ÎNTREŢINEREA ŞI REPARAŢIA INSTALATIILOR DE COMBUSTIBIL

INTRODUCERE

Sistemul de alimentare cu combustibil reprezinta totalitatea agregatelor, dispozitivelor si

aparatelor care contribuie la alimentarea continua cu combustibil a motorului in timpul
functionarii acestuia.
Combustibilul este preluat, depozitat, transvazat, pregatit si trimis pentru alimentarea
motorului principal, a motoarelor auxiliare, a cazanului cu arzator si eventual debitat la o alta
nava, prin sistemul (instalatia) de alimentare cu combustibil. La majoritatea navelor comerciale,
motorul principal, in regim de navigatie este alimentat cu combustibil greu, avand viscozitate
mare. La pornire, insa, in regim de manevra si inainte de oprire se foloseste combustibil cu
vascozitate medie, motorina. Din aceasta cauza, in instalatiile de combustibil, ale sistemelor
energetice navale maritime este necesar a fi prevazute de fapt la fiecare nava doua instalatii: una
pentru combustibil cu vascozitate mare si a doua pentru combustibil cu vascozitate medie.
In componenta instalatiilor de combustibil intra: tancurile de depozitare (amplasate in
dublu fund), tancurile de decantare, tancurile de consum, tancurile amestecatoare, rezervoare de
scurgere, pompele de transfer, pompe de alimentare, filtre, preincalzitoare, conducte de legatura,
separatoare, pompe de injectie, injectoare si aparate de masura si control.
In cazul nostru se tine seama ca atat motorul principal cat si motoarele auxiliare, in regim
de mars, functioneaza cu combustibil marin greu. Combustibilii navali folositi de obicei la
motoarele Diesel se obtin prin distilarea fractionata a titeiului, din care rezulta combustibili
distilati (motorina), combustibili intermediari (pacura + distilat), combustibili reziduali
(combustibil greu).
Pentru o mai buna corespondenta a combustibilor navali s-a convenit a se nota:
- Gas Oil (G.O.) - motorina, produs distilat;
- Marine Diesel Fuel (M.D.F.) -distilatele grele continand putini combustibili reziduali;
- Thin Fuel Oil (T.F.O.) - combustibil diluat usor;
- Intermediate Fuel Oil (I.F.O.) - combustibilul intermediar;
- Intermediate Fuel (I.F.) - amestecul de combustibili de vascozitate diferite;
- Marine Fuel Oil (M.F.O.) - pacura;
- Heavy Fuel Oil (H.F.O.) - combustibil greu (rezidual)
Combustibilii grei sunt acei combustibili care se caracterizeaza prin: punct de
inflamabilitate ridicat, vascozitate mare, continut de apa si sedimente mari, procentul de sulf
1
ridicat, putere calorifica redusa si continut sporit de cenusa.
Compozitia si structura combustibilor grei creeaza, in exploatarea motoarelor navale,
anumite probleme care nu pot fi neglijate; daca puterea calorifica mai scazuta (decat a motorinei)
nu este atat de hotaratoare, deoarece se poate mari debitul pompei de injectie, alti factori nu pot
fi neglijati. Astfel sulful, astfaltul, carbonul si cenusa se gasesc in proportii difenite in
componenta combustibilului greu; actiunea lor este diferita si intotdeauna au ca rezultat diverse
fenomene Ca uzura organelor ce marginesc camera de ardere datorita compusilor corozivi,
infundarea orificiilor injectoarelor etc. Prezenta apei in procent mai mare in combustibilul greu
are influente asupra calitatii combustibilului si implicit a combustiei.`
Din cele prezentate, rezulta ca folosirea combustibililor grei la motoarele navale implica o
serie de masuri, care sa reduca cat mai mult efectele negative ale acestora:
 reglarea si mentinerea unui anumit domeniu de vascozitate a combustibilului greu, in
functie de temperatura de incalzire, inainte de injectare. De obicei, vascozitatea
combustibilului inainte de injectare nu trebuie sa depaseasca (35E)
 filtrarea si separarea combustibilului greu. Prin acesta operatie se indeparteaza apa (in
separatoare / purificatoare) si impuritatile mecanice (in clarificatoare);
 combaterea actiunii sulfului. Actiunea sulfului si a compusilor sai este diminuata la
nivelul cilindrului motor, prin alegerea de uleiuri alcaline aditivate;
 eliminarea reziduurilor de carbon, asfalt si cenusa. Aceste impuritati pot provoca
uzuri rapide ale camasilor si pistoanelor. Inlaturarea lor se poate face prin filtrare si
separare;
 confectionarea camasilor de cilindru din fonta speciala, sau cromarea suprafetelor de
lucru;
 confectionarea din oteluri speciale a scaunelor pentru supapele de evacuare;
 confectionarea injectoarelor din oteluri speciale;
 inchiderea cilindrilor la partea inferioara la motoarele cu cap de cruce pentru a evita
patrunderea compusilor rezultati in procesul combustiei in carterul motorului;
 imbunatatirea ungerii cilindrilor, prin pozitionarea corespunzatoare a ungatoarelor.

