MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII

PROIECT
DE FINALIZARE A ÎNVĂȚĂMÂNTULI PROFESIONAL DE 3 ANI

DOMENIUL : Mecanic

CALIFICAREA: Mecanic auto

INDRUMĂTOR

ABSOLVENT: Rusu Paul Cosmin

2021
 TEMA PROIECTULUI

INSTALAȚIA DE RĂCIRE A MOTORULUI CU ARDERE INTERNA

 Competențe specifice proiectului

7.2.2 Compararea diferitelor variante constructive ale componentelor auto din punct de vedere
funcțional, al performanțelor , avantajelor, dezavantajelor și domeniilor de utilizare

7.2.1 Localizarea pe automobil a componentelor și identificarea legăturilor funcționale cu alte

componente.
 Cuprins

Argument................................................................................................................................................. 5
Proiectul este structurat pe trei capitole................................................................................................... 5
Capitolul I DESTINATIA SI PARTILE COMPONENTE .................................................................................. 6
Capitolul II. CONSTRUCTIA PARTILOR COMPONENTE ALE INSTALATIEI DE RACIRE .............................. 11
Capitolul III INTRETINEREA, DEFECTELE IN EXPLOATARE SI REPARAREA INSTALATIEI DE RACIRE ....... 13
Capitolul IV NORME DE IGIENA SI SECURITATEA MUNCII ..................................................................... 17
BIBLIOGRAFIE ........................................................................................................................................ 18
 Argument

Automobilul este un vehicul rutier, carosat si suspendat elastic pe cel putin trei roti care
se deplaseaza prin mijloace proprii in diferite conditii de teren- destinat transportului direct sau
prin tractare al unor incarcaturi.

Proiectul este structurat pe trei capitole

Capitolul I DESTINATIA SI PARTILE COMPONENTE

Capitolul II – CONSTRUCTIA PARTILOR COMPONENTE ALE INSTALATIEI DE

RACIRE;

Capitolul III INTRETINEREA, DEFECTELE IN EXPLOATARE SI REPARAREA

INSTALATIEI DE RACIRE

Capitolul IV –NORME DE IGIENA SI SECURITATEA MUNCII SI PSI.

Mi-am ales aceasta tema pentru a imi imbogati cunostintele teoretice si formarea
deprinderilor practice care ma ajuta sa-mi desfasor meseria de mecanic auto deoarece dupa
terminarea cursurilor vreau sa ma angajez.

Dupa studirea documentatiei necesara pentru realizarea proiectului mi-am dat seama ca,
deprinderile practice acumulate trebuiesc imbunatatite si pri utilizarea terminilor de specialitate
pentru o comunicare adecvata cu viitori colegi de munca. Tema ma ajuta la formarea
competentelor :

- caracterizarea activitatilor specifice atelierelor de reparatii auto;

- cunoasterea si functionarea automobilului;

- conducerea automobilului;

- executarea operatiilor de demontare , reparare( inlocuire) montarea casetei de directie

- diagnosticarea automobilului;
 Capitolul I DESTINATIA SI PARTILE COMPONENTE

Instalatia de racire este destinata sa asigure un regim termic corespunzator unei bune
functionari a motorului, cu randament ridicat.
Temperatura din interiorul ci 121c27b lindrilor este 1 8002000°C, ceea ce inrautateste ungerea,
modifica proprietatile mecanice ale pieselor, reducand jocurile normale dintre piesele
conjugate, si poate duce la urmari grave - griparea sau chiar deteriorarea lor. Prin sistemul de
racire se elimina in mediul ambiant 20-30% din caldura pieselor motorului, asigurand o
temperatura optima de 8590°C.
Dupa natura fluidului, instalatiile de racire pot fi: cu aer si cu lichid. Instalatia cu lichid
poate fi cu circulatie naturala (prin termosifon), care nu se mai utilizeaza la automobile, si cu
circulatie fortata (la presiune atmosferica sau presurizata la 0,5 1,1 bar peste presiunea mediului
ambiant).
Instalatia presurizata este instalatia in care lichidul circula sub presiune intr-un circuit
inchis si nu vine in contact cu atmosfera decat prin supapa vasului de expansiune.

