7.

1 Necesarul de apă

O primă etapă în stabilirea necesarului de apă este identificarea sursei de apă care să
asigure necesarul zilnic al fermei. Aceste surse de apă trebuie să îndeplinească unele condiţii
cum ar fi: protecţie sanitară pentru igiena apei, debit minim pentru necesarul de apă în orice
anotimp, distanţa faţă de fermă respectiv adâncimea pentru cele subterane, etc. Pentru stabilirea
calităţii apei se fac periodic analize de laborator care să ateste potabilitatea apei, în cazuri de
neconformitate cu STAS-urile în vigoare, impunându-se utilizarea unor echipamente speciale de
corectare a calităţii apei (filtre, tratamente fizice şi chimice, sterilizarea apei, etc).
Sursele de apă pot fi subterane (pânza freatică, izvoare care nu seacă) sau supraterane
(pâraie, râuri, lacuri, care nu seacă), de regulă cele subterane sunt mai igienice fiind preferate,
lucrările de captare a apei din sursa care are un debit mic (sub 3 litri/secundă) se fac cu mijloace
locale, în timp ce la sursele cu debit mare se apelează la firme specializate. Pentru sursele
supraterane de regulă sunt necesare echipamente suplimentare cum ar fi: bazine de decantare şi
tratare chimică cu substanţe care intră în reacţie cu elementele nedorite din apă; sterilizarea apei
se face fizic (raze UV, termic) sau chimic (clor, cloramină, iod), etc.

Necesarul de apă se stabileşte în funcţie de numărul de animale, rezerva PSI (incendiu),

alţi consumatori (personal+întreţinerea fermei) şi o rezervă în caz de defectare a instalaţiei.
Necesarul de consum pentru 24 de ore (adăpat + întreţinere/cap) pe specii şi categorii de
vârstă < q > este stabilit în acte normative dintre care enumerăm:
 Vaci cu lapte:100 l/zi;
Capacitate: 200 capacitate
Necesarul mediu zilnic de apă < Qmed/zi > reprezintă suma consumurilor realizate în
fermă într-o zi şi se calculează după relaţia:
Qmed/zi = (200*100l) [m3/zi] în care:
Qmed/zi= 20000 litri apa
n1, n2, nx = numărul de consumatori din categoria respectivă (ex: vaci, viţei, porci, etc);
q1, q2, qx = consumuri specifice/cap/24 ore (ex: 100 l/vaci, 35 l/viţei, 30 l/porci, etc).

Necesarul maxim zilnic de apă < Qmax/zi> se calculează datorită variaţilor datorate
consumurilor zilnice diferite ( zile caniculare, efectuare curăţenie, furaje uscate, etc) şi se
calculează prin:
Qmax/zi = kzi*Qmed/zi , [m3/zi] unde
kzi = coeficient de variaţie zilnică, kzi=1,3
Qmax/zi= 1,3* 20000 = 26.000 m3/zi

Necesarul maxim orar < Qmax/h > se calculează pentru dimensionarea conductei de
distribuţie a apei spre adăposturi care trebuie să asigure necesarul de apă în orele de consum
maxim şi se foloseşte relaţia:
 Kzi∗Kh∗Qmed / zi
Qmax /h= [m3/h] unde,
24
Qmax 1,3∗3∗26.000
= =4.225 m3/h
h 24
kh = coeficient de variaţie orară determinat experimental, variază în funcţie de specie, vârstă,
furaje utilizate, între 2 până la 5.

Necesarul maxim pe secundă < Qmax/s > este folosit pentru calculul diametrului
conductelor de alimentare a adăposturilor şi se determină prin:
Qmax/s = Qmax/h / 3600 [m3/sec]

Qmax/s=4.225/3600 = 1,17 m3/sec

7.2 Rezervorul de apă
Este denumit şi rezervor de compensare şi are rolul de a asigura necesarul de apă pentru
compensarea variaţilor orare ale consumului, stingerea incendiilor, precum şi o rezervă în cazul
nefuncţionării staţiei de pompare. Rezervoarele de apă pot realiza presiunea de serviciu a apei în
două moduri şi anume:
Volumul rezervorului < VR > se determină în funcţie de necesarul maxim pe zi, pe oră şi
de necesarul pentru incendii, după relaţia:
VR = Vfl + Vi + r [m3] unde,
VR=13000 + 18+ 1300 =14.318 m3
Vfl = volumul fluctuant (m3) se calculează, Vfl = 0,5*Qmax/zi;
Vi = volumul de incendiu (m3) se calculează Vi = 5 l/s * 3600 = 18 m3/h (la fermele mari este
nevoie de 1-2 ore pentru stingerea unui incendiu deci poate fi 18-36 m3);
r = volum de rezervă se calculează ca 0,05*Qmax/zi.

