1.

INSTALA TIA DE RĂCIRE CU APĂ DULCE (SISTEMUL DE

RĂCIRE CU CIRCUIT ÎNCHIS)

1. TANC DE COMPENSĂ (EXPANSIUNE)

2. SCHIMBĂTOARE DE CĂLDURĂ (RĂCITOARE)
3. TANC DE AERISIRE (DE DEGAZARE/DEAERATOR)
4. POMPE RĂCIRE APĂ DULCE
5. MOTOARE AUXILIARE (DIESEL GENERATOARE)
6. MOTOR PRINCIPAL
7. TANC REZERVĂ APĂ DULCE
8. POMPĂ APĂ DULCE DE TRANSFER (SERVICIU)

1
 1. RĂCIRE APĂ DULCE (CIRCUIT ÎNCHIS)
Instalaţia este destinată pentru răcirea cilindrilor, chiulaselor, turbosuflantei motorului principal şi
pentru răcirea diesel-generatoarelor. Apa dulce este răcită în răcitoare de apa de mare şi este transportată de
pompe în circuit închis.
In această instalaţie întâlnim următoarele componente:
- Electropompele centrifugale 1 şi 2, folosite pentru circulaţia apei dulci de răcire prin motorul
principal funcţionează in mod automat cât si manual.
- Diesel-generatoarele au pompe centrifugale articulate.
- Valvula (VP) – pentru reglajul presiunii apei in instalaţie.
- Tancul de expansiune pentru compensarea apei în funcţie de temperatură, în sistemul de racire.
Acesta are o capaci tate de aproximativ 10 % din volumul total al sistemului. Înălţimea la care se montează
tancul este determinată de presiunea apei din sistem.
- Răcitoarele de apă 1 şi 2 sunt echipate cu valvule cu comandă de de la distanţă la intrarea in
răcitoare.
- Valvula termostatică cu 3 căi (VT) este acţionată manual sau automat printr-un regulator de
temperatură. Controleul de temperatură menţine constantă temperatura apei la ieşirea din motorul principal
prin bypassarea totală sau parţială a răcitoarelor. Senzorul controlerului este montat la iesirea apei din
motorul principal. El menţine temperatura apei in limitele 70⁰C - 90⁰C. D.G.-urile sunt ecchipate cu valvule
termostatice similare.
- Deaeratorul este destinat pentru prevenirea acumularilor de aer/gaz in sistemul de răcire.
- Sistemul este prevazut cu valvulă cu comandă de la distanţă pentru schimbarea configuratiei la
operaţiunile in port sau in mare.
INSTALATIA DE RACIRE CU CIRCUIT INCHIS
Instalatia de racire este compusa din: instalaţia de racire cilindri, instalaţia racire agregate de
supraalimentare, instalaţia racire pistoane, instalaţia racire aer supraalimentare, instalaţia racire injectoare.
Instalaţia de răcire reprezintă totalitatea agregatelor, aparatelor şi dispozitivelor care asigură
evacuarea unei fracţiuni din căldura dezvoltată în cilindri prin arderea combustibilului.
Deci prin instalatie de racire se intelege ansamblul compus din: pompe, filtre, schimbatoare de
caldura, aparate de masura si elemente de reglare, legate intre ele cu tevi prin care fluidul de racire este
vehiculat pentru a prelua caldura de la unele organe ale motorului si ale altor agregate, precum si pentru
racirea fluidelor care trec prin schimbatoarele de caldura (apa, ulei, aer, gaze). Ca medii de racire se
folosesc: apa din afara bordului, apa desanilizata, uleiul, combustibilul si aerul.
Sistemul de răcire utilizat se clasifică în funcţie de natura fluidului de răcire:
a) cu aer; b) cu apă (lichid).
şi după modul de vehiculare a acesteia în instalaţie:
a) naturală; b) forţată.
În domeniul motoarelor navale, se utilizează în exclusivitate sistemul de răcire forţată, cu lichid. La
rândul său, acesta poate fi:
a) cu circuit deschis
b) cu circuit închis .
Sistemul de racire cu un singur circuit inchis, atat pentru motorul principal cat si pentru motoarele auxiliare,
prezinta avantajul ca motorul principal poate fi incalzit, inainte de pornire, cu apa calda obtinuta prin racirea motorului
auxiliar, sau mentinerea in stare calda a motorului auxiliar de rezerva; aceste instalatii de racire se aplica la
sistemele de propulsie cu motoare lente, de putere mare. Sistemele de propulsie cu motoare semirapide au,
in majoritatea lor, numai un circuit inchis, cu apa desalinizata, pentru racirea cilindrilor si chiulaselor, iar
injectoarele sunt racite fie cu ulei, fie cu combustibil, respectiv motorina.
Pompele circuitului inchis refuleaza apa desalinizata prin intermediul unui regulator de temperatura
in racitorul de apa, apoi la colectoarele de intrare ale motorului principal si ale motorului auxiliar. Dupa
racirea motorului principal si motorului auxiliar, prin colectoarele de iesire si un traseu de tevi apa ajunge
din nou in pompe. Prin intermediul tancului de compensa (expansiune) se completeaza circuitul inchis
inclusiv se preiau variatiile de volum ale lichidului de racire ca urmare a variatiei temperaturii acestuia.

2
 2. RĂCIRE APĂ DE MARE (CIRCUIT DESCHIS)
Instalaţia este destinată pentru răcirea uleiului de ungere a motorului principal şi diesel generatoare, a
axului cu came M. P., răcirea apei dulci de răcire din circuitul închis, a aerului de baleiaj a motorului,
compresoare de aer şi lagare ax port elice. Apa de mare este pompată prin răcitoarele respective sau
mecanisme şi evacuată peste bord, iar dacă temperatura apei de mare este scăzută, sub 10 ⁰C, aceasta este
parţial recirculată.
In această instalaţie întâlnim următoarele componente:
- Prizele de fund şi de suprafata din care este aspirată apa echipate cu filtre si valvule cu sens unic
- Electropompele centrifugale principale 1 si 2 şi o pompa auxiliară pentru functionare in port.
- Racitoarele de ulei 1 si 2 pentru M. P. şi răcitorul de ulei ax cu came.
- Răcitoarele de apă dulce 1 si 2
- Racitorul de aer baleiaj.
- Răcitoarele de ulei/aer D. G.
- Răcitoarele compresoarelor de aer.
- Racitorul de ulei lagare ax port eli ce.
- Valvula refulare apă de mare peste bord.
- Valvula termostatică cu 3 căi (VT) este acţionată manual sau automat printr-un regulator de
temperatură.

