DRUTAS DANIEL SISTEMUL DE APRINDERE

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ

VETERINARĂ, CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE AGRICULTURĂ

Druțaș Daniel

PROIECT

Coordonator ştiinţific:
Șef lucrări. dr. ing. Ovidiu MARIAN

Cluj – Napoca
2022
DRUTAS DANIEL SISTEMUL DE APRINDERE

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ

VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA
DRUTAS DANIEL SISTEMUL DE APRINDERE

FACULTATEA DE AGRICULTURĂ
SPECIALIZARE: EXPLOARAREA MAȘINILOR PENTRU
AGRICULTURĂ ȘI INDUSTRIE ALIMENTARĂ

DANIEL DRUȚAȘ

PROIECT

SISTEMUL DE APRINDERE

Coordonator ştiinţific:
Șef lucrări. dr. ing. Ovidiu MARIAN

Cluj – Napoca
2022

Sistemul de aprindere
 DRUTAS DANIEL SISTEMUL DE APRINDERE

Instalatia de aprindere are rolul de a produce scanteia electrica,prin obtinerea unei

tensiuni inalte intre electrozi bujiei,capabila sa aprinda amestecul carburant format din benzina si
aer. Instalatiile de aprindere pot fi:
-instalatie de aprindere cu magnetou,care nu se mai foloseste la automobile,fiind
utilizata mai mult la motorete,motociclete si la unele automobile de curse;ea este formata din
magnetou(ca sursa de curent joasa si inalta tensiune) si fise care distribuie curentul de inalta
tensiune la bujii;
-instalatii de aprindere cu baterie de acumlatoare;
-instalatii de aprindere electronice;
-instalatii de aprindere electrostatice;
La motoarele de automobile se utilizeaza instalatia de aprindere cu baterie de
acumlatoare(fig.1) formata din: bateria de acumulatoare 1, ca sursa de curent, indicatorul de
curent 2, contactul cu cheia 3, bobina de inductie 4, cu infasurarea primara Ipsi infasurarea
secundara Is, conductorul de joasa presiune 5(care face legatura intre elementele circuitului
primar), ruptorul-distribuitor 6 care cuprinde: contactele 14, bucsa cu came 7, condensatorul 8 si
distribuitorul 10, rotorul 11, alimentat de fisa centrala 9, fisele bujiilor 12 si bujiile 13.
Bateria de acumlatoare este sursa care furnizeaza curent continuu de pornire a
motorului, cat si pentru alimentarea instalatiei de aprindere si a celorlalti consumatori. Instalatiile
electrice ale automobilelor utilizeaza baterii de acumulatoare acide cu placi de plumb de 12 V,
avand borna minus legata la masa(partea metalica a automobilului) si borna plus in circuitul
electric.
Indicatorul de curent, la instalatiile vechi,este un ampermetru legat in serie in circuit;la
instalatiile moderne, se utilizeaza voltmetrul,datorita unei mai bune fidelitati a indicarii starii
bateriei si a incarcarii ei de catre generator,in timpul functionarii motorului.Voltmetrul se leaga
in paralel cu circuitul electric.
 DRUTAS DANIEL SISTEMUL DE APRINDERE

Fig 1. Baterie de acumulatoare

Contactul de cheie are rol de a alimenta circuitul de aprindere si de pornire (prin

demaror),precum si alti consumatori si ai echipamentului electric.Este sub forma unui
dispozitiv,prevazut cu borne, care se alimenteaza de la bateria de acumulatoare ,numai in
momentul rasucirii cheii de contact, in prima pozitie;in pozitia a doua , alimenteaza demarorul
pentru pornire cheia libera revine automat in prima pozitie.
Bobina de inductie(fig.2) functioneaza pe principul unui autotransformator, avand rolul
de a transforma curentul de joasa tensiune,primit de la bateria de acumulatoare,in curent de inalta
tensiune,capabil sa strapunga spatiul dintre electrozii bujiiei pentru a obtine scanteia electrica. Se
compune din:suportul 8,miezul magnetic 1,infasurarea primara 2,formata din 200-300 spire din
sarma de cupru emailat cu diametrul de 0,7-1mm asezate de mai multe straturi alternand cu
hartie izolatoare,peste infasurarea secundara 3 formata din 15000-20000 spire de sarma de cupru
emailat cu diametrul de 0,07-0,1mm, bobinata pe miez in mai multe straturi izolate intre ele cu
hartie de transformator.Se bobineaza infasurarea primara peste cea secundara pentru ca racirea sa
fie mai buna,avand in vedere valoare curentului care trece prin infasurarea primara de 3- 4A,fata
de 0,001A in cea secundara.Capetele infasurarii primare se leaga la bornele 4, fiind puse in
legatura cu sursa de curent( prin contacul cu cheie) si contactele ruptorului.Infasurarea secundara
are un capat legat la infasurarea primara si altul la borna 5. De mentionat ca bornele 4 ale
infasurarii primare sunt notate cu 15 (+),la intrarea curentului in bobina,si cu 1(-) la iesirea din
bobina;aceasta pentru a se corela sensul curentului cu cel al spirelor infasurarii.Bobina este
inchisa in carcasa de ebonita 6, iar in interior se gaseste ulei de transformator 7 pentru racirea
 DRUTAS DANIEL SISTEMUL DE APRINDERE