2
 Fig.1. Schema instalaţiei de combustibil
1.Priză de ambarcare; 2. Aerisire; 3. Tavă de colectare a scurgerilor de combustibil; 4.
Filtru plan (sită); 5. Tubulatură ambarcare motorină (DO); 6. Tanc motorină; 7. Sorb motorină;
8. Filtru brut; 9. Pompă transfer motorină; 10. Tanc decantare; 11. Aerisire tanc decantare; 12.
Serpentină încălzire; 13. Tubulatură purjare; 14. Separator motorină; 15. Preîncălzitor; 16.
Postament separator; 17. Tanc consum zilnic; 18. Pompă transfer; 19. Motoare auxiliare; 20.
Tanc decantare HFO; 21. Tubulatură ambarcare combustibil greu; 22. Tanc depozitare
combustibil greu; 23. Sorb combustibil greu; 25. Purificator; 26. Clarificator; 27. Tubulatură
directă; 28. Valvă separare; 29. Valvă manevră combustibil greu - direct clarificator; 30. Tanc
consum zilnic HFO; 31. Tanc amestec; 32 Preîncălzitor; 33. Vâscozimetru; 34. Pompă injecţie;
35. Injector; 36. Retur combustibil;37. Motor principal;38. Pompă ulei; 39. Filtru ulei; 40. Tanc
serviciu ulei; 41. Separator impurităţi ulei; TR - tanc reziduri; TS - tanc serviciu; DO - diesel oil;
HFO -heavy fuel oil; PI - pompa de injecţie.
Majoritatea elementelor componente ce concură la funcţionare unei astfel de instalaţii
sunt reprezentate în figura 1. Drumul parcurs de combustibil urmează traseul instalaţiei.
Astfel, ambarcarea combustibilului se realizeaza cu pompele de transfer ale tancului de
bunkeraj, rolul celor de la bord fiind doar de asigura cuplarea la priza de ambarcare si de a lua
masuri de siguranta in scopul protectiei mediului.

3
Ajuns in tancul de depozitare 22 combustibilul greu trebuie încalzit la o temperatura care sa-i
asigure o vascozitate, astfel meat sa existe posibilitatea transferului cu pompele de la bord.
Aceasta temperatura minima depinde de tipul combustibilului si se determina din diagrama
vascozitate -temperatura.

I.INSTALATIA DE COMBUSTIBIL A MOTORULUI PRINCIPAL

1.1.Lucrări de întreţinere şi verificarii periodice în funcţie de numărul de ore de