INSTALATIA DE RACIRE CU CIRCUIT DESCHIS

Instalatia de racire este compusa din: instalaţia de racire cilindri, instalaţia racire agregate de
supraalimentare, instalaţia racire pistoane, instalaţia racire aer supraalimentare, instalaţia racire injectoare.
Instalaţia de răcire reprezintă totalitatea agregatelor, aparatelor şi dispozitivelor care asigură
evacuarea unei fracţiuni din căldura dezvoltată în cilindri prin arderea combustibilului.
Deci prin instalatie de racire se intelege ansamblul compus din: pompe, filtre, schimbatoare de
caldura, aparate de masura si elemente de reglare, legate intre ele cu tevi prin care fluidul de racire este
vehiculat pentru a prelua caldura de la unele organe ale motorului si ale altor agregate, precum si pentru
racirea fluidelor care trec prin schimbatoarele de caldura (apa, ulei, aer, gaze). Ca medii de racire se
folosesc: apa din afara bordului, apa desanilizata, uleiul, combustibilul si aerul.
Sistemul de răcire utilizat se clasifică în funcţie de natura fluidului de răcire:
b) cu aer; b) cu apă (lichid).
şi după modul de vehiculare a acesteia în instalaţie:
b) naturală; b) forţată.
În domeniul motoarelor navale, se utilizează în exclusivitate sistemul de răcire forţată, cu lichid. La
rândul său, acesta poate fi:
c) cu circuit deschis
d) cu circuit închis .
Sistemele de racire cu circuit deschis se folosesc la navele fluviale de puteri mici, indeosebi acolo
unde se cere ca instalatia de propulsie sa aiba masa si gabarit redus. La majoritatea navelor comerciale,
maritime si fluviale se folosesc sistemele de racire cu circuit inchis.
Apa este aspirata prin priza de bord sau prin priza de fund, şi filtru, cu una dintre pompele de apa de
mare si refulata pentru racirea motorului principal MP, racitorului de ulei, racitorului de aer, turbosuflantei,
lagarului de impingere, dupa care, printr-o conducta si o valvula cu sens unic, poate fi evacuata peste bord,
sau readusa in basa prizei de bord. Printrun traseu separar si o pompa se realizeaza racirea motorului
auxiliar, iar prin alt traseu se trimite apa cu una din pompele principale pentru racirea compresoarelor de aer,
precum si pentru alti consumatori.

3
 2. INSTALA TIA DE RĂCIRE CU APĂ DE MARE (SISTEMUL DE RĂCIRE
CU CIRCUIT DESCHIS)

1. MOTOR PRINCIPAL
2. MOTOARE AUXILIARE (DIESEL GENERATOARE)
3. COMPRESOARE DE AER
4. RACITOARE APA DULCE
5. RACITOARE ULEI
6. RACITOR ULEI AXA CU CAME
7. POMPE RACIRE CU APA DE MARE PRINCIPALE
8. POMPA AUXILIARA (DE SERVICII IN PORT)
9. LAGARE DE SPRIJIN
10. COLECTOR SI RACITOR DE BALEAJ
11. PRIZA DE FUND
12. PRIZA DE SUPRAFATA (DE BORDAJ)
13. VALVULA REFULARE PESTE BORD
14. VALVULA DE RACIRE

4
 3. INSTALATIA DE ALIMENTARE CU
COMBUSTIBIL M. P. SI M. A.

1. TANC DE SERVICIU COMBUSTIBIL USOR (MOTORINA)

2. TANC DE SERVICIU COMBUSTIBIL GREU
3. POMPE DE ALIMENTARE
4. POMPE DE CIRCULATIE
5. TANC DE AERISIRE/DE DEGAZARE
6. PREINCALZITOR FINAL
7. MOTOARE AUXILIARE/DIESEL GENERATOARE
8. MOTOR PRINCIPAL
9. FITRU FINAL DE COMBUSTIBIL
10. SERPENTINE DE INCALZIRE

