Sunteți pe pagina 1din 19

1

Capitolul I

INTRODUCERE Definitie: Totalitatea aparatelor si dispozitivelor care asigura

producerea scanteii intr-un anumit moment in anumiti cilindri poarta numele de INSTALATIA DE APRINDERE

Capitolul II

PRINCIPIUL DE FUNCTIONARE Prin rotirea cheii de contact se inchide circuitul primar al bobinei de inductie (elementele circuitului primar sunt :baterie ,cu borna negativa legata la masa ,comutatorul cu cheie , infasurare primara, contactul mobil apoi fix dupa care masa) prin urmare miezul magnetic genereaza un camp electromagnetic. Dupa pornirea motorului ,axul patrat al ruptorului se va roti cu o turatie de din turatia arborelui motor si va deschide ritmic circuitul primar, astfel campul electromagnetic devine variabil n intensitate.

Curentul de nnalta tensiune obtinut n nfasurarea secundara a bobinei de inductie trebuie trimis la bujia cilindrului n care, n momentul respectiv , amestecul carburant este pregatit pentru aprindere. Asadar , pe langa bobina de inductie mai este nevoie de un mecanism suplimentar ,care la un anumit moment sa ntrerupa curentul n nfasurarea primara sis a trimita n acelasi timp curentul din nfasurarea secundara la bujia corespunzatoare. Acest mecanism se numeste DELCOU. Va amintiti ca cei patru timpi , adica cele patru curse ale pistonului sunt:

ADMISIA , COMPRESIA , DETENTA , EVACUAREA. Pentru a nchide circuitul de joasa tensiune, trebuie sa se introduca si sa se rasuceasca cheia de contact

La ciclul n patru timpi, cursele active se succed la fiecare doua rotatii ale arborelui cotit. Axul distribuitorului trebuie sa se rotesaca de doua ori mai ncet decat arborele cotit, adica tocmai asa cum se roteste arborele cu came , care actioneaza supapele . De cele mai multe ori ,axul distribuitorului se cupleaza direct cu arborele cu came ale motorului prin doua roti dintate identice .

Daca arborele cotit al motorului face 2000 rot/min , contactele ruptorului se deschid de 4000 ori/min. Daca se produc scantei , contactele se ard foarte repede si devin inutilizabile n afara de aceasta , scanteia care se produce la contactele ruptorului ntarzie ntreruperea curentului n nfasurarea primara: NU TREBUIE SA SE PRODUCA SCANTEI LA CONTACTELE RUPTORULUI.

Pentru a evita scanteile la contacte , se monteaza nparalel cu ele un condensator electric. Curentul este trimis de la delcou prin fise la bujii. Asa aducem current de nalta tensiune mai nti la un contact mobil rotativ.

Dupa fiecare sfert de rotatie , contactul mobil ajunge la unul din cele patru contacte fixe. ndata ce contactele se ntalnesc , curentul trece de la contactul mobil la cel fix , iar de la el merge pe conductoare la bujia unuia din cei patru cilindri.

Sa urmarim curentul de nalta tensiune: de la capatul nfasurarii secundare a bobinei de inductie el merge printr-un circuit la contactul mobil al distribuitorului , iar de la acesta, la unul din contactele fixe , de unde prin alt conductor pleaca la tija bujiei corespunzatoare. Curentul se ntoarce la nfasurarea secundara prin masa, n care scopul capatului liber al nfasurari secundare se leaga la partile metalice ale sasiului. Corpul bujiei cu electrojii fixati pe el este de asemenea legat cu blocul metalic al motorului. n momentul cand contacul mobil al distribuitorului se ntalneste cu unul din contactele sale fixe, curentul din nfasurarea primara a bobinei de inductie trebuie sa se trerupa. Altfel nu va aparea o tensiune nalta n nfasurarea secundara .Curentul de joasa tensiune merge la bateria de acumulatoare , prin nfasurarea primara a bobinei de inductie, la contactul ruptorului si apoi se ntorce prin masa dupa care la baterie inapoi. n circuitul de joasa tensiune se introduce de obicei o cheie de contact , care se monteaza pe tabloul de bord din fata conducatorului sau pe volan .