infasurarilor.Functionarea bobinei de inductie:cand contactul cu cheie este conectat,curentul de

la baterie trece prin infasurarea primara si se inchide circuitul primar prin contactele ruptorului la
masa.Curentul din infasurarea primara atinge o valoare cu atat mai mare cu cat intervalul de timp
dintre doua deschideri succesive ale contactelor ruptorului este mai mare.

Fig 2. Bobina de inductie

Cand se deschid contactele ruptorului, curentul in circuitul primar scade la zero,iar in

infasurarea secundara se induce un curent de inalta tensiune de 15000-25000 V,capabila sa dea
scanteie electrica intre electrozii bujiei si sa aprinda amestecul carburant.
Ruptor distribuitor(fig.3) este un ansamblu format din ruptor si distribuitor cu roluri
distincte: ruptorul intrerupe si contacteaza circuitul primar al instalatiei de aprindere,iar
distribuitorul repartizeaza curentul de inalta tensiune la bujiile montate la cilindri,in ordinea de
aprindere prestabilita. Constructia si functionarea ruptordistribuitorului(delco):pe corpul 1 este
montata borna izolata 13 de alimentare cu curent de la bobina de inductie(primit de la bateria de
acumulatoare), iar contactele ruptorului 3 sunt sub forma unor pastile din wolfram pe suporturi
montate pe platoul fix 2.Aceste contacte sunt deschise periodic de catre bucsa cu came 4,al caror
numar corespunde numarului de cilindri,iar in paralel cu contactele,este montat condensatorul
5.In momentul intreruperii contactelor 3 in bobina de inductie se induce curent de inalta tensiune,
care printr-o fisa centrala (conductor), alimenteaza capacul distribuitorul de ebonita 8;prin plotul
central(prin bonz sau alama), curentul este transmis la peria de carbune 10( cu arcul sau), la
 DRUTAS DANIEL SISTEMUL DE APRINDERE

rotorul 9( din ebonita cu lamela de alama), care-l distribuie prin plotii laterali (bornel laterale) si
fise la bujii.Capacul se fixeaza pe corpul.

Fig 3. Ruptor distribuitor

Regulatorul de avans centrifugal este format din doua greutati articulate pe o flansa cu
doua stifturi,pe arborele ruptorului, care sunt solidarizate cu flansa bucsei cu came prin doua
arcuri tarate. La o anumita turatie, contragreutatile se departeaza si rotesc bucsa cu came, in
sensul de rotatie, asigurand un avans la deschidere contactelor cu ata mai mare cu cat turatia
motorului este mai mare.Variatia avansului este proportionala cu marimea greutatilor si cu forta
arcurilor, stifturi deplasandu-se in orificiile alungite ale flansei bucsei cu came.
Regulatorul de avans vacuumatic (prin depresiune) este format dintr-o capsula cu o
membrana in interior, articulata cu platoul ruptorului. Capsula este in legatura cu galerie de
admise (sub clapeta de acceleratie a carburatorului) printr-o conducta.El intra in actiune, in
functie de sarcina motorului (sub capeta de acceleratie a carburatorului) printro conducta.El intra
in actiune,in functie de sarcina motorului (sub turatia minima de functionare a regulatorului
centrifugal).Cand clapeta este inchisa,depresiunea este mare si regulatorul vacuumatic asigura
avans maxim,rotund platoul in sens invers.La deschiderea clapetei,depresiunea este redusa si
regulatorul vacuumatic nu lucreaza.
Condensatorul (fig.4) este format din doua armaturi metalice(folii de staniu),izolate
intre ele cu hartie de condenzator,infasurate in forma de sul;o armatura se leaga la carcasa
metalica a condensatorului,care se pune la masa,la cealalta armatura este lipita la un fir
conductor care se racordeaza la contactul mobil.Capacitatea anihileaza efectul autoinductie de la
 DRUTAS DANIEL SISTEMUL DE APRINDERE