funcţionare pentru motorul principal
A) la 500 ore funcţionare
Instalaţia de ungere:
- se ia proba de ulei din carterul motorului şi se trimite la laborator pentru analize
Instalaţia de combustibil:
- se purjează tancurile de serviciu combustibil
Pompa alimentare cu combustibil:
- se verifică nivelul de ulei din pompă şi la nevoie se completează
- verificarea periodicã a combustibilului existent în tancurile de depozit si de serviciu;
- executarea transferului de combustibil în tancurile de decantare;
- executarea separãrii combustibilului din tancul de decantare în tancul de serviciu;
- verificarea fixãrii pe postament a pompelor de transfer, separatoarelor si pompelor de
alimentare;
- eliminarea neetanseitatii din instalatii;
- verificarea periodicã a instalatiei de inchidere de la distanta a valvulelor de combustibil;
- verificarea existentei si a functionarii usoare a sistemului de închidere a tubului de sondã
cu contragreutati de la tancurile de combustibil si ulei;
- spalarea si curatarea filtrelor de pe aspiratia si refularea pompelor si a celor existente pe
instalatia de alimentare a motoarelor;
- spalarea si curatarea filtrelor de pe instalatia de ambarcare a combustibilului;
- verificarea nivelului uleiului de ungere la separatoare;
- completarea uleiului de ungere si schimbarea uleiului la separatoare;
- verificarea ferodourilor de la bratele de actionare si înlocuirea celor uzate;
- verificarea in actiune a pompelor de alimentare a separatoarelor si eliminarea
neetanseitatilor;
- verificarea in functiune a aparatelor de masura si control, înlocuirea celor defecte;

4
 - demontarea-montarea separatoarelor, curatarea, spalarea si verificarea stãrii pieselor
componente, înlocuirea pieselor uzate.

Pompe de injecţie:
- se ung articulaţiile de transmisie la pompele de injecţii
B) la 1000 ore funcţionare
Instalaţia de ungere:
- se înlocuiesc filtrele de ulei si garniturile aferente
Instalatia de combustibil:
- se verifica injectoarele si se inlocuiesc unde este nevoie cu unele noi sau reconditionate si
garniturile aferente
- se verifica filtrul de combustibil. In functie de tipul de combustibil folosit, inlocuirea
acestuia se poate face la 1000 de ore si se înlocuiesc garniturile aferente.
C) la 3000 ore funcţionare
Instalatia combustibil:
- se goleste de ulei corpul pompei de alimentare si se umple cu ulei curat
Instalatia de ungere:
- se goleste carterul motorului de ulei cand motorul este cald. Se spala carterul motorului
pentru a elimina toate sedimentele depuse. Numarul de ore intre schimburi de ulei poate
varia intre 500 si 1.500 ore, aceasta fiind stabilita de analiza uleiului.
Regulatorul de turatie:
- se scurge uleiul din regulator si se completeaza cu ulei nou
F) la 6000 ore funcţionare
Ansamblu comandă pompe injecţie combustibil:
- se demontează şi se examineaza ansamblele de comandă ale pompelor de injecţie in
vederea determinarii uzurii. Se înlocuiesc manşoanele de protecţie al cuplajului.