Capitolul III CAND TREBUIE SA SE APRINDA AMESTECUL CARBURANT N CILINDRII MOTORULUI Durata arderii amestecului la motoarele de automobile este de aproximativ o jumatate sau o treime dintr-o sutime de secunda.Amintim ca atunci cand arborele cotit al motorului face 3000 rot/min , durata unei curse a pistonului este de numai o sutime de secunda . Daca aplicam bujiei uncurent de nnalta tensiune n momentul cand pistonul ajunge la punctul mort superior , arderea amestecului se va termina atunci cand pistonul a parcurs circa o jumatate dincursa activa. Presiunea gazelor creste cu ntarziere iar pistonul primeste un soc slabit , gazele de ardere avand temperatura ridicata va avea un volum ridicat. Amestecul carburant trebuie sa fie aprins nainte ca pistonul sa ajunga la punctul mort superior ,pentru a-i lasa timpul necesar sa arda . Momentul aprinderii amestecului trebuie ales asa fel , ncat gazele de ardere sa impinga cu toata forta pistonul de ndata acesta a trecut de punctul mort superior . n acest caz motorul dezvolta putera maxima posibila , iar gazelle de ardere avand o temperatura ridicata , ocupa un volum mic , de aceea si cantitatea de caldura cedata peretilor cilindrului este minima . Cand pistonul aparcurs deja o jumatate de cursa,

temperatura gazelor de ardere scade foarte mult ,iar motorul va functiona fara sa se supra ncalzeasca .

Capitolul IV COMPONENTELE INSTALATIEI DE APRINDERE

Instalatia de aprindere se compune din : 1. Bateria de acumulatoare 2. Contact cheie 3. Bobina de inductie 4. Ruptor 5. Condensator 6. Conductor central de nalta tensiune 7. Capacul distribuitorului 8. Delcou 9. Bujii

Capitolul V BATERIA DE ACUMULATOARE

Acumulatorul este necesar la automobile pentru a alimenta toate aparatele consumatoare de energie electrica atunci cand motorul automobilului nu functioneaza. Acumulatorul trebuie sa lucreze mpreuna cu generatorul , pana n momentul n care acesta poate debita tensiunea necesara.

Capitolul VI CONTACTUL CHEIE

Prin rotirea cheii de contact se nchide circuitul primar al bobinei de inductie , prin urmare miezul magnetic genereaza un camp electromagnetic .

Capitolul VII BOBINA DE INDUCTIE Curentul de nnalta tensiune se obtine prin transformarea curentului de joasa tensiune de 12v n curent de nnalta tensiune cu ajutorul BOBINEI DE INDUCTIE Transformarea are loc pin fenomenul de INDUCTIE ELECTROMAGNETICA

10

Capitolul VIII DISTRIBUITORUL n constructia distribuitorului se introduce un dispozitiv care modifica momentul nceperii aprinderii, modificand pozitia relativa a contactelor ruptorului si a axului cu came . Cama va putea deschide contactele numai dupa ce ,se va mai roti cu un unghi oarecare si prin urmare , in aceasta pozitie a corpului , scanteia se va produce la bujie mai tarziu. Daca vom roti corpul distribuitorului n sens contrar , scanteia se va produce mai repede. De obicei , rotirea corpului se face automat ntru-n sens sau altul , in functie de viteza de rotatie a arborelui cotit CONDENSATORUL Fara acesta , instalatia de aprindere nu functioneaza. Acest condensator se ncarca si se descarca cand tensiunea curentului scade sau creste. RUPTORUL(delcoul) SI CAPACUL ACESTEIA Capacul distribuitorului face legatura dintre ruptor si bujii cu ajutorul unor fise de legatura. Ruptorul are forma unui ax patrat , este un contact mobil si cu ajutorul lui se transmite curentul mai departe la distribuitor

11

12

Capitolul IX BUJIILE Bujia conduce curentul necesar scanteii , pentru aprinderea amestecului carburant din cilindrii pistoanelor Starea de ncarcare a bateriei se determina n functie de densitatea electrolitului, n general dupa urmatoarele indicatii: 1,265-1,290-g/cm acumulator complet ncarcat 1,235-1,260-g/cm acumulator ncarcat 75% 1,205-1,230-g/cm acumulator ncarcat 50% 1,170-1,200-g/cm acumulator ncarcat 25% 1,140-1,165-g/cm limita de folosire 1,110-1,135-g/cm acumulator descarcatsub limita.

13

Capitolul X REPARAREA BATERIEI DE ACUMULATOARE Majoritatea defectelor nu pot fi nlaturate fara demontarea bateriei, fapt pentru care, o data cu repararea, trebuie sa se faca si trierea completa a elementelor componente ale bateriei. Repararea se face dupa urmatorul proces tehnologic: primirea bateriei si verificarea preeliminara a starii ei, descarcarea(daca este necesar), demontarea, stabilirea defectelor si prepararea lor, asamblarea placilor, asamblarea elementelor, asamblarea bateriei, turnarea electrolitului, ncarcarea si efectuarea ncercarilor bateriei. Daca contactele sunt prea departate, se ndoaie parghia suport a contactului mobil, iar daca constructiv nu se poate, se schimba suportul izolant de sub contactul fix sau de sub axul parghiei. La deplasarea contactelor n lungul parghiei, suportul trebuie sa se nlocuiasca de cele mai multe ori parghia pentru ca ndreptarea este mai dificila. Uneori suprafata de contact se face bombata pentru ca sa se nlature aceste neajunsuri, ajustarea facandu-se mai usor, iar contactul mai sigur. Daca contactele sunt din wolfram foarte dure, se slefuiesc numai cu piatra de carborundum foarte fina, folosindu-se dispozitive speciale care asigura o slefuire dreapta a suprafetelor. Dupa curatire se masoara si se regleaza distanta constructoare. dintre contacte cu un calibru sau spion, conform prescriptiilor fabricii

