DRUTAS DANIEL SISTEMUL DE RACIRE

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ

VETERINARĂ, CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE AGRICULTURĂ

Druțaș Daniel

PROIECT

Coordonator ştiinţific:
Șef lucrări. dr. ing. Ovidiu MARIAN

Cluj – Napoca
2022

1
DRUTAS DANIEL SISTEMUL DE RACIRE

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ

VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA

2
DRUTAS DANIEL SISTEMUL DE RACIRE

FACULTATEA DE AGRICULTURĂ
SPECIALIZARE: EXPLOARAREA MAȘINILOR PENTRU
AGRICULTURĂ ȘI INDUSTRIE ALIMENTARĂ

DANIEL DRUȚAȘ

PROIECT

SISTEMUL DE RACIRE

Coordonator ştiinţific:
Șef lucrări. dr. ing. Ovidiu MARIAN

Cluj – Napoca
2022

Sistemul de racire

3
 DRUTAS DANIEL SISTEMUL DE RACIRE

Instalaţia de răcire este destinată să asigure un regim termic corespunzător unei bune
funcţionări a motorului, cu randament ridicat. Temperatura din interiorul cilindrilor este 1800…
2000°C, ceea ce înrăutăţeşte ungerea, modifica proprietăţile mecanice ale pieselor, reducând
jocurile normale dintre piesele conjugate, şi poate duce la urmări grave - griparea sau chiar
deteriorarea lor. Prin sistemul de răcire se elimină în mediul ambiant 20-30% din căldura
pieselor motorului, asigurând o temperatură optimă de 85… 90°C. După natura fluidului,
instalaţiile de răcire pot fi: cu aer şi cu lichid. Instalaţia cu lichid poate fi cu circulaţie naturală
(prin termosifon), care nu se mai utilizează la automobile, şi cu circulaţie forţată (la presiune
atmosferică sau presurizată la 0,5 1,1 bar peste presiunea mediului ambiant). Instalaţia
presurizată este instalaţia în care lichidul circula sub presiune într-un circuit închis şi nu vine în
contact cu atmosfera decât prin supapa vasului de expansiune.
1.2. Instalaţia de răcire cu aer
Se foloseşte la motoarele de motocicletă, la care aerul rece pătrunde printre aripioarele
cilindrului şi chiulasei (expuse deschis în atmosferă), datorită vitezei de deplasare. La motoarele
de automobile, se foloseşte sistemul de răcire cu aer, prin intermediul unui ventilator (turbină)
care introduce aerul sub presiune printre aripioarele cilindrilor şi chiulaselor, cu care sunt
prevăzute.
Ventilatorul are rolul de a trimite un curent puternic de aer peste cilindri şi chiulasa.
Debitul acestuia este de 4-5 ori mai mare decât al ventilatorului de la sistemul de răcire cu lichid.
Unele motoare au ventilatoare cu palete cu pas variabil reglat automat prin termostat, în funcţie
de temperatură motorului.
Cilindrii şi chiulasa motorului răcit cu aer sunt prevăzuţi prin construcţie cu aripioare
turnate corp comun sau ataşate, care au rol de a mări suprafaţa de răcire.
Avantajele sistemului de răcire cu aer sunt: încălzirea mai rapidă a motorului la pornire,
construcţia mai simplă a chiulasei şi a blocului motor (fără cămaşă de apă), evitarea neajunsului
creat de depunerea de piatră, întreţinerea mai simplă, nu prezintă pericol de îngheţ; uzuri mai
mici ale cilindrilor, ca urmare a unei încălziri mai rapide după pornire, cost mai redus.
Dezavantajele: imposibilitatea unui control precis al răcirii; răcirea insuficienta a zonelor calde
ca urmare a conductibilităţii termice inferioare a aerului în comparaţie cu apă; zgomot puternic al
ventilatorului; la putere egală, motorul policilindric răcit cu aer este mai lung din cauza
aripioarelor de la cilindri şi prin urmare este mai greu. Datorită celor menţionate răcirea cu aer se