bobina de inductie,protejand contactele impotriva oxidarii si uzarii lor,cand se deschid si pot

conduce la formarea de arc electric.
Bujia (fig.5) are rol de a produce scanteia electrica pentru a aprinde amestecul
carburant.Este formata din:electrodul central montat in izolatorul ceramic,electrodul
lateral,corpul metalic,garniturile de etansare,corpul electrodului central,piulita(pentru fixarea
terminatiei fisei).Etansarea bujiei cu locasul din chiulasa este asigurata de o garnitura metalo-
plastica Bujia poate fi demontabila si nedemontabila(utilizata la marea majoritate a
automobilelor).Caracteristicile importante ale bujiei sunt dimensiune filetului si valoare
termica.Valoarea termica a bujiei este timpul in secunde,pana ajunge la temperatura de
autocuratire a electrozilor.Scara valori termice este cuprinsa intre 145 si 260.Din acest punct de
vedere,bujiile pot fi reci(cele cu valoare termica mai mare)si calde (cu valoare termica mai
mica).Bujiia calda are izolatorul electrodului central iesit in afara corpului. Filetul bujiei poate fi
M14,M18,M22,iar lungimea lui depinde deplasarea ei in locasul din chiulasa(prea scurt provoaca
calamina,prea lung va fi lovit de piston).Intre electrozi exista o distanta reglabila (prin
deplansarea electrodului lateral) de 0,5-0,7 mm. Functionarea bujiei consta in trecerea curentului
de inalta tensiune de la distribuitor prin fisa la electrodul central si inchiderea circuitului la
electrodul lateral (de masa) intrucat curentul trebuie sa strapunga spatiul dintre electrozi,
circuitul se inchide sub unui arc electric, deci o scamteie care aprinde amestecul carburant.
Alegerea bujiilor se face dupa principiul:bujii reci pentru motoare cu raport de compresie si
turatie mare,precum si in localitati aglomerate,evitanduse preaprinderile;la motoarele lente si cu
raport de compresie scazut se recomanda bujii calde,pentru a se impiedica depunerile de ulei si
calamina pe electrozii si deci poluarea;tot bujii calde se vor folosi si pentru motoarele uzate.

Fig 4. Condesator
 DRUTAS DANIEL SISTEMUL DE APRINDERE

Fig 5. Bujia

Conductoarele de joasa tensiune(din cupru multi-filar cu izolatie din material plastic)

fac legatura intre elementele circuitul primar.Cele care pleaca la bateria de acumulatoare au s
ectiune mare pentru transmiterea curentului de inalta valoare la demaror,capabil sa asigura
pornirea.Capetele lor au terminatii de prindere pentru suruburi sau papuci.Celelalte circuite au
sectiuni cuprinse intre 0,5 si 4 mm2 , utilizarea lor tinand seama de incarcarea circuitului(puterea
consumatorilor,in W).
Conductoarele de inalta tensiune(fisele)fac legatura intre bobina de inductie si borna
centrala a capacului distribuitorului(fisa centrala),precum si dintre distribuitor(bornele laterale
ale capacului)si bujii.Ele au sectiune mai mare,sunt tot din cupru litat,dar izolatia din material
plastic mai groasa.Capetele lor au piese de terminatie pentru fixare si mansoane de cauciuc
protectoare.Montarea lor la bujii se face ordinea de functionare a motorului(1-3-4-2 la
Dacia1310).
Functionarea instalatiei de aprindere: la inchiderea contactului cu cheia, curentul
electric de la bateria de acumulatoare trece prin indicatorul de curent si infasurarea primara a
bobinei de inductie la contactul mobil si contactul fix al ruptorului, deschizandu-se circuitul
primar la masa.
Prin rotirea arborelui ruptorului, se deschid contactele si, deci, se intrerupe curentul
primar, iar in bobina de inductie se induce un curent de inalta tensiune de 15 000-25 000 de
Volti, care prin fisa centrala, este trimis la distribuitor, unde rotorul il repartizeaza prin plotii
 DRUTAS DANIEL SISTEMUL DE APRINDERE

laterali la fise si apoi la bujii in ordinea de functionare a motorului:condensatorul inmagazineaza

curentul de autoinductie pe care-l va reda la refacerea contactelor ruptorului pentru ca inductia
din infasurarea secundara sa fie mai puternica la urmatoarea deschidere.Fazele se repeta,
asigurand scanteile la bujii, pentru aprinderea amestecului carburant si deci buna functionare a
motorului.