14

Ungerea ruptorului-distribuitor se face dupa un parcurs de circa 20000km, urmatoarelor piese: la arborele ruptorului cu 8-10 picaturi de ulei de motor sau cu unsoare consistenta la axul parghiei contactului mobil cu 1-2 picaturi ulei de oase la suprafata camei cu un strat subtire de vaselina la regulatorul automat centrifugal. Pentru curatire, bujia ancrasata se ncalzeste la capatul izolatorului pana la temperatura de 700-800 grade celsius, ntr-un cuptor sau la flacara, pana cand stratul depus arde complet. Racirea se face n aer liber. n mod mormal, curatirea se face cu un aparat de sablat, operatia fiind rapida si sigura. Bujiile care au depasit termenul de functionare, nu trebuie folosite pentru ca necesita o putere de aprindere mare si conduc la un consum mare de combustibil.

15

Capitolul XI NCERCAREA ECHIPAMENTULUI DE APRINDERE

Este necesar ca cel putin o data pe an ntregul echipament electric de aprindere sa fie verificat si ncercat cu ajutorul bancurilor de ncercari sau al unor aparate speciale fara demontare pentru a se prentampina defectiunile care pot surveni n timpul exploatarii.

16

Capitolul XII MASURI DE TEHNICA A SECURITATII MUNCII LA NTRETINEREA SI REPARAREA ECHIPAMENTULUI DE APRINDERE Pentru ntretinerea, reglarea, ncercarea si prepararea echipamentului de aprindere trebuie aplicate norma de tehnica a securitate a muncii care se prevad la instalatiile de tensiuni electrice mari. Desi aceste norme sunt cunoscute, totusi ele nu sunt strict aplicate n practica si conduc la accidente nedorite. Puterea electrica redusa a circuitului secundar al aprinderii este foarte mica si desi tensiunea electrica este de ordinul zecilor de kilowolti, electrocutarea nu poate duce la accidente grave. Acest lucru fiind cunoscut, n practica nu se aplica strict normele de tehnica a securitatii muncii si se ajung la accidentari cu totul neprevazute. Astfel, prinderea cu mana libera a conductelor de aprindere n functionare, poate produce o descarcare electrica de mica putere prin corpul omenesc, care face ca lucratorii respectivi sa se fereasca brusc, sa scape aparate sau scule deasupra motorului sau sa-si prinda mana sau mbracamintea n locuri periculoase, provocand astfel accidentele. Utilizarea aparaturii electronice de masurare a avansului la aprindere, a turatiei sau a momentului aprinderii n mers, care se face cu aparate manuale, poate provoca accidente daca nu este corect folosita; la distanta prescrisa, n locurile nepericuloase si cu legaturi ferite de partile rotitoare. Aceleasi reguli trebuie aplicate si la alte aparate sau dispozitive.

17

BIBLIOGRAFIE Ioan Ghi Virgil Raicu Manualul electricianului auto pentru coli profesionale anul I i II
Editura Didactic i Pedagogic Bucureti 1972

Ioan Ghi Virgil Raicu Virgil Raicu

Manualul electricianului auto pentru coli profesionale anul III


Editura Didactic i Pedagogic Bucureti 1971

Manualul electricianului auto pentru coli profesionale


Editura Didactic i Pedagogic Bucureti 1989

18

PROIECT DE DIPLOM
INSTALAIA DE APRINDERE ELECTRIC MAS

19

CUPRINSUL

Capitolul I Introducere ...................................................... Pag. 1 Capitolul II Principiul de functionare .................................. Pag. 2 Capitolul III Cand trebuie sa se aprinda amestecul carburant n cilindrii motorului ................................... Pag. 5 Capitolul IV Componentele instalatiei de aprindere ............ Pag. 6 Capitolul V Bateria de acumulatoare ................................ Capitolul VI Contactul cheie .............................................. Capitolul VII Bobina de inductie ......................................... Capitolul VIII Distribuitorul ................................................... Capitolul IX Bujiile ............................................................. Capitolul X Repararea bateriei de acumulatoare Pag. 13 Capitolul XI ncercarea echipamentului de aprindere ........ Pag. 15 Capitolul XII Masuri de tehnica a securitatii muncii la ntretinerea si repararea echipamentului de aprindere ................................................................... Pag. 16 Bibliografie .............................................................. Pag. 17 Pag. 12 Pag. 10 Pag. 9 Pag. 8 Pag. 7