Instalatia de racire cu aer se foloseste la motoarele de motocicleta, la care aerul rece

patrunde printre aripioarele cilindrului si chiulasei (expuse deschis in atmosfera), datorita
vitezei de deplasare. La motoarele de automobile, se foloseste sistemul de racire cu aer, prin
intermediul unui ventilator (turbina) care introduce aerul sub presiune printre aripioareie
cilindrilor si chiulaselor, cu care sunt prevazute.
Ventilatorul are rolul de a trimite un curent puternic de aer peste cilindri si chiulasa.
Debitul acestuia este de 4-5 ori mai mare decat al ventilatorului de la sistemul de racire cu
lichid. Unele motoare au ventilatoare cu palete cu pas variabil reglat automat prin termostat, in
functie de temperatura motorului.
Cilindrii si chiulasa motorului racit cu aer sunt prevazuti prin constructie cu aripioare
turnate corp comun sau atasate, care au rol de a mari suprafata de racire.
Avantajele sistemului de racire cu aer sunt: incalzirea mai rapida a motorului la pornire,
constructia mai simpla a chiulasei si a blocului motor (fara camasa de apa), evitarea neajunsului
creat de depunerea de piatra, intretinerea mai simpla, nu prezinta pericol de inghet; uzuri mai
mici ale cilindrilor, ca urmare a unei incalziri mai rapide dupa pornire, cost mai redus.
Dezavantajele: imposibilitatea unui control precis al racirii; racirea insuficienta a zonelor calde
ca urmare a conductibilitatii termice inferioare a aerului in comparatie cu apa; zgomot puternic
al ventilatorului; la putere egala, motorul policilindric racit cu aer este mai lung din cauza
aripioarelor de la cilindri si prin urmare este mai greu.
Datorita celor mentionate racirea cu aer se aplica mai frecvent la MAC grele, dat fiind
ca acestea lucreaza mai bine la temperaturi mai mari ale cilindrilor si la MAS de cilindree mica.
In figura 8.1 se reprezinta circuitul aerului la motorul OLTCIT Special. Aerul este trimis cu
presiune la ventilatorul 1, in mantaua 2, care-l conduce spre cilindrii 3 si chiulasele 4 - printre
aripioarele lor, asigurand o racire uniforma. Ventilatorul este antrenat de o curea trapezoidala
care transmite miscarea si la generatorul de curent.

Instalatia de racire cu lichid. Datarita faptului ca racirea prin termosifon nu asigura o