5
 3. ALIMENTARE CU COMBUSTIBIL
Instalaţia este destinată pentru alimentarea cu combustibil de la tancul de serviciu la pompele de
injecţie (HPFP). M.P. şi d.g.-urile folosesc c.g. si c.u. Circulatia combustibilului in instalatie este asigurata
de câte 2 pompe de alimentare si 2 pompe de circulatie care lucreaza cite una in mod standby, iar cealalta in
functiune.
In această instalaţie întâlnim următoarele componente:
- Tancuri de serviciu c.g. si c.u. alimentate de catre separatoare din tancurile de rezerva (decantare).
Tubulatura de supraplin din tancul de serviciu este conectata la tancul de decantare. Din tancul de decantare
sludge-ul este drenat in tancul de sludge. Tancul de combustibil greu si tubulatura de conectare sunt incalzite
cu abur pentru a reduce vâscozitatea combustibilului pompat. Conductele de aspiratie c.g. si c.u. sunt
conectate la aspiratia pompei de alimentare prin intermediul unei valvule cu 3 căi, pentru a comuta
functionarea M.P. pe alt combustibil in timpul functionarii. O astfel de valvula s e gaseste si pe fiecare D.G..
- Pompele de alimentare 1 si 2 din care una in stand-by lucreaza la o presiune de 4 bar in instalatie. Uzual se
folosesc electropompe cu roti dintate sau cu surub. Capacitatea fiecarei pompe asigura consumul de combustibil
pentru toate motoarele. Presiunea este mentinuta constanta la diferite sarcini este mentinuta de o valvula bypass.
- Pompele de circulatie 1 si 2 din care una in stand-by asigura pomparea continua a combustibilului prin
preincalzitorul de combustibil, filtre si prin echipamentul motorului. Uzual acestea sunt electropompe cu roti dintate
sau cu surub.
INSTALATIA DE ALIMENTARE CU COMBUSTIBIL
Instalatia de combustibil se compune din: Instalatia de pregatire combustibil compusa din: tancuri de
decantare, separatoare purificatoare, separatoare clarificatoare, valvule de distributie si reglare; şi Instalatia
de alimentare cu combustibil compusa din: tancuri de serviciu, tanc de amestec, pompe, filtre, incalzitor de
combustibil, viscozimetru,pompe de injectie, injectoare.
Instalatia de alimentare indeplineste functia de a alimenta cu combustibil si aer necesar arderii la
motorul cu ardere interna, cit si functia de a evacua gazele arse din cilindru..
Instalatia de alimentare trebuie sa indeplineasca anumite cerinte, si anume:
1. sa asigure debitarea combustibilului sau amestecului carburant, in proportie determinata, la
momentul necesar;
2. sa asigure pornirea motorului in orice conditii de temperatura;
3. sa asigure functionarea fara intreruperi la orice variatie de sarcina pe motor;
4. sa aiba partile componente rezistente la uzura si cu o durabilitate ridicata, de asemeni sa fie adaptata
pentru o interventie comoda privind intretinerea, exploatarea cit si reparatiile ei;
5. sa nu prezinte pericol de incendiu;
6. sa nu prezinte pericol de accidentare; etc.
Instalatia de alimentare cu combustibil la m.a.c. este formata din urmatoarele componente: rezervor
(tanc) de combustibil, pompa de alimentare, filtre de combustibil, pompa de injectie, regulator de turatie,
injectoare, conducte de inalta si joasa presiune. Instalatia de alimentare trebuie astfel conceputa, incit
combustibilul care ajunge la pompa de injectie sa fie curat si lipsit de aer. Aerisirea instalatiei se poate face
manual sau automat.
Instalaţia de alimentare cu combustibil a unui motor naval care funcţionează cu două sorturi de
combustibil: cu combustibil greu în regim de navigaţie şi cu motorină în regimurile de manevră şi marş încet
functioneaza astfel: combustibilul din tancurile de depozit combustibil usor sau greu de la dublul fund este
preluat cu pompele de transfer, fiind aspirat prin filtrele grosiere şi refulat în tancurile de decantare motorina
sau combustibilul greu. Din tancurile de decantare, combustibilul este preluat de pompele de circulatie prin
intermediul unor filtre fiind vehiculat prin preîncălzitoarele de combustibil şi separatoarele care asigură
reţinerea impurităţilor şi apei, apoi este trimis în tancurile de serviciu (consum) motorina sau combustibil
greu. Cu una din pompele de alimentare, combustibilul este trimis prin preîncălzitorul final, filtrele fine şi
viscozimetru la motorul principal. Alimentarea motorului principal se poate realiza atât cu motorină, cât şi
cu combustibil greu din tancurile de serviciu. Motoarele auxiliare sunt alimentate numai cu motorină, prin
intermediul unui colector de distribuţie. Pentru combustibilul greu, în tancurile de depozitare, tancurile de
decantare şi tancurile de consum sunt prevăzute serpentine de încălzire, care asigură reducerea viscozităţii
combustibilului în vederea vehiculării. Toate tancurile instalaţiei de alimentare cu combustibil sunt
prevăzute cu ţevi de aerisire care, în mod obişnuit, sunt scoase la nivelul punţii principale. Scăpările de
combustibil de la injectoare sunt colectate şi trimise prin conducte de retur spre tancurile de consum
6
combustibil greu. Pentru a se elimina posibilitatea blocării pulverizatoarelor s-a prevăzut în unele instalaţii şi
un subsistem de răcire a injectoarelor cu motorină. Subsistemul este compus dintr-un tanc de motorina, 2
pompe (din care una este de rezervă) şi un schimbător de căldură, prin care debitul de căldură preluat de la
injectoare este cedat mediului de răcire.
4. SEPARARE ULEI ŞI COMBUSTIBIL
Inainte de a fi consumat combustibilul si lubrifiantul, acestea necesita o operatiune de eliminare a
apei si a particulelor solide din continutul lor. Aceasta este necesara pentru a asigura o ardere adecvata a
combustibilului. Se foloseste un sistem de separare centrifugala.
Separatorul centrifugal se foloseste pentru separarea a 2 fluide (combustibil si apa) sau pentru
separarea fluidului de particule solide (combustibilul de incluziunile metalice).
Separatorul funtioneaza in 2 moduri:
- Purificator – inlatura apa purificind combustibilul pina la un cotinut de apa de maxim 1 %.
- Clarificator – separa particulele solide (sludge).
Separatorul functioneaza atit in mod automat cit si manual.
In această instalaţie întâlnim următoarele componente:
- 3 Separatoare: S 1 si 2 folosite pentru purificarea si clarificarea combustibilului si S 3 pentru
clarificarea/rafinarea uleiului. Separatoarele 1 si 2 pot fi folosite in paralel sau in serie, fiecare din ele putind
fi purificator sau clarificator. Fiecare separator este antrenat de cite un electromotor cu o turatie de peste
10.000 rot/min.
- Preincalzitoare cu abur pentru a realiza viscozitatea produsului ce se separa si pentru a mentine
temperatura otima a apei in sistem.
- Echipament de monotorizare si control automat.
INSTALATIA DE SEPARARE
Prelucrarea combustibilului utilizat de către motoarele navale, în special a combustibilului greu, este
o operaţie de mare importanţă. Eliminarea apei, a suspensiilor şi a impurităţilor mecanice din combustibil
condiţionează direct randamentul, puterea şi fiabilitatea motorului. O primă separare are loc în tancurile de
decantare. Apa şi impurităţile mecanice din combustibil, datorită diferenţei de greutate specifică, se separă la
fundul tancului, de unde sunt eliminate prin purjare. Eficienţa separării este condiţionată de dimensiunile
tancului şi de timpul de decantare. Această eficienţă este însă, redusă, datorită mişcărilor de ruliu şi tangaj
care reamestecă lichidele. De aceea, pentru separarea combustibilului este utilizat un subsistem special, dotat
cu separatoare de tip centrifugal. Există două tipuri de separatoare centrifuge: separatorul purificator, care
permite separarea apei şi parţial, a impurităţilor solide (rugină, siliciu, nisip, praf etc.) şi separatorul
clarificator, care separă restul de impurităţi solide din combustibil. În situaţia utilizării ambelor tipuri de
separatoare, ele se înseriază în ordinea purificator-clarificator.
Parti componente si functionarea separatorului purificator centrifugal: combustibilul pătrunde în
purificator prin tubul de alimentare şi distribuitor, pe care sunt fixate talerele de separare. Axul antrenează în
mişcare de rotaţie semioala glisantă inferioară şi, totodată, combustibilul pătruns în aceasta. Datorită forţei
centrifuge, componentele cu greutate specifică mai mare decât a combustibilului (impurităţile solide şi apa)
se separă la periferia spaţiului delimitat de semioala inferioară glisantă şi carcasa superioară. Fluidul cu
densitatea cea mai mică, care reprezintă fluidul purificat, datorită presiunii exercitate de accesul continuu în
separator al combustibilului neseparat, este trecut prin spaţiile dintre talerele separator şi dirijat către ieşirea
din purificator. Combustibilul purificat este vehiculat fie către motor, fie către separatorul clarificator. De
asemenea, fluidul cu densitatea medie (apa separată), datorită aceluiaşi efect este dirijat către ieşirea din
purificator pe o cale separată. Separarea celor două căi de evacuare se face cu ajutorul discului gravitaţional.
Impurităţile cu densitatea cea mai mare (slagiul sau şlamul), sunt eliminate din separator prin deschiderea
automată a semioalei glisante, timp de 1…2 secunde la intervale de 1…2 ore sau mai mult. Evacuarea
automată a slamului se face pe baza forţei centrifuge, atunci când ferestrele f sunt deschise de către semioala
glisantă. Închiderea semioalei glisante se realizează hidraulic. Talerele conice ale separatorului permit
divizarea combustibilului în straturi cu grosimea de ordinul zecimilor de milimetru. În acest fel, este posibilă
o purificare suplimentară a combustibilului, prin reţinerea impurităţilor solide în spaţiile dintre două talere
consecutive. Separatorul clarificator are construcţia şi principiul de funcţionare identice cu cele ale
purificatorului. Din construcţia clarificatorului lipseşte discul gravitaţional. Clarificatorul este alimentat cu
combustibil purificat. După operaţia de clarificare (separarea impurităţilor mecanice şi a suspensiilor rămase

