Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
FACULTATEA DE AGRICULTURĂ
Druțaș Daniel
PROIECT
Coordonator ştiinţific:
Șef lucrări. dr. ing. Ovidiu MARIAN
Cluj – Napoca
2022
DRUȚAȘ DANIEL Sistemul de alimentare
FACULTATEA DE AGRICULTURĂ
SPECIALIZARE: EXPLOARAREA MAȘINILOR PENTRU
AGRICULTURĂ ȘI INDUSTRIE ALIMENTARĂ
DANIEL DRUȚAȘ
PROIECT
SISTEMUL DE ALIMENTARE
Coordonator ştiinţific:
Șef lucrări. dr. ing. Ovidiu MARIAN
Cluj – Napoca
2022
DRUȚAȘ DANIEL Sistemul de alimentare
Rezervor de combustibil
Conducte de combustibil
Filtru de carburant
Decantor
Pompa de combustibil
Indicator de nivel
Filtru de aer
Sistem de evacuare a gazelor arse
Instalatia de alimentare m. a. s.
La motoarele cu aprindere prin scanteie cu carburator amestecul de benzina și aer se
formeaza in exteriorul cilindrului, intr-un dispozitiv numit carburator. La motoarele cu aprindere
prin scanteie cu injecție de benzina formarea amestecului carburant se poate face atat in
interiorul cilindrului cat și in exteriorul acestuia.
Sistemul de alimentare al MAS este format din rezervorul de combustibil, conducte de
combustibil, filtru, decantor, pompa de combustibil, filtrul de aer, carburatorul, indicatorul de
nivel. Aerul necesar formarii amestecului carburant este purificat cu ajutorul filtrului de aer iar
amestecul este dirijat spre supapele de admisiune prin galeria de admisiune.
Procedee de preparare a amestecului carburant:
Prin marirea vitezei unui jet de aer in raport cu combustibilul, procedeu
demumit carburatie. Datorita simplitatii constructive a echipamentelor necesare, acest procedeu
aproape ca s-a generalizat in alimentarea motoarelor cu aprindere prin scanteie (MAS).
DRUȚAȘ DANIEL Sistemul de alimentare
- pulverizarea foarte fina a benzinei in toate regimurile de lucru ale motorului, inclusiv
in cele de sarcina si turatie redusa;
- uniformitatea sporita a dozei de combustibil repartizata cilindrilor motorului, mai ales
daca injectia se face individual, pentru fiecare cilindru in parte;
- cresterea gradului de umplere al cilindrului datorita reducerii rezistentei gazodina-mice
a traseului de admisie ce rezulta din eliminarea difuzorului (parte componenta a sistemelor de
carburatie);
- cresterea puterii efective a motorului termic datorata cresterii gradului de umplere;
- scaderea consumului datorita unui amestec bine dozat si a unei arderi mai eficiente;
- reducerea emisiilor poluante din gazele de ardere;
DRUȚAȘ DANIEL Sistemul de alimentare
Injectia de benzina
Instalatia de alimentare m. a. c.
Comprimarea unui gaz conduce la creșterea temperaturii sale, aceasta fiind metoda prin
care se aprinde combustibilul in motoarele diesel. Aerul este aspirat in cilindri și este comprimat
de catre piston pana la un raport de 25:1, mai ridicat decat cel al motoarelor cu aprindere prin
scanteie. Spre sfarșitul cursei de comprimare motorina (combustibilul) este pulverizata in camera
de ardere cu ajutorul unui injector. Motorina se aprinde la contactul cu aerul deja incalzit prin
comprimare pana la o temperatura de circa 700-900 °C. Arderea combustibilului duce la
creșterea temperaturii și presiunii, care acționeaza pistonul. In continuare, ca la motoarele
obișnuite, biela transmite forța pistonului catre arborele cotit, transformand mișcarea liniara in
mișcare de rotație. Aspirarea aerului in cilindri se face prin intermediul supapelor, dispuse la
capul cilindrilor. Pentru marirea puterii, majoritatea motoarelor diesel moderne sunt
supraalimentate cu scopul de a mari cantitatea de aer introdusa in cilindri. Folosirea unui racitor
intermediar pentru aerul introdus in cilindri crește densitatea aerului și conduce la un randament
mai bun.
DRUȚAȘ DANIEL Sistemul de alimentare
In timpul iernii, cand afara este frig, motoarele diesel pornesc mai greu deoarece masa
metalica masiva a blocului motor {format din cilindri și chiulasa) absoarbe o mare parte din
caldura produsa prin comprimare, reducand temperatura și impiedicand aprinderea. Unele
motoare diesel folosesc dispozitive electrice de incalzire, de exemplu bujii cu incandescența,
ajutand la aprinderea motorinei la pornirea motorului diesel. Alte motoare folosesc rezistențe
electrice dispuse in galeria de admisie, pentru a incalzi aerul. Sunt folosite și rezistențe electrice
montate in blocul motor, tot pentru a ușura pornirea și a micșora uzura. Motorina are un grad
mare de viscozitate, mai ales la temperaturi scazute, ducand la formarea de cristale in
combustibil, in special in filtre, impiedicand astfel alimentarea corecta a motorului. Montarea de
mici dispozitive electrice care sa incalzeasca motorina, mai ales in zona rezervorului și a filtrelor
a rezolvat aceasta problema. De asemenea, sistemul de injecție al multor motoare trimite inapoi
in rezervor motorina deja incalzita, care nu a fost injectata, prevenind astfel cristalizarea
combustibilului din rezervor. In prezent, folosirea aditivilor moderni a rezolvat și aceasta
problema.
