Lucrari practice 6

1. Sistemul de ungere al motoarelor termice cu ardere internă

Sistemul de ungere are rolul de a asigura o peliculă de ulei între piesele

motorului aflate în contact şi în mişcare relativă, cu următoarele scopuri: reducerea
lucrului mecanic pierdut prin frecare, micşorarea uzurii pieselor unse, îndepărtarea
produselor frecării de la locurile de ungere, răcirea pieselor unse şi protecţia
anticorozivă a acestora.
Principalele procedee de ungere sunt următoarele:
- ungerea prin amestec;
- ungerea prin stropire (barbotaj);
- ungerea prin presiune;
- ungerea mixtă.

Ungerea mixtă

Este cel mai răspândit procedeu de ungere pentru că îmbină avantajele şi

dezavantajele procedeului de ungere prin stropire cu cele ale procedeului de ungere
prin presiune. Astfel, piesele cu jocuri mari de montaj se ung prin stropire, iar cele cu
jocuri foarte mici de montaj se ung prin presiune. Părţile componente ale sistemului
de ungere mixtă, prezentat în figura 61, sunt următoarele: baia de ulei, pompa de ulei,
filtrul de ulei, radiatorul de ulei, canale şi conducte pentru conducerea uleiului.
Baia de ulei reprezinta rezervorul de ulei al motorului si este montata pe
carterul blocului motor. Ea este confectionata din tabla de otel prin ambutizare, fonta
sau aluminiu prin turnare sau mase plastice.

Pompa de ulei realizeaza o presiune de 2-4,5 bar. necesara circulatiei uleiului

si este antrenata de arborele motor sau arborele cu came. Ea este de tip cu roti dintate.
Partile componente principale sunt urmatoarele: corpul, rotile dintate, sorbul si supapa
de siguranta.
 Filtrul de ulei are rolul de retine impuritatile din ulei. Un filtru de ulei este
format din carcasa, element filtrant din hartie de filtru, capac inferior, supapa de
siguranta montata in partea superioara a elementului filtrant si garnitura de etansare.
La tractoare filtru de ulei se schimba odata cu uleiul de motor la 300-500 ore de
functionare.

Radiatorul de ulei are rolul de a raci uleiul. El este facultativ dar se intalneste
la motoarele racite cu aer, utilaje cu viteza mica de lucru sau utilaje cu solicitari mari.
Radiatorul de ulei se prevede cu aripioare de racire din aluminu pentru a marii
suprafata de schimb de caldura.
 Canale şi conducte pentru conducerea uleiului catre locurile de ungere sau
intre partile componente.

Funcţionare. Pompa absoarbe prin intermediul sorbului uleiul din baie şi îl

trimite cu presiune (2,0 - 4,5 bari) la filtru, care reţine impurităţile din lubrifiant. În
funcţie de temperatura uleiului, acesta este dirijat fie la radiator (când temperatura
este mare) sau direct la rampa principală (când temperatura este scăzută). În
continuare prin canale, uleiul este trimis la lagărele paliere şi manetoane ale arborelui
motor, pe care le unge prin presiune. De la lagărele paliere, uleiul este dirijat prin
canale la lagărele paliere ale arborelui cu came şi la culbutori, realizând ungerea prin
presiune a acestora. Uleiul care iese prin orificiile culbutorilor se scurge pe supape,
tijele împingătoare, tacheţi şi came, pe care le unge prin stropire şi apoi ajunge în baia
de ulei. Interiorul cilindrilor şi al pistoanelor se unge prin stropire de către uleiul care
iese pe lângă lagărele manetoane şi este aruncat pe interiorul acestor piese datorită
mişcării de rotaţie a arborelui cotit. La cursele descendente ale pistoanelor, segmenţii
de ungere vor curăţa interiorul cilindrilor de pelicula de ulei care se va scurge în baie.
La motoarele prevăzute cu roţi sau lanţ de distribuţie, ungerea acestor piese se face
prin presiune.

Fig. 61. Schema sistemului de ungere mixtă:

1. baia de ulei; 2. pompa de ulei; 3. filtrul de ulei; 4. radiatorul de ulei; 5. rampa principală de
ungere; 6. canale verticale pentru ulei; 7. rampa culbutorilor (axul culbutorilor)
 2. Sistemul de răcire al motoarelor termice cu ardere internă

Acest sistem asigură răcirea pieselor motorului solicitate termic (cilindrii şi

chiulasa) şi menţine un regim termic optim de funcţionare.
Sistemele de răcire se clasifică astfel:
a. sistem de răcire directă (cu aer);
b. sistem de răcire indirectă (cu lichid):
- prin vaporizare;
- prin termosifon;
- cu circulaţie forţată şi termostat.
Sistemul de răcire indirectă cu circulaţie forţată şi cu termostat
În prezent, este cel mai utilizat sistem de răcire pentru că asigură o răcire
eficientă a pieselor fierbinţi ale motorului indiferent de anotimp, precum şi un regim
termic constant. Părţile componente principale ale sistemului de răcire indirectă cu
circulaţie forţată şi cu termostat, sunt următoarele: radiatorul de apă, ventilatorul,
pompa de apă, termostatul, cămaşa de răcire a cilindrilor, cămaşa de răcire a chiulasei,
racorduri de legătură şi termometru.
Radiatorul de apa realizeaza schimbul de caldura dintre lichidul de racire si
mediul inconjurator. El este confectionat din alama, aluminiu sau materiale ceramice
de sinteza. Partile principale sunt urmatoarele: bazinul superior, bazinul inferior celule
de racire si aripioarele de racire.

Ventilatorul are rolul de a produce un curent de aer care intensifica schimbul

de caldura din radiator.
 Pompa de apă realizează circulaţia forţată a lichidului de răcire prin sistem.Ea
este de tip centrifugal cu rotor cu palete si realizeaza un debit mare de lichid de racire
dar presiuni de lucru reduse. Partile principale sunt urmatoarele: corpul, rotorul cu
palete, lagare cu rulmenti, garnituri de etansare (semeringuri) si roata de curea pentru
antrenare. Pompa de apa este antrenata cu miscare de rotatie de catre arborele motor
prin intermediul unei curele de transmisie.

Termostatul asigură menţinerea constantă a temperaturii lichidului de racire. El

este confectionat din alama. Dupa tipul elementului termosensibil pot fi cu burduf sau
cu capsula.

Termometrul masoara temperatura lichidului de racire.

 Fig. 65. Schema sistemului de răcire indirectă cu circulaţie forţată şi cu
termostat:
1. cămaşă de răcire a chiulasei;2. cămaşă de răcire a cilindrilor;3. radiator de apă; 4. ventilator;
5. pompă de apă; 6. termostat

Funcţionare. Pompa de apă absoarbe lichidul de răcire din bazinul inferior al

radiatorului şi îl introduce în cămăşile de răcire a cilindrilor şi în cămaşa de răcire a
chiulasei. După ce răceşte cilindrii şi chiulasa, lichidul ajunge la termostat care, în
funcţie de temperatura acestuia, realizează două circuite de funcţionare. Când
temperatura lichidului de răcire este scăzută (sub 75 - 85oC), termostatul este închis şi
dirijează lichidul către pompa de apă, care îl recirculă în blocul cilindrilor şi în
chiulasă (circuitul scurt). Când motorul se încălzeşte, termostatul se deschide şi
dirijează lichidul către radiator, unde se produce schimbul de căldură cu mediul
înconjurător.