7
în combustibilul purificat), combustibilul este dirijat către echipamentul de injecţie al motorului. Pentru
separarea uleiului se foloseste separatorul clarificator.

4. INSTALATIA DE SEPARARE ULEI SI

COMBUSTIBIL

1. SEPARATOR DE COMBUSTIBIL PURIFICATOR

2. SEPARATOR DE COMBUSTIBIL CLARIFICATOR
3. SEPARATOR DE ULEI CLARIFICATOR
4. TANC DE APA
5. PREINCALZITOARE COMBUSTIBIL SI ULEI

8
 5. INSTALATIA DE TRANSFER
COMBUSTIBIL

1. TANC DECANTARE COMBUSTIBIL GREU

2. SEPARATOARE COMBUSTIBIL
3. TANC SCURGERI COMBUSTIBIL
4. TANC DEPOZIT COMBUSTIBIL GREU
5. TANC SLUDGE
6. TANC DEPOZIT MOTORINA
7. POMPA TRANSFER COMBUSTIBIL GREU
8. POMPA TRANSFER MOTORINA
9. POMPA DE SLUDGE

9
 5. TRANSFER COMBUSTIBIL

Instalaţia este destinată pentru depozitarea, decantarea, pomparea, separarea si directionarea

combustibilului in tancul de consum al motorului.
In această instalaţie întâlnim următoarele componente:
- Tanc depozit c. g., echipat cu instalatie de incalzire cu abur.
- Tanc depozit c. u.
- Pompa transfer c.g. din tancul de depozit in tancul de decantare si pentru alte operatiuni de transfer
combustibil. Aceasta este o electropompa cu roti dintate sau cu surub.
- Pompa transfer c.u. din tancul de depozit in tancul de serviciu sau alte operatiuni de transfer. Uzual
aceasta este o electropompa cu roti dintate sau cu surub.
- Tancul de decantare c.g. care este alimentat cu pompa de transfer c.g.. Conducta de supraplin a
tancului de decantare este conectata la tancul de scurgeri combustibil. Tancul de decantare este prevazut in
partea de jos cu valvula de drenare sludge in tancul de sludge. Tancul este pravazut cu instalatie de incalzire
cu abur.
- Separatoarele de combustibil se folosesc pentru eliminarea apei si a particulelor mecanice din c.g.
sau din c.u. Impuritatile separate sunt depozitate in tancul de sludge.
- Tancul de scurgeri asigura depozitarea scurgerilor din tancul de decantare si cel de serviciu.
- Tancul de sludge colecteaza iimpuritatile separate si sludge.

10
 6. INSTALATIA DE UNGERE SI RACIRE A
PISTOANELOR

1. TANC DEPOZIT ULEI UNGERE MOTOR

2. TANC CONSUM ULEI CILINDRI
3. TANC DEPOZIT ULEI CILINDRI
4. TANC ULEI UNGERE AX CU CAME
5. TANC DEPOZIT ULEI UZAT
6. TANC SCURGER ULEI DE LA STUFFING BOX (ETANSARI)
7. RACITOR ULEI UNGERE AX CU CAME
8. FILTRU DUBLU
9. POMPE ULEI UNGEREAX CU CAME
10. FILTRU MAGNETIC UNGERE AX CU CAME
11. FILTRU DUBLU FINAL UNGERE SI RACIRE PISTOANE
12. RACITOARE ULEI UNGERE SI RACIRE PISTOANE
13. POMPE UNGERE MOTOR PRINCIPAL
14. SEPARATOR ULEI
15. FILTRU FIN ULEI UNGERE AX CU CAME
16. POMPA RECIRCULATIE ULEI UNGERE AX CU CAME
17. POMPA TRANSFER ULEI UZAT
18. MOTOR PRINCIPAL
19. TANC ULEI UNGERE MOTOR PRINCIPAL