DEFECTELE ÎN EXPLOATARE ALE INSTALAȚIEI DE APRINDERE

Marea majoritate a defectiunilor instalatiei de aprindere din circuitul primar sau
secundar conduc la imposibilitatea pornirii motorului,la oprirea sau functionarea
neregulata.Acestea sunt de natura intreruperilor sau scurtcircuitelor de curent,dar uneori a
dereglarilor
. 1. Motorul nu porneste,datorite urmatoarelor cauze:
-desfacerea,slabirea sau ruperea conductoarelor electrice,precum si scurtcircuitarea lor
la masa;
-infasurarea primara a bobinei de inductie arsa;
-scurtcircuite la infasurarea secundara a bobinei de inductie;
-contactele ruptorului oxidate,arse sau dereglate;
-condensator strapuns.
Verificarea se face cu lampa de control,prin conectarea unui pol la masa,iar
celalat,succesiv la elementele de verificat,dupa conectarea contactului cu cheie:la aparatia
defectiunii,lampa se stinge.
Alte cauze:
-schimbarea intre ele a fiselor bujiilor;
-punerea la punct a aprinderii gresita sau dereglata;
-defectiuni ale distribuitorului(capacfisurat,ploti carbonizati,perie uzata sau arcul ei
dereglat,rotor spart sau lamela carbonizata);
-bujii defecte(ancrasate,electrozii topiti sau dereglati,fisurarea izolatorului).
Remedierea consta in depistarea si inlaturarea cauzelor prin:refacerea intreruperilor
conductoarelor si izolarea lor,indepartarea scurtcircuitelor,inlocuirea elementelor defecte
nereparabile(bobina de inductie,capac si rotor distribuitor,bujii);capacul distribuitorului fisurat
partial poate fi remediat si prin limitarea fisurarii si prin doua gauri.
 DRUTAS DANIEL SISTEMUL DE APRINDERE

De asemenea,se inlatura defectiunile provenite din dereglare la contactele ruptorului

care se dezoxideaza sau se inlocuiesc cand sunt arse;electrozii bujiilor-care se dezancraseaza sau
se inlocuiesc la nevoie;fisele de bujiimontarea conectata a celor inversate;avansul la aprindere
-punerea la punct conform indicatiilor.
2.Motorul functioneaza neregulat(intrerupe),datorita cauzelor:
-Defectarea ruptor-distribuitorului prin distanta necorespunzatoare intre
contacte,oxidarea lor,desfacerea legaturilor la borna ruptorului sau a condensatorului.
Remedierea consta in refacerea distantei intre contacte,dupa dezoxidarea lor;refacerea legaturilor
de la borna.
-Defectarea bujiilor ce se poate constata prin verificarea starii de incalzirii a
izolatorului(dupa oprirea motorului);daca este rece,bujia nu a lucrat.Verificarea se poate face si
cu motorul la ralanti,scurtcircuitand pe rand bujiile cu o surubelnita;la bujii defecte,motorul nu-si
modifica mersul.Remedierea se tace prin inlocuireabujiei defecte.
3.Motorul intrerupe sau nu functioneaza la turatia de mers incet,pentru ca:
-clemele de prindere a bornelor bateriei de acumulatoare sunt slabe;
-s-a deteriorat membrana dispozitivului de avans vacuumatic. Remedierea consta in
strangerea clemelor si inlocuirea regulatoruluide avans prin depresiune.
4.Motorul intrerupe sau nu functioneaza la turatia mare datorita:
-scurtcircuitarii infasurarii secundare a bobinei de inductie;
-distantei prea mari a contactelor ruptorului;
-arcul lamelor al contactului mobil,prea slab;
-scurtcircuitarii intre doi ploti laterali de la capacul distribuitorului(capacul fisurat)
-slabirii unor borne de legatura;
-uzurii neuniforme a camelor de la bucsa cu came sau deformarii arborelui ruptorului
ceea ce duce la deschiderea neuniforma a contactelor.Remedierea se realizeaza prin reglarea
contactelor,strangerea bornelor sau inlocuirea pieselor defecte-bobina de inductie,contacte
ruptor,capac distribuitor,bucsa cu came sau ax ruptor-distribuitor.
5. Motorul nu dezvolta puterea nominala provocata de:
-avans prea mare sau prea mic la aprindere;
 DRUTAS DANIEL SISTEMUL DE APRINDERE