4
 DRUTAS DANIEL SISTEMUL DE RACIRE

aplica mai frecvent la MAC grele, dat fiind că acestea lucrează mai bine la temperaturi mai mari
ale cilindrilor şi la MAS de cilindree mică.
În figură 1.1 se reprezintă instalaţia de răcire cu aer la motorului. Aerul este trimis cu
presiune la ventilatorul 1, în mantaua 2, care-l conduce spre cilindrii 3 şi chiulasele 4 — printre
aripioarele lor, asigurând o răcire uniformă. Ventilatorul este antrenat de o curea trapezoidală
care transmite mişcarea şi la generatorul de curent.

Fig 1. Instalatia de racire cu aer

Instalaţia de răcire cu lichid.

Datorită faptului că răcirea prin termosifon nu asigura o bună răcire şi necesită un volum
prea mare de apă, se foloseşte răcirea forţată (cu pompa), cu circuit închis(presurizat) sau deschis
. Instalaţia presurizată permite folosirea unui radiator mai mic, iar evaporarea lichidului este
înlăturată prin folosirea vasului de expansiune.
De altfel, circulaţia forţată, în general, asigura îmbunătăţirea condiţiilor de funcţionare a
motorului, datorită diferenţei mici de temperatură (10—15°C) dintre apă ce intră şi cea care iese
din cămăşile de răcire ale motorului (30°C la răcirea cu termosifon).

5
 DRUTAS DANIEL SISTEMUL DE RACIRE

Lichidul de răcire poate fi apă sau lichidul antigel (un amestec proporţionat de apă
distilată şi lichid antigel comercial care conţine alcool şi glicerina) ce asigură funcţionarea pe
timp rece la -40°C.
Instalaţia de răcire a motorului cu lichid cu circulaţie forţată şi presurizată permite
ridicarea temperaturii de fierbere la circa 100°C.

În instalaţia de răcire circuitul lichidului este următorul: lichidul din jurul cămăşilor de
răcire din blocul motor 1 de ridica în cămăşile de răcire din chiulasa 2, evacuând căldura, apoi,
prin termostatul 3, este dirijat fie spre motor de către pompa de apă, când temperatura este sub
70°C (supapa termostatului fiind închisă), fie spre radiatorul 5, prin racordul 4, când temperatura
trece de 70°C (supapa termostatului fiind deschisă), pentru răcire de către ventilatorul 8, montat
pe arborele pompei de apă. Apoi, pompa 7 aspira lichidul din radiator prin racordul pompei 6 şi-l
recircula prin cămăşile de răcire din bloc şi chiulasa.
Preluarea variaţiei volumului lichidului datorate diferenţelor de temperatura se face de
către vasul de expansiune 10, prin racordul 9; buşonul cu supapa dubla 11 asigura comunicarea
cu atmosfera.
Verificarea funcţionării normale a instalaţiei de răcire se face prin bec de control la bord
(roşu), care se stinge la temperatura optimă, fie prin termometru, sesizată de traductorul 12,
montat la chiulasa motorului.

6
 DRUTAS DANIEL SISTEMUL DE RACIRE

Instalaţia de răcire a motorului de autocamion este o instalaţie de răcire cu lichid de