11
 6. UNGERE ŞI RĂCIRE PISTOANE
Instalaţia este destinată pentru ungerea lagarelor si racirea pistoanelor (circuitul principal), ungerea
lagarelor axului cu came, camele pompelor de injectie si a supapelor de evacuare (circuitul de ungere al
axului cu came) si pentru ungerea cilindrilor motorului. Acest sistem include 3 subsisteme:
- 1. Circulatia (ungerea) lagarelor M.P. si racirea pistoanelor = sistemul principal de ungere;
- 2. Sistemul de ungere a axului cu came;
- 3. Sistemul de ungere cilindri (lubrificatori).
In această instalaţie întâlnim următoarele componente:
1. Circuitul principal de ungere:
- Tanc circulatie ulei aflat sub motor unde uleiul ajunge de la punctele de ungere prin gravitatie.
- Electropompele de circulatie 1 si 2 (una fiind in stand-by) creeaza presiune in sistemul de ungere.
Ele sunt cu roti dintate sau cu surub.
- Racitoarele de ulei 1 si 2 mentin temperatura uleiului de ungere in parametrii indicati.
- Valvula cu 3 căi controleaza automat sau manual temperatura in limitele 35 - 50⁰C.
- Filtru dublu de ulei instalat la intrarea in motor pentru a separa particulele de peste 50 microni.
- Separator de ulei.
- Tanc ulei uzat.
- Pompa transfer ulei uzat.
2. Sistemul de ungere a axului cu came:
- Tanc ulei ungere ax cu came, care colecteaza uleiul de la punctele de ungere prin gravitatie.
- Pompele de ungere ax cu came 1 si 2 (una fiind in stand-by) creeaza presiune in sistemul de ungere
si sunt electropompe cu roti dintate sau cu surub.
- Racitorul de ulei ungere ax cu came este racit cu apa de mare din circuitul deschis. El mentine
temperatura uleiului intre 40⁰C si 50⁰C, temperatura necesara mentinerii viscozitatii uleiului si a presiunii de
lucru in sistemul de ungere. Sistemul este prevazut cu valvula bypass care controleaza nivelul temperaturii
de lucru.
- Filtru dublu care retine particule mai mari de 50 microni instalat pe motor inainte de intrarea
uleiului in axul cu came.
- Pompa de recirculatie ulei in tanc cu filtru fin care retine apa si particulele mecanice de peste 1
micron.
- Filtru magnetic la iesirea din motor pentru retinerea tuturor particulelor metalice din ueiul de
ungere.
3. Sistemul de ungere cilindri (lubrificatori):
- Tanc de ungere cilindri care se afla deasupra motorului. Uleiul ajunge la pompele lubrificatoare
prin gravitatie. Tancul are un volum egal cu asigurarea consumului de ulei pentru 2 zile. Supraplinul
tancului de consum trimite uleiul in tancul de depozit.
- Tanc depozit ulei ungere cilindri
- Pompa manuala pentru transferul uleiului din tancul de depozit in tancul de consum.
- Pompe speciale ungere cilindri (cite una pe fiecare cilindru). Inainta de lansarea motorului ungerea
se face cu pompe manuale speciale. Pompele de ungere sunt prevazute cu tuburi transparente pentru
controlul vizual al fiecarui punct de ungere. Acestea permit reglarea cantitatii de ulei in functie de turatia
motorului care depinde de sarcina pe motor si de conditiile de functionare ale motorului.

12
 7. INSTALATIA DE AER COMPRIMAT

1. COMPRESOARE DE AER PRINCIPALE

2. COMPRESOR DE AER DE AVARIE
3. BUTELIILE PRINCIPALE PENTRU AER COMPRIMAT
4. REDUCTOARE DE PRESIUNE
5. BUTELIE DE AER COMPRIMAT DE AVARIE/REZERVA
6. MOTOARE AUXILIARE/DIESEL GENERATOARE
7. MOTOR PRINCIPAL
8. SEPARATOR APA SI ULEI

13
 7. AER COMPRIMAT

Instalaţia este destinată pentru producerea, depozitarea (stocarea) si alimentarea cu aer comprimat a
instalatiilor de lansare M.P. si D.G.; de asemeni aer pentru servicii generale.
In această instalaţie întâlnim următoarele componente:
- 2 electrocompresoare de aer in 2 trepte cu racitoare de aer racite cu apa, care alimenteaza 2 butelii
principale de aer la presiunea de 30 bar.
- Un compresor de aer de rezerva (avarie) care alimenteaza butelia de aer comprimat auxiliara, aerul
fiind necesar pentru pornirea D. G. Cind nava se afla in regim de avarie.
- 2 butelii principale de aer care servesc pentru lansarea M.P. si D.G.; de asemeni pentru pentru
sistemul de control printr-o statie de reducere a presiunii pina la 7 bar si pentru servicii generale folosind
reductoare de presiune.
- Compresorul 1 porneste automat cind presiunea in butelii scade la 22 bar si se opreste cind
presiunea ajunge la 30 bar.
- In afara de compresoare instalatia dispune si de un separator de apa si ulei care descarca automat in
santina la pornirea compresoarelor, sau manual pe durata functionarii. Dispune si de valvule de purjarea
buteliilor principale.
INSTALATIA DE AER COMPRIMAT
Instalatia de aer comprimat permite alimentarea cu aer comprimat a urmatoarelor compartimente:
- compartimentul masini;
- atelierul mecanic;
- atelierul electric;
- chesoane de apa de mare;
- filtre de:apa de mare; combustibil; ulei;
- separatoare combustibil si ulei;
- tifon.
Instalatia de aer comprimat este astfel organizata incat fiecare din compresoarele principale poate
incarca oricare din buteliile principale. Buteliile principale sunt montate cu o inclinare de 3. Purjarea
buteliilor se face prin partea inferioara prin ambele extremitati, manual sau automat. Butelia pentru lansarea
motoarelor auxiliare poate fi umpluta de la oricare din buteliile principale, de catre oricare compresor
principal sau de la compresorul de avarie. Buteliile sunt prevazute cu manometre montate la locuri vizibile.
Personalul de cart (CM) – personalul de exploatare are in grija efectuarea in mod regulat a operatiilor
de verificare, curatire si, dupa caz, revizie sau schimbare a filtrelor de aspiratie, a instalatiei de ungere si a
instalatiei de racire. Schimbarea uleiului la compresoare se va face dupa numarul de ore de functionare
indicat de firma. Compresoarele de aer navale sunt prevazute cu protectii pe instalatia de ungere si pe
instalatia de racire. O problema foarte importanta referitoare la reteaua de conducte de aer comprimat,
presupunand ca acestea au fost montate corect, o constituie etanseitatea. Conductele de aer comprimat
lansare MP trebuie sa aibe o mica panta (inclinare) catre butelii si nu spre valvula principala de lansare.
Purjarea buteliilor de aer si a conductelor trebuie sa se faca periodic (la intervale regulate).
8. INSTALATIA DE EVACUARE GAZE SI SUPRAALIMENTARE CU AER A M. P.
Instalaţia este destinată pentru realizarea evacuării gazelor arse din cilindrii motorului, de a introduce
aer proaspăt în cilindrii şi de a creşte presiunea in cilindri pe timpul compresiei.
Gazele ies din cilindri prin galeriile de evacuare si sunt direcţionate spre turbina cu gaze, antrenând-o
Aerul este aspirat din compartimentul masini de catre compresor prin filtru si este directionat prin
răcitorul de aer de baleiaj în colectorul de baleiaj şi apoi in cilindrii motorului.
Sistemul mai contine suplimentar si o electrosuflanta pentru a supraalimenta cu aer motorul la
pornire si la turatie redusa, cind presiunea gazelor nu este suficienta pentru a antrena turbina.
INSTALATIA DE EVACUARE GAZE SI SUPRAALIMENTARE CU AER A M. P.
Puterea unui anumit motor va creşte cu creşterea cantităţii de combustibil ars într-un ciclu, ceea ce necesită
creşterea masei de aer existentă în cilindri la sfârşitul procesului de umplere. Sporirea masei de aer în
decursul umplerii cilindrului prin creşterea densităţii în scopul creşterii puterii motorului se numeşte
supraalimentare. Mărirea puterii m.a.i. poate fi obţinută şi prin creşterea dimensiunilor cilindrilor (cursa şi
alezajul) şi a numărului acestora, precum şi prin creşterea turaţiei. Cel mai extins şi mai eficace procedeu de
mărire a puterii este creşterea masei de aer prin supraalimentare. Sistemele de supraalimentare ale
14
motoarelor navale se clasifică după două criterii: 1) presiunea aerului şi 2) modul de acţionare a agregatului
de supraalimentare. După presiunea aerului, se disting urmatoarele sisteme de supraalimentare: a) cu presiune
redusa; b) cu presiune medie; c) cu presiune ridicata; d) cu presiune foarte mare.
După modul de acţionare a suflantei sunt cunoscute următoarele tipuri: a) cu actionare mecanica; b) cu
actionare electrica; c) cu actionare cu turbina cu gaze; d) cu actionare mixta. Cea mai des utilizata fiind cea
cu turbina cu gaze; folosind pentru regim de avarie sau funcţionarea în regimurile reduse de sarcină şi turaţie
ale motoarelor supraalimentate cu turbosuflante sistemul cu actionare electrica.