1.2.Exploatarea motorului diesel naval (sistem combustibil). Defecţiuni

posibile şi modul de remediere

4.2.1. Exploatarea motorului în timpul funcţionării

În timpul funcţionării motorului, personalul de exploatare trebuie să urmărească
funcţionarea motorului, a instalaţiilor (de combustibil) şi mecanismelor după indicaţiile
aparatelor de măsură, control şi semnalizare, de asemenea să controleze, să asculte funcţionarea
motorului şi să exploateze motorul în conformitate cu instrucţiunile de exploatare.
5
 Se va urmării funcţionarea pompelor de injecţie. Încălzirea exagerată pompei şi a
tubulaturii injectorului şi în acelaşi timp mărirea şocurilor hidraulice în tubulatura de înalta
presiune a injectorului în timpul funcţionării motorului indică înfundarea duzei injectorului.
Se va urmări permanent temperatura şi presiunea uleiului din instalaţia de ungere,
reglând presiunea şi temperatura în conformitate cu instrucţiunile de exploatare ale motorului
respectiv.
În cazul micşorării presiunii uleiului din magistrala sub limita admisă de instrucţiuni se
va ori imediat motorul pentru depistarea şi înlăturarea defecţiunii. Dacă se observa motorină în
ulei, acesta se va analiza şi periodic se va urmări calitatea acestuia. Nu se permite, în cazul unui
motor încălzit, o diferenţă mare a presiunii înainte şi după filtru. Dacă diferenţa de presiune
înainte şi după filtru este mai mare decât valorile indicate de instrucţiuni se va schimbă sau
curăţa filtrul imediat.
În timpul curăţirii filtrelor de ulei se va urmării cu deosebita atenţie dacă nu sunt
particule metalice sau sclipiri. Existenta particulelor metalice indică uzura suprafeţelor de lucru a
pistoanelor sau topirea unor cuzineţi. Micşorarea brusca a diferenţei de presiune la aceiaşi
turaţie, indică defectarea uneia sau mai multor secţii de filtru. Funcţionarea motorului cu
defecţiuni la filtrul de ulei este interzisă.
Înainte de pornire şi în timpul funcţionării, din oră în oră, se va verifica nivelul uleiului
din tancul de circulaţie sau baia de ulei, nepermiţând ca nivelul să scadă sub jumătate. Scăderea
bruscă a nivelului uleiului din tancul de circulaţie indică scurgerea uleiului în santina sau în apa
de răcire prin tubulaturile răcitorului de ulei. Consumul exagerat de ulei poate fi cauza uzurii
segmenţilor. Creşterea nivelului de ulei în tancul de circulaţie sau baia de ulei indică pătrunderea
apei sau motorinei în ulei. În aceste situaţii se va opri motorul şi se va stabili cauza creşterii sau
scăderii nivelului înlăturându-se în cel mai scurt timp posibil.
Funcţionarea motorului cu ulei contaminat cu apă şi îndeosebi apă de mare este
interzisă. În cazul pătrunderii apei în ulei este necesar să se spele cu ulei curat întreaga instalaţie
de câteva ori, concomitent cu virarea arborelui cotit.
Dacă sunt bănuieli privind pătrunderea combustibilului în ulei se va efectua analiza
uleiului. Micşorarea accentuată a vâscozităţii indică pătrunderea unei mari cantităţi de motorina
în ulei. De fiecare dată când se constată micşorarea accentuată a vâscozităţii se va depista cauza
şi se vor lua toate măsurile necesare în vederea remedierii.
Sistematic se va urmări vâscozitatea uleiului şi periodic se vor efectua analize prin luare
de probe în termenele stabilite.

6
 În cazul micşorării vâscozităţii sub limitele indicate în tabelul 1, uleiul va fi înlocuit
imediat şi se va nota certificatul de analiză şi valoarea vâscozităţii uleiului introdus în sistemul
de ungere.
În cazul existentei separatorului centrifugal, periodic, se va executa separarea uleiului.
După fiecare 30 – 50 ore de funcţionare a motorului se va executa separarea uleiului din
instalaţie şi tancul de circulaţie.
După fiecare 4 ore de funcţionare a motorului se va purja tancul de serviciu (de
motorină). Completarea tancurilor de serviciu se va executa din timp nepermiţând ca nivelul să
ajungă sub valoarea stabilită.
Periodic, dar nu mai rar de odată în cart, se vor controla legăturile, manşoanele de
motorină şi ulei pentru depistarea acelor locuri pe unde sunt posibile scăpări şi scurgeri de ulei şi
motorină. În cazul scurgerilor de motorină se vor strânge ştuţurile şi şuruburile la flanşe sau se
vor schimbă garniturile, dacă după strângere scurgerea continuă.

1.3. Defecţiuni posibile şi modul de remediere

Cauza defecţiunii Modul de remediere

1. Arborele cotit nu se virează sau se virează greu

b. Se va demonta şi repara pompa de
b. Defectarea pompei de ulei sau de circulaţie
ulei sau de circulaţie
c. Se va încălzi uleiul până la 30 – 35
c. Ulei rece în carterul motorului
ºC
2. La lansare, arborele cotit se mişca dar se opreşte fără să facă o rotaţie completa sau
oscilează pe loc
j. Presiunea uleiului la amorsare este insuficienta, j. Se va verifica funcţionarea pompei
acest lucru îl sesizează instalaţia de protecţie de amorsare şi tubulaturile de ulei
k. Motorul s-a răcit k. Se va încălzi uleiul şi apa
3. Arborele cotit se roteşte cu o turaţie suficienta pentru pornire dar la trecerea pe
motorina motorul se opreşte sau funcţionează cu intermitenţă
a. Se va elimina aerul din instalaţie de
a. Există aer în instalaţia de combustibil
combustibil