O componenta vitala a motoarelor diesel este regulatorul de turație, mecanic sau
electronic, care regleaza turația motorului prin dozarea corecta a motorinei injectate. Spre
deosebire de motoarele cu aprindere prin scanteie (Otto), cantitatea de aer aspirata nu este
controlata, fapt ce duce la supraturarea motorului. Regulatoarele mecanice se folosesc de diferite
mecanisme in funcție de sarcina și viteza. Regulatoarele motoarelor moderne, controlate
electronic, comanda injecția de combustibil și limiteaza turația motorului prin intermediul
unei unitați centrale de control care primește permanent semnale de la senzori, dozand corect
cantitatea de motorina injectata.
Controlul precis al timpilor de injecție este secretul reducerii consumului și al emisiilor
poluante. Timpii de injecție sunt masurați in unghiuri de rotație ai arborelui cotit inainte de
punctul mort superior. De exemplu, daca unitatea centrala de control inițiaza injecția cu 10 grade
inainte de punctul mort superior, vorbim despre un avans la injecție de 10 grade. Avansul la
injecție optim este dat de construcția, turația și sarcina motorului respectiv.
Avansand momentul injecției (injecția are loc inainte ca pistonul sa ajunga la punctul
mort interior) arderea este completa, la presiune și temperatura mare, dar cresc și emisiile de
oxizi de azot. La cealalata extrema, o injecție intarziata conduce la ardere incompleta și emisii
vizibile de particule de fum.
DRUȚAȘ DANIEL Sistemul de alimentare
Injecția indirecta
In cazul motorului diesel cu injecție indirecta, motorina nu este injectata direct in
camera de ardere, ci intr-o antecamera unde arderea este inițiata și se extinde apoi in camera de
ardere principala, antrenata de turbulența creata. Sistemul permite o funcționare liniștita, și,
deoarece arderea este favorizata de turbulența, presiunea de injecție poate fi mai scazuta, deci
sunt permise viteze de rotație mari (pana la 4000 rpm), mult mai potrivite autoturismelor.
Antecamera avea dezavantajul pierderilor mari de caldura, ce trebuiau suportate de catre sistemul
de racire și a unei eficiențe scazute a arderii, cu pana la 5-10% mai scazuta fața de motoarele cu
injecție directa. Aproape toate motoarele trebuiau sa aiba un sistem de pornire la rece, ca de
exemplu bujii incandescente. Motoarele cu injecție indirecta au fost folosite pe scara mare in
industria auto și navala incepand din anii timpurii 1950 pana in anii 1980, cand injecția directa a
progresat semnificativ. Motoarele cu injecție indirecta sunt mai ieftine și mai ușor de construit
pentru domeniile de activitate unde emisiile poluante nu sunt o prioritate. Chiar și in cazul noilor
sisteme de injecție controlate electronic, motoarele cu injecție indirecta sunt incet inlocuite de
cele dotate cu injecție directa, care sunt mult mai eficiente.
In perioada de dezvoltare a motoarelor diesel din anii 1930, diferiți constructori au pus
la punct propriile tipuri de antecamere de ardere. Unii constructori, precum Mercedes-Benz,
aveau forme complexe. Alții, precum Lanova, utilizau un sistem mecanic de modificare a formei
antecamerei, in funcție de condițiile de funcționare. Insa, cea mai folosita metoda a fost cea in
forma de spirala, conceputa de Harry Ricardo ce folosea un design special pentru a crea
turbulențe. Majoritatea producatorilor europeni au folosit acest tip de antecamere sau și-au
dezvoltat propriile modele (Mercedes Benz și-a menținut propriul design mulți ani). Injecția
directa
Injectia directa
Din aceasta cauza aceste motoare au fost la inceput montate doar pe vehicule comerciale –
excepția notabila fiind autoturismul Fiat Croma. Consumul era cu 15 - 20 % mai scazut decat la
un motor diesel cu injecție indirecta, indeajuns sa compenseze, pentru unii, zgomotul produs.
Primul motor cu injecție directa de mica capacitate, produs in serie a fost conceput de
grupul Rover. Motorul cu 4 cilindri, cu o capacitate de 2500 cmc, a fost folosit de Land Rover
vehiculele sale din 1989, avand chiulasa din aluminiu, injecție Bosch in 2 trepte, bujii
incandescente pentru pornire ușoara și un mers lin și economic.Controlul electronic al pompei de
injecție a transformat radical acest tip de motor. Pionierul a fost grupul Volkswagen-Audi cu
modelul Audi 100 TDI aparut in 1989. Presiunea de injecție era de circa 300 bar, dar momentul
injecției, cantitatea de motorina injectata și turbocompresorul erau controlate electronic. Acest
lucru a permis un nivel aceptabil de zgomot și emisii poluante. Destul de rapid tehnologia a
penetrat și la vehiculele de masa precum Golf TDI. Aceste autovehicule erau mai economice și
mai puternice decat competitorii pe injecție indirecta
VW si ale concernului Mercedes , precum si de constructorii de motoare diesel mari ( Cumings ,
Perkins , Caterpillar ) . Presiunea de injectie a acestui sistem este foarte mare de circa 2050 bar.
Pompa - injector
DRUȚAȘ DANIEL Sistemul de alimentare
DRUȚAȘ DANIEL Sistemul de alimentare
SondaLambda
DRUȚAȘ DANIEL Sistemul de alimentare
Catalizator