8. INSTALATIA DE EVACUARE GAZE SI

SUPRAALIMENTAREA MOTOARELOR

1. TURBOSUFLANTA
2. ELECTROSUFLANTA
3. COLECTOR SI RACITORDE BALEIAJ
4. MOTOR PRINCIPAL

15
 9. INSTALATIA DE PRODUCERE A ABURULUI (CĂLDĂRI)

1. CĂLDARE CU ARZATOR
2. CĂLDARE RECUPERATOARE
3. CONDENSOR
4. BAŞA (PUŢUL CALD)
5. POMPE DE CIRCULAŢIE
6. POMPE DE ALIMENTARE
CĂLDARE

16
 9. INSTALATIA DE ABUR
Instalaţia este destinată pentru producerea aburului necesar pentru antrenarea turbinei
turbogeneratorului si ca agent de incalzire a schimbatoarelor de caldura tehnice cit si cele necesare
confortului persoanelor de la bordul navei. Pentru functionarea turbogeneratorului se foloseste abur
supraincalzit.
In această instalaţie întâlnim următoarele componente:
- Caldarea acvatubulara (generatorul de abur).
- Caldarina recuperatoare.
- Tanc condens (başă).
- Electropompele principale 1 si 2 pentru alimentarea cu apa a caldarii.
- Pompele de circulatie 1 si 2 pentru caldarina recuperatoare.
- Condensor.
- Valvula pentru controlul apei de racire in condensor.

INSTALATIA DE ABUR
La nave, aburul este produs intr-un generator de abur numit caldare navala cu abur, care este un
schimbator de caldura care transforma apa in abur aflat la anumiti parametri de stare, datorita energiei
calorice degajate de arderea combustibilului. Acest abur este folosit la actionarea masinilor termice cu abur
(masini cu piston si turbine) folosite pentru propulsia navei sau pentru actionarea unor mecanisme auxiliare.
Caldarile navale pot fi clasificate astfel:
- 1. dupa modul in care se face schimbul de caldura, in:
a. caldari acvatubulare (cu circulaţia apei prin tuburi)
b. caldari ignitubulare (cu circulaţia flăcării prin tuburi);
- 2. dupa destinatie, in:
a. caldari principale (care genereaza abur numai pentru actionarea masinilor
principale de propulsie)
b. caldari auxiliare (al caror abur este folosit pentru actionarea diferitelor
mecanisme auxiliare de la bord si ca abur de serviciu);
Caldarea ignitubulara cunoscuta la bordul navelor si sub denumirea de caldare tubulara este
caldarea la care gazele rezultate din procesul de ardere scalda suprafata interioara a tuburilor sistemului
fierbator, iar suprafata exterioara a tuburilor este acoperita de apa.
Caldarea ignitubulara este in general o caldare cu volum mare de apa.
Caldarea acvatubulara cunoscuta la bordul navelor si sub denumirea de caldare tubuloasa este
caldarea la care apa circula prin interiorul tuburilor sistemului fierbator, in exterior acestea sunt scaldate de
gazele rezultate din procesul de ardere a combustibilului.
Caldarea acvatubulara este o caldare cu volum mic de apa.
Dupa forma constructiva, caldarile ignitubulare sunt de trei feluri:
a. cu flacara directa;
b. cu flacara intoarsa;
c. tip locomotiva (cu tubulatură de flacara si tevi de fum).
Frecvent la nave se folosesc caldari cu flacara intoarsa datorita gabaritelor relativ mici
si a debitului mare de abur care se obtine.
La bordul navelor se întâlnesc cãldãri acvatubulare de 2 tipuri constructive:
1) Cãldãri triunghiulare:
- a. Normale (simetrice);
- b. Ecranate (asimetrice).
2) Cãldãri cilindrice:
- a. Normale (simetrice);
- b. Ecranate (asimetrice).
În grupul căldărilor triunghiulare sunt incluse cãldãrile care au cel putin 3 colectoare (1 – superior şi
2 inferioare. Denumirea de triunghiulare au primit-o de la forma focarului care se aseamãnã cu un triunghi.
Grupa căldărilor cilindrice este alcãtuitã din cãldãri cu 2 colectoare: unul superior si altul inferior.
Focarul acestor cãldãri se apropie ca formã de cilindru. În instalatiile de fortã se întâlnesc cu prioritate
17
cãldãrile acvatubulare cilindrice, care prezintã anumite calitãti si avantaje fatã de cãldãrile acvatubulare
triunghiulare.
Caldarina recuperatoare are urmãtoarele caracteristici:
1. asigura recuperarea unei pãrti din energia termochimicã a combustibilului utilizat la propulsia
navei cu MAI în proportie de pânã la 25% din puterea instalatã a motorului;
2. sunt cãldãri de tipul cu circulatie fortatã si folosesc pentru vaporizarea apei cãldura gazelor
evacuate de MP;
3. temperatura gazelor la intrare este de 300…400 oC.
Dupã modul de constructie a sistemului vaporizator deosebim:
1. cãldãri ignitubulare, 9 care se utilizeaza pentru caldarine de capacitate redusã (sub 3 t/h debit),
2. cãldãri acvatubulare,
Navele dotate cu caldarine recuperatoare au si caldarine cu combustibil, care functioneaza în
perioada de stationare. Pentru aceasta navele sunt prevãzute cu o instalatie comunã pentru distributia
aburului la diferiti consumatori si cu posibilitatea functionarii în paralel a celor 2 caldarine când necesarul de
abur depãseste debitul normal al caldarinei recuperatoare. Pompele de alimentare sunt pompe comune pentru
ambele caldarine, schimbarea pe una din ele fãcându-se prin manevrarea valvulei corespunzãtoare pentru
fiecare caldarinã, apa de alimentare provenind de la sursã comunã.