7
b. La pompele de injecţie combustibilul vine în
cantitate insuficienta
c. A pătruns apa în instalaţie
d. Combustibilul nu pătrunde la un cilindru
4. Motorul funcţionează, dar la unul din cilindri nu are aprindere
b. Pompa de injecţie nu debitează combustibil din
cauza elemenţilor uzate sau supapelor
c. Injectoare defecte
5. Scade turaţia motorului, iar temperatura gazelor de evacuare şi presiunea de ardere
se micşorează
a. S-a înfundat orificiile de pulverizare a injectorului
b. Pompa de injecţie sau transmisia acesteia este
defecta
6. La unul din cilindrii s-a micşorat temperatura gazelor de evacuare şi presiunea de
ardere
a. Defect injectorul, pompa de injecţie sau transmisia
7. Motorul nu se opreşte
a. S-a înţepenit una sau mai multe pompe de injecţie
b. S-a dereglat poziţia zero a cremalierei pompei de
injecţie
c. Motorul funcţionează cu ulei care pătrunde în
cilindru
8
b. Se verifica tubulatura şi tancul de
serviciu
c. Se va înlătura combustibilul şi se va
completa cu altul
d. Se vor verifica pompele de injecţie
şi injectoarele şi se va înlătura
defecţiunea
b. Se va verifica funcţionarea
elementelor şi supapelor pompei de
injecţie. Piesele defecte se vor înlocui
c. Se vor înlocui injectoarele
a. Se va înlătura defecţiunea sau se va
înlocui elementul defect
b. Se va verifica funcţionarea pompei
şi a transmisiei. Piesele defecte se vor
înlocui
a. Se va opri motorul şi se vor înlocui
piesele defecte
a. Se va opri motorul prin întreruperea
combustibilului se va verifica şi
înlătura defecţiunea
b. Se va regla poziţia “Stop” a manetei
cremalierei pompei de injecţie
c. Se va opri motorul prin întreruperea
alimentarii cu combustibil, se va
înlătura cauza pătrunderii uleiului în
cilindri
 d. Defecţiuni la nivelul instalaţiei de protecţie, d. Se va înlătura defecţiunea, se va
tensiune mică la bornele releului de oprire restabili tensiunea
8. Gazele de evacuare au culoare albastru deschis
a. Dacă motorul este în doi timpi şi a mers prea mult
a. Dacă este posibil motorul se va
în gol, s-a adunat ulei în colectorul şi toba de
menţine la sarcina nominală
evacuare
b. Nivelul de ulei este prea ridicat b. Se va corecta nivelul de ulei
c. Segmenţii de ungere nu curăţa uleiul de pe
c. Se vor verifica segmenţii
cilindru
9. Motorul scoate fum negru
c. Combustibilul este de calitate necorespunzătoare,
c. Se va înlocui combustibilul
nu se pulverizează bine sau nu arde bine
d. Se va regla avansul de injecţie după
d. Avansul de injecţie nu este corespunzător
prescripţia constructorului
e. presiunea la injecţie este mică şi nu se produce o
e. Se vor verifica injectoarele
pulverizare corespunzătoare
10. Motorul produce repede calamină
a. Se va înlocui combustibilul cu cel
a. Combustibilul este de calitate necorespunzătoare
prescris în cartea motorului
b. Se va verifica dacă supapa sau arcul
b. Injectoarele ancrasate injectorului este blocat sau cu depuneri
de calamina şi se remediază.

