caz,
janta trebuie sa fie foarte neteda, dintr-o bucata si sa aiba o inclinare mica la margini.La aceste
pneuri, valva cu ventilul 2 se monteaza direct pe janta, iar etansarea este asigurata de saibele de
cauciuc3.
La pneurile fara camera, se mareste siguranta circulatiei, deoarece stratul subtire din cauciuc
foarte elastic, la patrunderea unui corp strain produce o autoetansare (nu se perforeaza, ci se
intinde). In cazul unei perforari, aerul iese din pneu in mod treptat, nu sub forma de explozie.

Figura 9. Pneu fara camera de aer.

PARTEA RULANTA
Sch Coala document.

Semnat

Data

Coala

Concluzie
In urma efectuarii lucrarii de laborator nr.8 PARTEA RULANT am studiat destinaia i
particularitile constructive ale cadrelor autoturismelor precum si suspensia cu amortizatoare,
rotile, construcia, particularitile funcionrii, avantaje i dezavantaje.

Bibliografie
1. Gh. Frila i altii, AUTOMOBILE. Cunoatere, ntreinere i exploatare. Editura
Didactica i Pedagogica, Bucureti 2008, pag. 455.
2. Gh. Fril, M. Fril, St. Samoil Automobile. Cunoatere, ntreinere i
reparare. Editura Didactic i Pedagogic., Bucureti, 2001.
3. N.N. Vineacov, V.N. Ostrovev i dr. Avtomobili
Mainostroenie, 1986.

(Osnov construcii), M.:

4. E.V. Mihailovschii, K.B. Serebreacov, E.Ia. Tur. Ustroistvo avtomobilea, M.:

Mainostroenie, 1985.

PARTEA RULANTA
Sch Coala document.

Semnat

Data

Coala

10