18
 10. ALIMENTAREA CU COMBUSTIBIL A CALDĂRII NAVALE
Instalaţia este destinată pentru alimentarea cu combustibil a arzatoarelor caldarii.
În functionare arzatoarele folosesc folosesc combustibil greu sau combustibil usor.
Alimentarea se face cu 2 electropompe ce opereaza in standby: una in functiune si cealalta in standby
Pentru a preveni blocarea pulverizatoarelor particulele solide mai mari de 50 microni sunt retinute
din combustibil de catre filtre.
Reducerea viscozitatii combustibilului greu se face prin incalzirea lui astfel:
- preliminara – in tancurile de serviviu c.g.
- finala – in preincalzitorul de combustibil.
Combustibilul greu se incalzeste pina la 140⁰C, iar presiunea lui in instalatie este de peste 8 bar.
In această instalaţie întâlnim următoarele componente:
- Tancuri de serviciu de c.g. si c.u. Tancul de c.g. este incalzit cu abur pentru a-i reduce viscozitatea,
ca acesta sa poata fi pompat. Comutarea consumului de pe un tip de combustibil pe celalalt se face prin
intermediul unei valvule cu 3 cai aflata pe aspiratia pompelor fara a opri alimentarea.
- Filtre de ulei reci aflate pe aspiratia pompelor.
- Pompele 1 si 2 trimit combustibilul de la filtre la incalzitorul de combustibil. Acestea sunt
electropompe cu roti dintate.
- Incalzitorul de combustibil este ocolit cind se foloseste c.u.
- Filtru dublu cald care retine particulele mai mari de 50 microni.

ALIMENTAREA CU COMBUSTIBIL A CALDĂRII NAVALE

Instalatia de alimentare cu combustibil asigura aducerea combustibilului sub presiune si pulverizarea lui în
focarul cãldãrii.
Instalatia de alimentare cu combustibil se compune din:
1. tancuri de combustibil (de bunker=depozit, de decantare şi de serviciu),
2. pompe de combustibil (de transfer, de alimentare),
3. filtre grosiere si fine: calde si reci,
4. preîncãlzitoare de combustibil,
5. valvule,
6. tubulaturi,
7. pulverizatoare,
8. A.M.C.-uri.
Tancurile de combustibil sunt dispuse în apropierea compartimentului cãldãri (în dublul fund sau în
borduri).
Pompele de combustibil sunt de 2 feluri: pompe de transfer si pompe de alimentare. Cele de transfer
asigura aspiratia combustibilului din tancurile de bunker (depozit) si trimiterea lui în tancurile de serviciu
sau alte tancuri. Cele de alimentare aspirã combustibilul din tancurile de serviciu şi îl transportă la
pulverizatoare. În această instalaţie se utilizeaza pompe cu piston, centrifuge, cu roti dintate sau pompe cu
surub melc. Utilizarea unui tip sau altul de pompã se face în functie de natura combustibilului si de
vâscozitatea acestuia. Pentru instalatiile de combustibil ale cãldãrii în care se foloseste un combustibil de
viscozitate mare, se utilizeaza pompe cu roti dintate sau cu surub melc.
Filtrele de combustibil sunt: filtre reci si filtre calde. Cele reci asigura filtrarea combustibilului la
temperatura mediului sau la o temperatura apropiatã de cea din tancul de serviciu şi se aflã înaintea
preîncãlzitorului de combustibil. Filtrele calde asigura filtrarea dupã ce combustibilul a trecut prin
preîncãlzitor şi au rolul de a retine impuritatile ce nu au fost retinute în filtrele reci.
Preîncãlzitorul de combustibil este un schimbãtor de cãldura destinat încãlzirii combustibilului
înaintea intrãrii în pulverizatoare, încãlzirea fiind necesara pentru reducerea vâscozitatii, ceea ce asigura
îmbunãtãtirea pulverizãrii.
Pulverizatoarele sunt aparate pentru realizarea unui bun proces de combustie în cãldare,
combustibilul trebuie introdus în particule cât mai fine, distribuit omogen în masa de aer din focar.

19
 10. INSTALAŢIA DE ALIMENTARE CU COMBUSTIBIL A
CĂLDĂRII CU ARZĂTOR

1. TANC SERVICIU MOTORINĂ

2. TANC SERVICIU COMBUSTIBIL GREU
3. FILTRE GROSIERE (RECI)
4. POMPE ALIMENTARE COMBUSTIBIL
5. PREÂNCĂLZITOR FINAL
6. FILTRE FINE (CALDE)
7. PULVERIZATOARE DE COMBUSTIBIL

20
 TURBOGENERATORUL

1. TURBINA CU ABUR
2. GENERATOR ELECTRIC
3. UNITATE DE VACUUMMARE
4. POMPE VACUUM
5. POMPĂ UNGERE TURBINĂ
6. RĂCITOR DE ULEI
7. CONDENSOR
8. POMPĂ APĂ DE MARE

21
 11. TURBOGENERATORUL
Acesta este folosit pentru antrenarea unui generator electric, el fiind pus in functiune de aburul
supraincalzit produs de caldarea navala.
In această instalaţie întâlnim următoarele componente:
- Turbina cu abur.
- Condensorul de abur al turbinei.
- Electropompele 1 si 2 ale condensorului de abur.
- Pompa de apa de mare, pentru racire condensor si racitor de ulei.
- Pompa ulei preungere.
- Racitor ulei ungere turbina.
Turbogeneratorul este considerat ca fiind o singura unitate incluzind: turbina de antrenare,
condensorul si generatorul.
Turbina antreneaza generatorul lo o turatie 1.500 rot/min., cu o presiune a aburului de 6 – 16 bar la
intrarea in turbina la temperatura de 200 - 225⁰C si un vacuum de 0,8 bar la iesire.