II.ELEMENTE DE EXPLOATARE, ÎNTREȚINERE ȘI REPARAȚII PENTRU

SEPARATORUL NAVAL

2.1. Planificarea reparațiilor

Pentru o bună funcţionare a agregatului şi utilizarea lui o perioadă cât mai îndelungată de
timp, firma producătoare recomandă un grafic de reparaţii şi o planificare a lucrărilor de
întreţinere. Lucrările de întreţinere şi cele de reparaţii sînt amănunţit redate pentru fiecare parte
componentă a separatorului. Pentru acest tip de separator, în particular, producătorul împarte
aceste reparaţii în:

9
 - lucrări de întreţinere care se recomandă a fi efectuate o dată la şase luni sau la fiecare
4000 ore de funcţionare
- lucrări de reparaţii capitale şi generale care se recomandă a fi efectuate la fiecare 18 luni
(3 ani )sau la fiecare 12000 ore de funcţionare
- schimbul de ulei se recomandă a fi efectuat la fiecare 4000 ore de funcţionare sau la un
an dacă numărul de ore de funcţionare într-un an este mai mic de 4000 ore.

2.2. Lucrări de întreținere

La lucrările de întreţinere ce se efectuează o dată la 6(şase) luni se vor avea în vedere

lucrări la:
- capacul separatorului
- oală- corpul separatorului
Pentru o mai bună înţelegere a acestor părţi componente vom urmări în desenul de mai
jos secţiunile aşa cum sunt definite de producător:

a) secţiunea proceselor sau mai bine spus acolo unde au loc procesele, este formată din:
- capacul separarorului, acoperă oală ce asigura spălarea combustibilului.
- capul de alimentare (deasupra capacului) prin care circulă apă și
combustibilul.

b) secţiunea senzorilor:
- senzor de viteză
- senzor de balans (opţional)
c) piciorul separatorului
– separatorul este aşezat pe amortizoare de vibraţii.

d) secţiunea motrice
– oală este rotiţă de o curea lat ace face legătură dintremotor şi axul vertical al
separtorului.

e) motorul electric

f) secţiunea de descărcare a reziduurilor

10
 Figura 2.Părți componente separator

La capacul separatorului:
- se va curața capacul - se va verifica visual pentru a depista eventuale crăpături sau
urme de corodare
- se va verifica pentru depistarea eventualelor urme de eroziune
- se va reînoi garnitură de la capac
- se va verifica înălţimea inelelor de reglaj
La oala de separare:
- toate părţile componente se vor verifică pentru depistarea unor eventuale urme de
coroziune, erodare sau crăpături apărute în material
- corpul oalei de asemenea va fi verificat şi se vor schimbă garniturile
- pe partea de apă a oalei se vor schimbă garniturile şi dopurile de Teflon(acţionează în
timpul operării că nişte valvule )
- pe partea de descărcare a oalei se vor schimbă garniturile
- la ţevile (furtunele) ce intră în capul de alimentare se vor schimbă garniturile
- capacului oalei se va schimbă inelul de etanşare şi garniturile

La corpul separatorului:
- se vor controla suporţii antivibratori şi se vor înlocui şuruburile, șeibile și piulițele de
prindere a separatorului dacă este cazul
11
 - la dopurile de umplere şi drenare a uleiului se vor înlocui garniturile de cupru
- jojei de ulei i se vor schimba garniturile de cauciuc( de etanşare ).

2.3. Lucrări de reparaţii capitale sau generale

La lucrările de reparaţii capitale se vor execută aceleaşi lucrări că la reparaţiile periodice,

în plus vom avea şi lucrări suplimentare.
Pentru a înţelege mai bine locurile unde vor avea loc aceste lucrări suplimentare vom
urmări desenul de mai jos:

Lucrări la axul vertical:

- toate părţile vor fi demontate curăţate şi inspectate pentru a detecta eventuale urme de
corodare sau crăpături
- părţii de jos a carcasei rulmentului se vor schimba garniturile de cauciuc
- se va înlocui inelul labirint şi garniture acestuia
- curea de transmisie se va înlocui
- axul vertical se va unge, se vor schimbă rulmenţii, se va măsură cu comparatorul
distanţă de la ax la corpul separatorului
- se vor înlocui garniturile de la buza superioară a rulmentului de sus, de la deflector, de
la ţeavă de alimentare cu apă şi de la ventilator.