buna racire si necesita un volum prea mare de apa, se foloseste racirea fortata (cu pompa), cu
circuit inchis sau deschis (presurizat).
Instalatia presurizata permite folosirea unui radiator mai mic, iar evaporarea lichidului este
inlaturata prin folosirea vasului de expansiune.
De altfel, circulatia fortata, in general, asigura imbunatatirea conditiilor de functionare
a motorului, datorita diferentei mici de temperatura (10-15°C) dintre apa ce intra si cea care
iese din camasile de racire ale motorului (30°C la racirea cu termosifon).
Lichidul de racire poate fi apa sau lichidul antigel (un amestec proportionat de apa
distilata si lichid antigel comercial care contine alcool si glicerina) ce asigura functionarea pe
timp rece la -40°C.
Instalatia de racire a motorului autoturismului Dacia 1310 (fig. 8.2) este o instalatie cu
lichid de racire cu circulatie fortata si presurizata ceea ce permite ridicarea temperaturii de
fierbere la circa 110°C.
In instalatia de racire circuitul lichidului este urmatorul: lichidul din jurul camasilor de
racire din blocul motor 1 de ridica in camasile de racire din chiulasa 2, evacuand caldura, apoi,
prin termostatul 3, este dirijat fie spre motor de catre pompa de apa, cand temperatura este
sub 70°C (supapa termostatului fiind inchisa), fie spre radiatorul 5, prin racordul 4, cand
temperatura trece de 70°C (supapa termostatului fiind deschisa), pentru racire de catre
ventilatorul 8, montat pe arborele pompei de apa. Apoi, pompa 7 aspira lichidul din radiator
prin racordul pompei 6 si-l recircula prin camasile de racire din bloc si chiulasa.
Preluarea variatiei volumului lichidului datorate diferentelor de temperatura se face de
catre vasul de expansiune 10, prin racordul 9; busonul cu supapa dubla 11 asigura comunicarea
cu atmosfera.
 Verificarea functionarii normale a instalatiei de racire se face prin bec de control la bord
(rosu), care se stinge la temperatura optima, fie prin termometru, sesizata de
traductorul 12, montat la chiulasa motorului.
Instalatia de racire a motorului Saviem 797-05 (fig. 8.3) este o instalatie de racire cu
lichid de circulatie fortata, presurizata, avand urmatoarele circuite de racire:
- circuitul principal pentru racirea uleiului, blocului motor si chiulasei;
- circuitul de completare-compensare a lichidului de racire din circuitul principal;
- circuitul secundar de racire a apei prin incalzirea cabinei.
Circuitul principal Circulatia fortata a apei este realizata de catre pompa de
apa 18. Antrenata de arborele cotit al motorului, prin cureaua trapezoidala 19, pompa de apa
aspira apa racita din bazinul inferior al radiatorului 22, prin conducta 17, o refuleaza prin
conducta 16 in racitorul 14, racind uleiul, si o introduce prin conducta 13 si rampa de
distributie a apei, intre camasile de cilindri. Preluand caldura inmagazinata de cilindri, apa este
impinsa in chiulasa, de unde preia caldura calotelor camerelor de ardere, a injectoarelor si a
ghidurilor de supapa si, in stare fierbinte, iese din chiulasa prin camera termostatului 4 si, prin
conducta 5, ajunge in bazinul superior al radiatorului 22. Apoi, este impinsa prin spatiile inguste
ale fagurelui radiatorului, unde este racita de curentul de aer provocat de ventilator. Apa rece
se aduna in bazinul inferior, de unde este absorbita iarasi de pompa de apa.
La pornirea motorului rece, radiatorul 22 poate fi scurtcircuitat cu ajutorul termostatului
montat in cotul 4, pana cand apa din motor ajunge la temperatura de 78°C. Deoarece
termostatul se deschide complet cand apa atinge 91°C, in perioada de timp limitata de cresterea
temperaturii de la 78°C la 91°C, apa de racire este impinsa atat catre racitorul de ulei, cat si spre
radiator.
Circuitul de drenaj si compensare este asezat deasupra motorului si cuprinde: rezervorul
de completare-condensare 7 cu doua conducte, una de legatura cu bazinul inferior si alta de
legatura cu pompa de apa; indeplineste urmatoarele functii:
- colecteaza aburul din circuitul de apa, deoarece bulele de abur pot provoca supraincalziri
locale ale blocului carter si chiulaselor, supraincalziri care in final, pot provoca fisurarea acestor
piese;
- compenseaza lipsa de lichid in cazul inclinarii motorului;
- fiind asezat deasupra radiatorului, nu permite ca presiunea apei, in coloana de aspiratie, sa
scada sub valoarea limita la care se pot produce vapori.
 Circuitul secundar se realizeaza astfel: apa fierbinte este impinsa din
conducta 24 in radiatorul 1 pentru incalzirea cabinei si, dupa cedarea caldurii aerului, este
impinsa prin conducta 3 la pompa de apa.
Scoaterea din circuit a intregii instalatii de incalzire a cabinei se face cu ajutorul
intrerupatorului 6, iar reglarea incalzirii cabinei se face prin manevrarea ventilului de
incalzire 25.
 Fig. 8.3. Instalatia de racire a motorului SAVIEM 797-05:

1 - radiatorul pentru incalzirea cabinei; 2 - conducta pentru purjarea aerului din radiatorul
cabinei; 3 - conducta pentru apa racita dintre radiatorul pentru incalzirea cabinei si pompa de
apa; 4 - conducta pentru iesirea apei calde din chiulasa, cu termostat; 5 - conducta pentru apa
calda dintre chiulasa si radiatorul instalatiei; 6 - intrerupatorul instalatiei de incalzire a cabinei;
7 - rezervor de completare-compensare; 8 - surub de aerisire; 9 - spatiu de circulatie a apei intre
peretii chiulasei; 10 - spatiu de distributie a apei la camasile de cilindru (rampa de apa); 11 -
spatiu de circulatie a apei intre camasile de cilindru; 12 - robinet de golire a apei din bloc; 13
- conducta de apa intre radiatorul de ulei si bloc; 14 - radiatorul de ulei; 15 - robinet de golire a
apei din radiator; 16 - conducta de apa intre pompa de apa si radiatorul de ulei; 17 -conducta de
apa intre bazinul inferior si pompa de apa; 18 - pompa de apa; 19 - cureaua de antrenare a
pompei de apa; 20 - fulia ventilatorului; 21 - ventilator; 22 - radiator; 23 - robinet pentru golirea
apei; 24 - conducta pentru apa calda intre cotul termostatului si radiatorul de incalzire a
cabinei; 25 - ventil de reglaj si inchiderea incalzirii cabinei.
Capitolul II. CONSTRUCTIA PARTILOR COMPONENTE ALE INSTALATIEI DE
RACIRE
In timpul functionarii motorului, ventilatorul aspira aer rece din atmosfera si-l trece cu
presiune printre celulele radiatorului, racind
lichidul.
La motoarele D 797-05 si D 2156 HMN 8, ventilatorul este montat separat de pompa, si anume
pe fulia arborelui cotit.
Unele motoare moderne (Dacia 1310, Skoda 105 S, 120 LS, Lada 1500) au asigurata
functionarea ventilatorului cu intermitenta, in functie de temperatura lichidului. Comanda
cuplarii si decuplarii ventilatorului se face automat prin cuplaj electromagnetic sau pneumatic,
de catre o supapa termostatica.
Radiatorul disperseaza apa supraincalzita venita de la motor, in fasii subtiri, pentru a
putea fi racite de catre aerul trimis de ventilator.
Este format din doua bazine - unul superior, de legatura cu chiulasa pentru aductiunea
apei, si altul inferior, de colectare a apei racite si care este aspirata de catre pompa printr-un
racord. Intre bazine este lipit miezul (corpul de racire) de tip cu tevi sau fagure, prin care apa
calda este dispersata in fasii. Bazinul superior este prevazut cu buson de supapa de comunicare
cu atmosfera, montat la gura de alimentare, si un racord de comunicare cu vasul de expansiune.
Se confectioneaza din tabla de alama sau otel de 0.4-0.5 mm.
Fixarea radiatorului in fata motorului se face pe cadru, prin intermediul unor suporturi
cu tampoane de cauciuc.
Radiatoarele au orificiul de umplere prevazut cu un buson (fig. 8.5), care, printr-o
inchidere etansa, separa interiorul instalatiei de racire de atmosfera. Busonul este prevazut cu o
supapa de suprapresiune 1 (o membrana elastica), sub care se gaseste, montata prin intermediul
unei rondele si al unui nit 2, supapa de depresiune 3 (o garnitura de cauciuc). Supapa este fixata
pe scaunul 5, prin intermediul arcului 4.
 fig. 8.6. termostatul motorului D 2156 HMN 8.
La unele motoare, radiatorul este prevazut cu insa pentru accelerarea incalzirii instalatiei pe
timp rece.
Termostatul regleaza automat regimul termic al motorului prin dirijarea lichidului spre
radiator sau spre pompa, in functie de temperatura.
La termostatul instalatiei de racire a motorului D 2156 HMN 8 (fig. 8.6) cand apa motorului
este sub 71°C, supapa mare 2, din corpul 1 este inchisa de arcul 3 de catre lichidul sau pasta
usor volatila a burdufului (capsulei) 8, iar supapa mica 4 este deschisa, astfel ca apa calda
colectata de teava instalatiei intra prin racordul 5 si este dirijata spre pompa prin
racordul 7. Daca apa depaseste temperatura de 71°C, incepe sa se deschida supapa mare 2 si se
inchide supapa mica 4, dirijand partial apa spre radiator pentru racire si partial spre pompa,
astfel incat la 85°C supapa mare este deschisa complet si circuitul se face numai spre radiator,
prin racordul 6.
 Capitolul III INTRETINEREA, DEFECTELE IN EXPLOATARE SI REPARAREA
INSTALATIEI DE RACIRE