12. INSTALATIA DE BALAST

Aceasta deplaseaza centrul de greutate al navei, pentru a o aduce la asieta dorita, prin ambarcarea,
deplasarea sau debarcarea balastului constituit din apa de mare. In acest scop instalatia de balast dispune de
tancuri de balast unite prin tubulaturi prin care apa este deplasata cu pompe de balast.
Instalatia de balast a unei nave este independenta de celelalte instalatii, dar pentru marirea sigurantei
de functionare, ea se racordeaza cu instalatia de santina. Sorburile conductelor din tancurile de balast nu au
filtre, armaturile lor de inchidere nu sunt cu retinere, pentru ca in tubulatura de balast apa circula in ambele
sensuri. Manevrarea armaturilor de inchidere poate fi facuta manual, precum si de la distanta, prin comanda
hidraulica, pneumatica sau mecanica, solutia folosita depinzand de amplasarea echipamentului si de gradul
necesar de mecanizare sau automatizare a functionarii acesteia. Toate armaturile de reglaj si casetele de
valvule se amplaseaza de obicei in zona compartimentului in care se monteaza si pompele de balast. Fiecare
tanc este deservit de o conducta independenta, in sistem centralizat, iar toate conductele ajung in
compartimentul masini printr-un coridor central, special construit in acest scop, sub puntea dublului fund (la
navele mari).
Umplerea tancurilor de sub linia de plutire poate fi realizata si gravitational. Sorburile, executate ca
ajutaje convergente (palnii de aspiratie), se plaseaza in pupa fiecarui tanc, in zona planului diametral. In
scopul golirii complete a tancului se pot utiliza si sorburi plasate in zona gurnei.
Cantitatile de apa din tancuri se controleaza cu nivelmetre ale caror indicatii sunt transmise la postul
de comanda, de unde se executa sau se comanda manevrele de exploatare a instalatiei de balast. Tubulatura
instalatiei de balast trebuie sa fie amplasata astfel incat sa functioneze si la inclinari transversale de maxim
15.
In instalatiile de balast se utilizeaza pompe centrifugale dotate cu mijloace de autoamorsare. Pentru
dublarea pompelor de balast pot fi folosite pompe de serviciu general, pompe de incendiu si pompa
circuitului exterior de racire a motorului principal. In cazul folosirii pompei de incendiu pentru umplerea
tancurilor de balast, presiunea de probare a tubulaturii de balast este data de presiunea de functionare a
22
pompei de incendiu. Este interzisa folosirea pompei de incendiu in instalatia de balast ale carei tancuri sunt
mixte, servind si pentru depozitarea combustibilului.

12. INSTALAŢIA DE BALAST

23
 13. INSTALAŢIA DE SANTINĂ

1. SORBURI DE SANTINĂ
2. TANC REŢINERE LA BORD A REZIDUURILOR PETROLIERE
3. TANC SEPARATOR SANTINĂ
4. SEPARATOR SANTINĂ
5. POMPĂ SEPARATOR SANTINĂ
6. POMPĂ DE SANTINĂ CU PISTON
7. POMPĂ DE TRANSFER
8. POMPĂ DE SANTINĂ

24
 13. INSTALATIA DE SANTINA

In cadrul functiei de drenaj, instalatia de santina asigura evacuarea peste bord a apei colectate in
santina in conditii normale de exploatare. Ea poate proveni din: scapari prin presetupele armaturilor de
inchidere si a tubului etambou, purjarea sticlelor de nivel, condensarea pe bordaje a vaporilor de apa din aer,
spalarea puntilor de sub linia de plutire si stingerea incendiilor.
In cadrul functiei de salvare, instalatia asigura evacuarea cantitatilor mari de apa patrunse in caz de
gaura de apa. Navele la care probabilitatea producerii gaurii de apa este mare (remorchere de port,
spargatoare de gheata, nave militare) dispun de instalatii autonome de salvare, in afara de instalatia de
santina.
Pentru colectarea apei, instalatia dispune de casete de santina, de volum minim 0,2 m 3, amplasate la
puntea dublului fund in cele doua borduri ale sectiunii transversale din pupa fiecarui compartiment drenat.
Pentru latimi peste 20 m, se recomanda amplasarea casetelor de santina si in planul diametral.
Instalatia de santina trebuie sa asigure evacuarea apei din oricare caseta colectoare sau canal de
santina, pentru inclinari indelungate ale navei de maxim 15 in plan transversal si 5 in plan longitudinal.
Compartimentul masini in care se colecteaza si reziduri petroliere, trebuie sa fie drenat independent de
magazii, iar fiecare caseta colectoare trebuie sa dispuna si de tubulatura autonoma de drenare.
La capetele racordurilor de aspiratie se monteaza sorburi cu filtre de protectie si armaturi de retinere.
Pe racordurile de drenaj ale compartimentelor masini si caldari, precum si pe magistralele de santina
se monteaza filtre de namol. Intrucat se monteaza pe ramurile de aspiratie ele trebuie sa fie ermetice, dar
usor accesibile pentru vizitare si curatire.
Instalatia de santina are in componenta sa si sistem de colectare, depozitare, purificare (separare) si
pompare peste bord a apei de santina din compartimentul masini.
Fiecare nava trebuie sa dispuna de minim doua pompe de santina antrenate mecanic, capabile sa dreneze
orice compartiment si sa asigure in conductele magistrale viteze de deplasare a apei de minim 2 m/s, pentru
diametre interioare reglementate de registrele de clasificatie. La navele de pasageri de cursa lunga, in functie
de categoria navei, se ajunge la 3-4 pompe de santina. Debitul total al pompelor de santina trebuie sa fie
superior debitului pompelor de incendiu la toate navele, cu exceptia petrolierelor. Ca pompa de santina poate
fi utilizata cea de balast sau alta pompa cu destinatie generala actionata mecanic, cu conditia ca debitul si
inaltimea ei de aspiratie sa fie suficiente pentru drenarea celui mai indepartat compartiment. Pompele de
santina trebuie sa fie autoamorsabile sau sa fie deservite de un sistem centralizat de amorsare prin vidare.
Compartimentele de pompe ale petrolierelor se dreneaza cu pompe de santina amplasate in aceste
compartimente sau cu pompele de curatire sau de marfa ale petrolierelor, in care caz pe tubulaturile de
legatura trebuie sa fie montate armaturi de izolare. Coferdamurile petrolierelor sunt drenate cu pompe sau
ejectoare, iar compartimentele prova, amplasate in afara magaziilor de marfa, sunt drenate prin instalatii
autonome dotate cu pompe sau ejectoare apa – apa, care primesc agentul de lucru de la instalatia de stingere
cu apa.
In general, instalatiile de santina utilizeaza pompe centrifuge cu sistem de amorsare sau pompe cu piston, cu
debite (15…400)mc/h, sarcini totale (10…30) mCA si inaltimi de aspiratie (5…6) mCA.

25