12
 Figura 3.Lucrări de mentenență

Lucrări la cuplarea motorului

- toate părţile vor fi inspectate pentru a observa apariţia unor eventuale crăpături sau
urme de corodare
-toate părţile vor fi curăţate
-se va schimba rulmentul de la cuplare
-se vor înlocui ferodourile dacă sunt uzate sau se vor curața dacă sînt murdare de ulei

Lucrări la motorul electric

-se va unge dacă motorul este prevăzut cu ungători.

13
 2.4. Probleme în funcţionare şi remedierea lor

Toate aceste lucrări asigură o bună funcţionare a separatorului şi implicit o eficientă

sporită a instalaţiei de alimentare cu combustibil. Lucrările se vor execută de către personal
calificat şi cu respectarea normelor de protecţia muncii. Se poate întîmplă însă să apară probleme
pe parcurs şi atunci trebuie să ştim să le remediem în timp util.
Mai jos sunt enumerate cîteva probleme ce pot apărea şi modul de remediere al lor:

1. Presiune de refulare mică a combustibilului

Cauze posibile:
- discurile separatorului sunt murdare
- oala nu mai închide
- tubul de alimentare înfundat sau blocat.
Cel mai posibil este însă ca discurile sa fie murdare din cauza combustibilului cu prea
multe impuritati.

Remedierea problemelor:
În cazul în care se constată ca discurile separatorului sunt murdare se va proceda in felul
urmator;
a) desfacem capacul separatorului
b) depresăm capacul oalei (se vor folosi uneltele puse la dispozitie de producător)
c) se scoate tubul de alimentare și se verifică și el cu aceasta ocazie pentru a nu fi
înfundat
d) se scot discurile
e) se pun în lichid de curățare (liquid separator cleaner) și se lasă câteva ore la înmuiat
f) între timp se curată oala si se verifică manual dacă partea de apa culisează usor
g) după câteva ore scoatem discurile din solutie, le clătim bine cu apa dulce și eventual le
uscăm cu o cârpă)
e)se ansamblează oala și capacul separatorului având deosebită grija la garnituri (este de
preferat a fi înlocuite dacă stocul permite )

14
 2. Separatorul descarcă în tancul de reziduuri

Cauze posibile:
- oala nu mai deschide (nu culisează pe partea de apa )
- dopurile de teflon de pe partea de apă sunt uzate
- garnitura de teflon de la îmbinarea oalei separatorului este uzată
Cel mai probabil în această situație nu culisează partea de apă a oalei din cauza uzurii
garniturilor sau a durității apei. Nu este deloc de neglijat însa și celelalte cause.

Remedierea problemelor:
a) se desface capacul oalei și se depresează capacul oalei
b) se încearcă culisarea manuală și dacă se constată ca este blocată se desface oala pe
partea de apa
c) se curață fiecare parte componenta a oalei și se verifică garniturile
d) în acest punct este recomandată schimbarea tuturor garniturilor. Dacă totuși nu este
posibil acest lucru, se vor folosi cele vechi cu condiția de a nu indica uzuri mari.
e) după înlocuirea garniturilor se montează la loc, se încearcăă din nou culisarea manuală

3. Turație redusă a oalei separatorului

Cauze posibile:
- saboții de frâna blocați
- cureaua alunecă
- curea deteriorată
- motorul are probleme

Remedierea problemei
Cel mai posibil în acest caz este cureaua care ori este uzată ori alunecă.
Nu trebuie însă omise nici celelalte variante.
a) se verifică motorul electric (amperaj, vibraţie, mişcare liberă)
b) se desface sistemul de înfrînare şi se verifică saboţii
c) se verifică gradul de uzură al saboţilor, dacă pe suprafaţă lor sunt urme de lubrifiant
d) dacă uzură este mare se recomandă înlocuirea lor, iar dacă sunt murdari de lubrifianti,
se degresează cu degresant.

15
 e) se scoate cureaua şi se verifică de eventuale crăpături. Dacă este uzată excesiv sau se
constată că nu mai corespunde se schimbă.
f) dacă se constată că alunecă pe fulii se degresează cu degresant fuliile şi se schimbă
cureaua.

16