circulaţie forţată, presurizată, având următoarele circuite de răcire:
- circuitul principal pentru răcirea uleiului, blocului motor şi chiulasei; - circuitul de
completare
-compensare a lichidului de răcire din circuitul principal;
- circuitul secundar de răcire a apei prin încălzirea cabinei.
Circuitul principal. Circulaţia forţată a apei este realizată de către pompa de apă 18.
Antrenată de arborele cotit al motorului, prin cureaua trapezoidală 19, pompa de apă aspira apa
răcită din bazinul inferior al radiatorului 22, prin conductă 17, o refulează prin conductă 16 în
răcitorul 14, răcind uleiul, şi o introduce prin conductă 13 şi rampa de distribuţie a apei, intre
cămăşile de cilindri. Preluând căldura înmagazinată de cilindri, apa este împinsă în chiulasa, de
unde preia căldura calotelor camerelor de ardere, a injectoarelor şi a ghidurilor de supapă şi, în
stare fierbinte, iese din chiulasa prin camera termostatului 4 şi, prin conductă 5, ajunge în bazinul
superior al radiatorului 22. Apoi, este împinsă prin spaţiile înguste ale fagurelui radiatorului,
unde este răcita de curentul de aer provocat de ventilator. Apă rece se aduna în bazinul inferior,
de unde este absorbită iarăşi de pompă de apă.
La pornirea motorului rece, radiatorul 22 poate fi scurtcircuitat cu ajutorul termostatului
montat în cotul 4, până când apa din motor ajunge la temperatura de 78°C. Deoarece termostatul
se deschide complet când apa atinge 91°C, în perioada de timp limitată de creşterea temperaturii
de la 78°C la 91°C, apa de răcire este împinsă atât către răcitorul de ulei, cât şi spre radiator.
Circuitul de drenaj şi compensare este aşezat deasupra motorului şi cuprinde: rezervorul de
completare-condensare 7 cu două conducte, una de legătura cu bazinul inferior şi alta de legătura
cu pompa de apă; îndeplineşte următoarele funcţii:
- colectează aburul din circuitul de apă, deoarece bulele de abur pot provoca
supraîncălziri locale ale blocului carter şi chiulaselor, supraîncălziri care în final, pot provoca
fisurarea acestor piese;
- compensează lipsa de lichid în cazul inclinării motorului;
- fiind aşezat deasupra radiatorului, nu permite ca presiunea apei, în coloana de aspiraţie,
să scadă sub valoarea limita la care se pot produce vapori.

7
 DRUTAS DANIEL SISTEMUL DE RACIRE

Circuitul secundar se realizează astfel: apă fierbinte este împinsă din conductă 24 în
radiatorul 1 pentru încălzirea cabinei şi, după cedarea căldurii aerului, este împinsă prin conductă
3 la pompa de apă.
Scoaterea din circuit a întregii instalaţii de încălzire a cabinei se face cu ajutorul
întrerupătorului 6, iar reglarea încălzirii cabinei se face prin manevrarea ventilului de încălzire
25.
Constructia si functionarea partilor componente

1. Pompă de apă
Pompă de apă, folosită la instalaţia de răcire a motoarelor de automobil, asigura o
presiune de 25 bar şi este de tip centrifugal. Prin cureaua trapezoidală 8, mişcarea se transmite la
fulia de antrenare 6, montată pe arborele de antrenare 1 prin intermediul rulmenţilor 7, etanşaţi
prin garnitura împotriva scurgerii unsorii; la capătul posterior al arborelui este montată turbină
(rotorul) 2, în corpul pompei 4.

8
 DRUTAS DANIEL SISTEMUL DE RACIRE

La antrenarea fuliei, deci şi a arborelui, este acţionată turbina, care aspira apa din bazinul
inferior al radiatorului prin racordul de alimentare 5, şi o trimite în camera turbinei 3, de unde o
refulează în cămăşile de răcire din blocul motor (la unele motoare şi la rampa de distribuţie şi la
răcitorul de ulei).