1 INTRETINEREA INSTALATIEI DE RACIRE

Intretinerea acestei instalatii cuprinde operatii de control, verificare, ungere, reglare si curatire,
dupa cum urmeaza:
- verificarea etanseitatii organelor componente ale instalatiei;
- controlul niveluiui lichidului din radiator (vasul de expansiune) zilnic, care se completeaza cu
apa curata sau lichid antigel, in timp ce motorul functioneaza;
- ungerea rulmentilor pompei de apa (daca nu sunt capsulati), cu unsoare consistenta, la 10000
km;
- verificarea intinderii curelei de ventilator, la 10 000-15 000 km, care nu trebuie sa faca o
sageata mai mare de 15-20 mm la o apasare cu o forta de 30-40 N la mijlocul distantei dintre
cele doua fulii. In caz ca e mai mare se regleaza, prin modificarea pozitiei generatorului de
curent, dupa slabirea piulitelor de fixare.
Dupa reglare, se strang din nou piulitele; o intindere insuficienta a curelei duce la racirea
insuficienta, iar o curea prea intinsa duce la uzarea rulmentilor pompei de apa si a generatorului
de curent.
- spalarea cu jet de apa a radiatorului pentru indepartarea impuritatilor, la 10 000 km;
- spalarea racitorului de ulei cu jet de apa la 60 000 km sau anual;
- controlul punctului de congelare a lichidului de racire cu ajutorul termodensimetrului, anual;
-inlocuirea lichidului antigel, o data la doi ani, folosind palnia speciala si sistemul de aerisire a
instalatiei;
- inlocuirea termostatului, la 60 000 km;
- curatirea depunerilor de piatra din instalatie, care reduce capacitatea de racire; piatra se depune
sub forma de crusta calcaroasa pe peretii organelor, provenita din saruri, in urma evaporarii
apei, mai ales cand se fac completari ale nivelului cu apa dura. Operatia se executa anual.
Dizolvarea pietrei depuse se face pe cale chimica cu solutii acide pentru blocurile de aluminiu,
sau bazice pentru cele din fonta.
Se utilizeaza cel mai adesea solutia bazica formata din: 10% carbonat de sodiu (soda de rufe),
5% petrol lampant si restul apa.
Solutia acida cea mai folosita este compusa din 10% acid clorhidric si restul apa.
In functie de blocul motor, se umple instalatia cu una din aceste solutii, punandu-se motorul in
functiune circa 10 min,se opreste si se lasa astfel 8-10h; se pune din nou motorul in functiune
circa 5 min, si apoi se goleste instalatia; urmeaza o spalare cu apa curata, cu motorul in functiune
3-5 min, dupa care se goleste si se umple cu apa curata, pentru functionarea normala a
motorului.
Pentru evitarea depunerilor de piatra a carei curatire necesita o operatie complicata, se
recomanda utilizarea si completarea nivelului de apa evaporata, cu apa care are duritatea scazuta
sau utilizand metode de reducere cu permutit (nisip fin care contine sodiu); acesta intra in reactie
cu sarurile de calciu si magneziu pe care Ie dizolva.
2. DEFECTELE IN EXPLOATARE ALE INSTALATIEI DE RACIRE
In general, defectiunile instalatiei duc la supraincalzirea sau la incalzirea insuficienta a
motorului.
Supraincalzirea are drept cauze: pierderi de apa, slabirea sau ruperea curelei de ventilator,
termostatul defect sau blocat, functionarea necorespunzatoare a pompei de apa si a
ventilatorului, infundarea sau spargerea radiatorului, depunerile de piatra.
Pierderile de apa in exterior pot avea loc pe la racorduri, radiator, pompa de apa, busoane, care
se observa prin scurgeri in timpul cat motorul nu este in functiune; pierderile interioare au loc
datorita spargerii garniturilor de chiulasa sau inelelor de cauciuc de la cilindri, deformarii
suprafetelor de etansare dintre bloc si chiulasa, strangerii insuficiente a suruburilor de chiulasa.
Se constata prin formarea de bule de aer in bazinul superior al radiatorului la turatie ridicata sau
a picaturilor de apa galbui de pe tija de ulei.
Remedierea consta in strangerea colierelor, inlocuirea racordurilor defecte, inlocuirea garniturii
de chiulasa sau inelelor cilindrilor, strangerea suruburilor de chiulasa in ordinea indicata (de la
mijioc spre exterior), rectificarea suprafetelor de imbinare a chiulasei sau blocului motor.
- Cureaua insuficient stransa se remediaza prin slabirea piulitelor generatorului si modificarea
pozitiei, pana la intinderea corecta; apoi se strang piulitele; daca este rupta , cureaua se
inlocuieste.
- TermostatuI defect sau blocat se datoreste deteriorarii burdufului sau capsulei, scurgerii
lichidului sau pastei din interior, ceea ce poate bloca supapa in pozitia inchisa.
Constatarea se face prin controlul radiatorului care, daca este rece in timp ce carcasa
termostatului si motorul sunt incinse, la accelerarea motorului nu se observa nici o unduire in
radiator.
Remedierea se realizeaza prin inlocuirea termostatului.
- Functionarea necorespunzatoare a pompei de apa se datoreste ruperii penei de fixare a
rotorului (turbinei) sau depresarii ei de pe arbore, iar uneori din cauza inghetarii apei, ruperii
paletelor rotorului. Defectiunea se depisteaza prin observarea unei unduiri slabe in bazinul
superior al radiatorului, la accelerarea motorului.