-functionarea necoraspunzatoare a regulatoarelor de avans.Remedierea consta in

punerea la punct a aprinderii si inlocuirea pieselor defecte de la dispozitivele de avans centrifugal
sau a capsulei de la avansul vacuumatic.
6.Motorul evacuaza gaze abundente si formeaza calamina datorita:
-avansului initial prea mic,cea ce face ca arderea sa fie incompleta:
-bujii reglate necoraspunzatoare sau deterirorate.Remedierea se face prin reglarea
avansului si a electrozilor si a bujiei in cauza,iar cea defecta se inlocuieste.
7. Motorul consuma eccesiv benzina din cauzele:
-avans prea mic al aprinderii;
-distanta necorespunzatoare intre contactele ruptorului;
-bobina de inductie defecta; -condensator strapuns;
-distanta necoraspunzatoare intre electrozii bujiilor.Remedierea este realizata prin
reglarea corecta a avan sului initial la aprindere,a con-tactelor ruptorului,a electroziilor bujiilor
sau la nevoie inlocuirea bobinei de inductie, condensatorul contactelor uzate eccesiv sau a
bujiilor.

REPARAREA INSTALAȚIEI DE APRINDERE

Dupa demontarea de pe motor,se curata elementele componente,iar partile metalice se

spala cu petrol si se sufla cu aer.Se procedeaza la verificarea si stabilirea operatiilor de reparare
astfel:
Verificarea bobinei de inductie,pe stand special sau pe tester electronic,pentru a constata
daca infasurarea primara este intrerupta sau cea secundara scurtcircuitata.Incercarea se face cu
un curent de 1-1,5A,iar scanteia produsa trebuie sa aiba o lungime de 8-10mm.
Defectele provin,in general,din supraincalzire infasurarilor,in deosebii cea primara,la
conectarea contactului cu cheia,fara ca motorul sa fie in functie:se degradeaza izolatia si se
produc scurtcircuita.Bobinele cu astfel de defecte se inlocuiesc.La cele demontabile,daca uleiul
sa scurs se completeaza cu ulei de transformator.
Verificarea condensatorului se face cu lampa cu neon care la o iluminare puternica
indica strapungerea lui.Daca nu licareste lampa,exista intreruperi interioare.Verificarea se poate
 DRUTAS DANIEL SISTEMUL DE APRINDERE

face si cu o lampa de control obisnuita,la curent alternativ de 220V.Se poate masura

capacitatea,cu un aparat specialcapacimetru.Condensatorul defect se inlocuieste.
Repararea ruptorului se face dupa controlul amanuntit al starii contactelor,al bucsei
came si al arborelui.Contactele trebuie sa calce concentric,pe toate suprafata.Izolatia lor se
verifica cu o lampa de control la 220V,pentru a nu exista scurtcircuit.Se controleaza starea
pintelului cu un sablon;daca e uzat se inlocuieste.Bucsa izolata a contactului mobil uzata se
inlocuieste cu alta,care nu trebuie sa fie higroscopica.
fram sau platina cu iridiu.Ele se uzeaza rapid daca condensatorul este defect sau de
capacitate necorespunzatoare.
De asemenea,la contactul mobil sed controleaza forta arcului cu dinamometrul;forta de
apasare trebuie sa fie de 300-400N,daca nu corespunde se inlocuieste.
-Bucsa izolanta a bornei daca este fisurata,se inlocuieste.
-Se verifica starea de uzura a camelor,care se admite de 0.1mm,iar bataia radiara,maxim
2 grade.Bucsa cu came uzata se inlocuieste.
-Se controleza arborele ruptorului;joc in bucse admis 0.01-0.05mm.Bucsele sunt din
bronz grafitat si se inlocuieste daca sunt uzate.Arborele incovoiat se indreapta la presa,verificand
sa nu aiba bataie peste 0.05mm.Arborele uzat se repara prin cromarea si rectificare la cota
initiala dupa alezajul bucselor sau se slefuieste la treapta de reparatie,iar bucsele se inlocuiesc cu
altele de treapta corespunzatoare.
Dupa reparare,ruptorul se asambleaza si se supune probelor de functionare separat si
impreuna cu distribuitorul. Sistemul de antrenare a arborelui uzat(pana sau pinion)se inlocuieste.
Verificarea si repararea distribuitorului.Conditiile de lucru de inalta tensiune ale
distribuitorului impun integritatea pieselor izolatoare(fara fisuri,strapungeri,arsuri).
Rotorul trebuie sa fie in buna stare,lamela sa aiba lungimea corespunzatoare,in arcul
perie sa aiba elasticitatea necesara;in caz contrar se inlocuiesc.Distanta intre ploti si lamela
rotorului trebuie sa fie de 0.2-0.5mm.
za pe motor si se face proba de tester electronic sau pe stand de probe,pentru verificare
si reglare finala.