2.Ventilatorul
Ventilatorul are rolul de a asigura mărirea volumului de aer pentru răcirea apei din
radiator. El este format din paletele 9, în număr de 4-6 bucăţi, cu lungimea şi înclinaţia specifică
tipului de motor (35-45°), fixate pe fulia 6, prin intermediul şuruburilor 10; aceasta este antrenată
de la fulia motorului prin cureaua trapezoidală 8, transmiţând mişcarea prin acelaşi ax 1 şi la
pompa de apă. Paletele ventilatorului pot fi din tabla de oţel sau material plastic.
În timpul funcţionarii motorului, ventilatorul aspira aer rece din atmosfera şi-l trece cu
presiune printre celulele radiatorului, răcind lichidul.
La unele motoare, ventilatorul este montat separat de pompă, şi anume pe fulia arborelui
cotit.
Unele motoare moderne au asigurată funcţionarea ventilatorului cu intermitentă, în
funcţie de temperatura lichidului. Comanda cuplării şi decuplării ventilatorului se face automat
prin cuplaj electromagnetic sau pneumatic, de către o supapă termostatică.
3. Radiatorul de racire
Radiatorul dispersează apa supraîncălzită venită de la motor, în fâşii subţiri, pentru a
putea fi răcite de către aerul trimis de ventilator.
Este format din două bazine - unul superior, de legătura cu chiulasa pentru aducţiunea
apei, şi altul inferior, de colectare a apei răcite şi care este aspirata de către pompa printr-un
racord. Între bazine este lipit miezul (corpul de răcire) de tip cu ţevi sau fagure, prin care apa
caldă este dispersată în fâşii. Bazinul superior este prevăzut cu buşon de supapa de comunicare
cu atmosfera, montat la gura de alimentare, şi un racord de comunicare cu vasul de expansiune.
Se confecţionează din tabla de alamă sau oţel de 0.4-0.5 mm.
Fixarea radiatorului în faţa motorului se face pe cadru, prin intermediul unor suporturi cu
tampoane de cauciuc.
Radiatoarele au orificiul de umplere prevăzut cu un buşon care, printr-o închidere etanşă,
separa interiorul instalaţiei de răcire de atmosferă. Buşonul este prevăzut cu o supapă de

9
 DRUTAS DANIEL SISTEMUL DE RACIRE

suprapresiune 1 (o membrană elastică), sub care se găseşte, montată prin intermediul unei
rondele şi al unui nit 2, supapa de depresiune 3 (o garnitură de cauciuc). Supapa este fixată pe
scaunul 5, prin intermediul arcului 4.

Busonul radiatorului

În cazul formării de vapori în instalaţia de răcire şi creşterii presiunii până la 1,281,38

bar, acţiunea sa asupra supapei duce la comprimarea arcului 4, permiţând vaporilor să treacă prin
conductă 6 în atmosferă.
Când motorul se opreşte, temperatura lichidului scade, ceea ce duce la formarea unei
depresiuni în interiorul instalaţiei. Aceasta depresiune acţionează asupra membranei elastice 1,
pe care o deformează, depărtând-o astfel de garnitură de cauciuc 3, care deschide găurile prin
care aerul pătrunde în interiorul instalaţiei. La instalaţia presurizată, buşonul nu are supapa,
aceasta găsindu-se în capacul vasului de expansiune.
La unele motoare, radiatorul este prevăzut cu însă pentru accelerarea încălzirii instalaţiei
pe timp rece.
4. Termostatul
Termostatul reglează automat regimul termic al motorului prin dirijarea lichidului spre
radiator sau spre pompa, în funcţie de temperatură.

10
 DRUTAS DANIEL SISTEMUL DE RACIRE

Termostatul

Când apa motorului este sub 71°C, supapa mare 2, din corpul 1 este închisă de arcul 3 de
către lichidul sau pasta uşor volatila a burdufului (capsulei) 8, iar supapa mică 4 este deschisă,
astfel ca apa caldă colectata de ţeava instalaţiei intra prin racordul 5 şi este dirijată spre pompa
prin racordul 7. Dacă apa depăşeşte temperatura de 71°C, începe să se deschidă supapa mare 2 şi
se închide supapa mică 4, dirijând parţial apa spre radiator pentru răcire şi parţial spre pompa,
astfel încât la 85°C supapa mare este deschisă complet şi circuitul se face numai spre radiator,
prin racordul 6.

11