Dacă se optează pentru rezervoare la înălţime care asigură presiunea de serviciu prin
căderea apei se va calcula şi înălţimea rezervorului < ÎR > cu relaţia:

ÎR = (Ps + ∑Hp) ± h [m.c.a.], unde:

ÎR=3 +
Ps – presiunea de servici, este minim 3 metri coloană de apă [m.c.a.];
∑Hp – suma pierderilor de presiune în reţeaua de distribuţie, în m.c.a
h – diferenţa de nivel [m] între terenul pe care este turnul de apă şi terenul cu adăposturi (h se ia
cu + dacă adăposturile sunt mai sus şi cu – dacă sunt mai jos).

Pierderile de presiune < ∑Hp > se calculează prin suma pierderilor liniare < Hp-liniare > şi
pierderile locale < Hp-locale >, după următoarele relaţi:
 500
∗0,64
Hp-liniare = 0,015 0,86 unde:
19,6
Hp-liniare =0,015*581,39*0,032
Hp-liniare =0,27
λ- coeficient de frecare a apei prin conductă (0,015 la plastic şi 0,020 la metal);
L- lungimea conductei în metri;= 500
d- diametrul conductei în metri;
v2- viteza la patrat a apei prin conductă (v = este cuprinsă între 0,8 -1,5 m/s);
g- acceleraţia gravitaţională (9,8 m/s2).

Pierderile locale se estimează (aproximează) prin:

Hp-locale = 10%* 0,27
Hp-locale = 0,1*0,27 = 0,027

s-au se pot lua valorile din tabele (normative STAS) pentru fiecare piesa de legătură <fitinguri>
şi robinete <armături> şi se însumează.

7.3 Conductele reţelei de apă

4∗1,17
d= √ [m] unde:
3,14∗0,8
d=2,16/2,51 =0,86 m

Qmax/sec = necesarul maxim de apă pe secundă în [m3/s];

v = viteza apei prin conducte (0,8 – 1,5 m/s);
π = 3,14
7.4 Pompe de apă şi hirofoare
Hp-total = Ha + Hr + ∑hp (m.c.a.), unde;
Hp-total= 5+15+1 =21 m.c.a
Ha - înălţimea de aspiraţie (până la 5-6 metri)
Hr – înălţimea de refulare
∑hp - suma pierderilor de presiune pe conducta pompei,
Cele două caracteristici (Qp şi Hp) sunt invers proporţionale adică cu cât înălţimea de
refulare creşte, scade debitul pompei. Durata de utilizare a unei pompe centrifuge pe zi nu trebuie
să depăşească Tp = 12-16 ore/zi, aşă că debitul pompei se poate estima cu:

Qmax /zi
Qp= [m3/h]
Tp
 Qp=26.000/14 = 1.857,14
Pompele centrifuge sunt acţionate de regulă de motoare electrice mono sau trifazate dar
pot fi şi motoare cu ardere internă denumite în acest caz „motopompe”. Puterea motorului
pompei <Pm> se poate calcula după relaţia:

k∗Qp∗Ht
Pm= [kw], în care:
102∗y p
1.857,14∗15
Pm=1,1 * =1,1* 27.857,1/40,8 = 1,1*682,77 = 751,047 kw
102∗0,4
k – coeficient de siguranţă pentru supraîncărcarea motorului (1,1 – 1,5);
𝔶p – randamentul pompei centrifuge (0,4 – 0,6);
Qp – debitul pompei (m3/h);
Ht – înălţimea de pompare (m.c.a.);
102 – coeficient de transformare din CP în Kw.

7.6.4 Calculul diametrelor conductelor din fermă

 Conducta din adăpostul de bovine:

d=
√ 4∗1,17❑
π∗v
d=2,16/2,51 =0,86 m

Qmax/sec pentru adăpostul de bovine:

Qmed/zi = Qmed/zi= 20000 litri apa

Qmax/zi/h/sec = 1,3*5*7,4= 48,1/24=2,004/3600 = 0,000556 m3/s

4∗0,000556❑
d= √ = 0,0242 m, se va folosi conducta de 1 ţol (1” = 25,4 mm) adică 0,0254 m.
3,14∗1,2