Remedierea se executa prin inlocuirea penei rupte sau asigurarea unei presari corespunzatoare;
in cazul ruperii paletelor turbinei, se inlocuieste complet rotorul pompei in ateliere.
La ventilator se pot deforma sau rupe paletele.
Daca paletele ventilatorului sunt deformate, se indreapta, iar cand sunt rupte se inlocuieste
ventilatorul. Dupa reparare, se face obligatoriu echilibrarea ventilatorului pentru evitarea uzarii
premature a rulmentilor.
In unele cazuri, ruperea paletelor ventilatorului poate duce la spargerea radiatorului, ceea ce
impune o reparare mai ampla in atelier.
Infundarea radiatorului se datoreste impuritatilor sau ruginii.
Se remediaza prin desfundarea chimica sau mecanica cu ajutorul unor tije, prin deplasarea
longitudinala in interiorul tevilor; apoi se sufla cu aer comprimat. Desfundarea se poate face si
cu jet de apa sub presiune.
Radiatorul cu sparturi mici se remediaza prin izolarea tevilor din portiunea respectiva sau lipirea
moale sau cu solutii speciale; uneori izolarea se face chiar prin lipiri provizorii cu sapun. Daca
spartura este mare, radiatorul trebuie inlocuit.
Depunerile de piatra se curata cu solutii chimice acide sau bazice, dupa cum s-a aratat la
intretinerea instalatiei.
Incalzirea insuficienta a motorului este cauzata de blocarea supapei termostatului in pozitie
deschisa, cand apa trece spre radiator, nepermitand incalzirea rapida a motorului.
Remedierea consta in inlocuirea termostatului.
Defectarea indicatorului de temperatura (bec rosu de control sau termometru) presupune
controlarea traductorului sau indicatorului de la bord; aparatul defect se inlocuieste. La fel si
pentru instalatia de semnalizarea avariilor (motor D 797-05 si D 2156 HMN 8).
3. REPARAREA INSTALATIEI DE RACIRE
Cele mai importante defectiuni au loc la pompa de apa, ventilator, radiator si termostat, dupa
cum urmaza:
Pompa de apa se demonteaza de pe motor, desfacand colierele si racordurile, apoi radiatorul si
cureaua ventilatorului se dezasambleaza, se constata defectele si se repara indeosebi corpul si
arborele;
- fisurile sau rupturile se repara prin sudura si ajustare sau prin lipire cu rasini epoxidice. Dupa
reparare, se face proba hidraulica la 3-4 bar;
- suprafata deformata se reconditioneaza prin rectificare plana, admitandu-se o abatere de 0.05
mm;
- filetele uzate, inclusiv cel pentru gresor, se refac prin incarcarea cu sudura, gaurire si refiletare
la cota nominala, sau se refileteaza la cota majorata;
- rulmentii uzati se inlocuiesc;
- arborele incovoiat se indreapta la rece cu ajutorul presei; abaterea maxima este de 0.05 mm;
- arborele uzat se rectifica, se cromeaza si se rectifica rotund la cota nominala;
- canalul de pana largit se incarca cu sudura si se frezeaza un altul decalat la 180°, sau se
rectifica si se inlocuieste pana;
- fisurile sau rupturile paletelor rotorului se incarca prin sudura si se rectifica; daca sunt rupte
mai mult de doua palete sau ruptura este prea grava, se inlocuieste intreg rotorul;
- locasul pentru axul pompei de apa uzat se reconditioneaza prin bucsare dupa alezare, dupa
care se face rectificarea la cota nominala; dupa reparare, se controleaza abaterea rotorului in
locasul din corpul pompei, jocul axial al rotorului (admis 0.08 mm), apoi se asambleaza
componentele. Ca prima proba, rotorul trebuie sa se invarte usor cu mana. Se probeaza apoi pe
standul de proba.
Ventilatorul poate prezenta ca defectiuni:
- deformarea paletelor: se repara prin indreptare libera sau folosind un dispozitiv special;
- fisurarea sau ruperea paletelor: se impune inlocuirea lor;
- slabirea paletelor in locurile de imbinare: se sudeaza sau se nituiesc;
- deformarea orificiilor suruburilor de fixare pe fulie: se incarca cu sudura si se gauresc la cota
nominala.
Radiatorul se curata mai intai cu jet de apa si aer comprimat, apoi se fierbe in solutie cu soda
caustica 10% pentru indepartarea pietrei si impuritatilor depuse, dupa care se supune controlului
in baia de apa, introducand in interior aer comprimat sub presiunea de 1.5 bar; se constata
defectiuni ca dezlipirea bazinelor de miez, spargerea corpului (miezului) sau tevilor; remedierea
se face prin lipirea cu aliaje moi.
Daca numarul tevilor sparte este sub 5% atunci se izoleaza.
Dupa lipire, radiatorul se supune din nou probei de etansare.
Termostatul se controleaza functional intr-o baie de apa incalzita progresiv, urmarind in acelasi
timp cu un termometru ca inceperea deschiderii supapei sa se faca la 70°C, iar la 8590°C sa fie
complet deschisa. Sub 70°C supapa trebuie sa se inchida.
Racitorul de ulei poate avea tevile sparte sau supapa defecta (D2156 HMN8).
Tevile sparte se lipesc, iar supapa se regleaza; cand nu este etansa pe scaun, se rodeaza cu pasta.
Apoi, se face proba de etansare a racitorului ca si la radiator.
In atelierul de reparat radiatoare, pardoseala va fi din ciment peste care se aseaza gratare de
lemn. De asemenea, vor exista instalatii de probe cu apa, cu scurgerea la canalizare.

Capitolul IV NORME DE IGIENA SI SECURITATEA MUNCII

Unitatile care executa operatii de intretinere, reparatii curente si capitale ale motoarelor
cu ardere interna si ale autovehiculelor vor avea in vedere :
autovehiculele se introduc la operatiile de intretinere si reparatii numai dupa spalare ;
intretinerea si repararea se fac in incaperi special amenajate si dotate corespunzator cu
utilaje ;
fata de automobilul parcat se va asigura un spatiu de 1,5m intre pereti sau alte instalatii ;
manevrarea in incinta halelor se face numai sub supravegherea maistrului si de personal
instruit ;
scoaterea automobilului se face numai dupa degajarea lui de scule si dispozitive utilizate la
reparare ;
pornirea motorului in hala se face cu aprobarea maistrului ;
in in spatiile de reparare vor fi montate conducte pentru eliminarea gazelor arse ;
caile de acces in sevice vor fi degajate , intretinute si cu indicatoare de circulatie;
personalul de deservire sa fie echipat corespunzator ;
atelierul sa fie dotat cu decantoare si separatore de reziduri petroliere ;
baile cu petrol pentru degresare vor fi montate la distanta de orice sursa de caldura,
prevazute cu nise de evacuare ;
demontarea si montarea ansamblurilor se fac dupa stabilizarea autovehiculului cu capre
metalice
sculele si dispozitivele utilizate sa fie in buna stare
transportul pieselor mari se face cu carucioare si suporturi adecvate.
depresarea arcurilor si bucselor se face cu clesti, scule speciale.
orice operatie de gresare si schimbare a uleiului se face numai cu motorul oprit de catre
personalul pregatit special
 BIBLIOGRAFIE
Gh Fratila; Mariana Fratila, S .Samoila – Automobile-cunoastere intretinere si
reparare -manual
Gh Fratila; Mariana Fratila; M Pop- Automobile – sofer mecanic auto
Ministerul ed si inv Motoare cu combustie interna –manual - editia 1989
Baciu E. – Repararea automobilului Dacia – Pitesti ed teh 1979