Liceul Tehnologic “Dimitrie Leonida” Iași

PROIECT PENTRU EXAMENUL DE CERTIFICARE A CALIFICARII

PROFESIONALE NIVEL IV

SPECIALIZAREA: TEHNICIAN ELECTRICIAN ELECTRONIST AUTO

2021

PROFESOR COORDONATOR:
PINTILIE COSMIN

CANDIDAT:
TURCU IONUT-VALENTIN
CLASA a XII-a B

1
 TEMA:

SISTEMUL DE ALIMENTARE A MOTORULUI CU APRINDERE PRIN

SCÂNTEIE

2
 Cuprins

ARGUMENT............................................................................................................4
CAPITOLUL 1: NOȚIUNI GENERALE PRIVIND SISTEMUL ȘI INSTALAȚIA
DE ALIMENTARE A MOTORULUI CU APRINDERE PRIN SCÂNTEIE.........5
1.1.Sistemul de alimentare a motorului cu alimentare prin scanteie......................5
1.2.Instalația de alimentare.....................................................................................8
CAPITOLUL 2: CONSTRUCȚIA ȘI FUNCȚIONAREA INSTALAȚIEI DE
APRINDERE.............................................................................................................9
2.1.Părțile componente...........................................................................................9
2.2.Sistemul de alimentare...................................................................................10
CAPITOLUL 3: DEFECTE ÎN EXPLOATARE....................................................23
3.1.Defecte în exploatarea motorului cu aprindere prin scânteie.........................23
CAPITOLUL 4: PRINCIPALELE MĂSURI DE TEHNICĂ A SECURITĂȚII
MUNCII..................................................................................................................26
4.1.Măsuri specifice de securitate a muncii.........................................................26
BIBLIOGRAFIE.....................................................................................................28

3
 ARGUMENT

Am ales această temă “Sistemul de alimentare a motorului cu aprindere prin

scânteie”, în vederea obținerii certificatului de calificare profesională fiindcă, din
punctul meu de vedere, motorul cu aprindere prin scânteie este o componentă
importantă a unui automobil, iar eu consider că fiecare persoană ar trebui să știe
câteva lucruri legate de sistemul său de alimentare.
Motoarele prevăzute cu motoare cu alimentare cu benzină MAS au încă ponderea
cea mai mare pe plan mondial în ce privește echiparea autovehiculelor și a
autoturismelor în special.
Lucrările în mecanică de motoare termice reprezintă un real potențial de ofertă
profesională în condițiile de investiție tehnico-materială nu foarte costisitoare.
O șansă de integrare socio-profesională rapidă chiar în condițiile locale de mediu
socio-econom.
În ultimii ani s-a produs un salt calificativ important în perfecționarea și
modernizarea automobilelor acordându-se o atenție deosebită economicității
siguranței circulației și reducerii masei proprii.
Tematica lucrării de față a fost structurată pe 3 capitole, măsuri de protecția muncii
și bibliografia aferentă, astfel:
- În capitolul 1 am prezentat noțiuni generale privind sistemul și instalația de
alimentare a motorului cu aprindere prin scânteie
- În capitolul 2 este prezentată construcția și funcționarea instalației de
aprindere
- Capitolul 3 cuprinde defecte în exploatare
În capitolul de protecţia muncii sunt prezentate norme în atelierele de mecanică
motoare termice , de realizarea cărora ţine performanţa operaţiilor de întreţinere şi
reparaţie a menţineri capacităţii de lucru a operatorului , a integrităţii bazei
tehnico-materiale şi a capacităţi de producţie.

4
CAPITOLUL 1: NOȚIUNI GENERALE PRIVIND SISTEMUL ȘI INSTALAȚIA
DE ALIMENTARE A MOTORULUI CU APRINDERE PRIN SCÂNTEIE

1.1.Sistemul de alimentare a motorului cu alimentare prin scanteie

Termenul de motor cu aprindere prin scânteie se referă de obicei

la motoarele cu ardere internă, în special motoarele pe benzină. La motorul
cu aprindere prin scânteie inițierea procesului de ardere a amestecului aer-
combustibil se face în interiorul camerei de ardere cu o scânteie de la o
bujie. Termenul contrastează cu motoarele diesel cu aprindere prin
compresie, unde căldura generată de compresie este suficientă pentru a iniția
procesul de ardere.

5
Cei 4 timpi de funcționare a motorului sunt:

Timpul 1 – Admisia
Admisia amestecului carburantului în cilindrul motorului, are drept scop umplerea
cilindrului cu amestec carburant și se efectuează prin deplasarea pistonului de la
punctul mort interior la punctul exterior.
     Prin deplasarea pistonului, în cilindru se creează o depresiune datorită căreia,
aerul atmosferic este absorbit prin camera de amestec a carburatorului. Aici
întâlnește benzina care ajunge printr-un tub, o vaporizează și se formează
amestecul carburant.
     Ca urmare a depresiunii create în cilindru, pe tot parcursul admisiei presiunea
amestecului carburant este ceva mai mică decât presiunea atmosferică, adică 0,75-
0,95 daN/cm2, iar temperatura crește la circa 373°K. Temperatura amestecului
crește datorită gazelor arse neevacuate și a pieselor încălzite ale motorului.
Timpul 2– Comprimarea
Amestecul carburant este comprimat, progresiv până când pistonul ajunge la
punctul mort interior, ocupând numai volumul camerei de compresie.
  Ca urmare, presiunea amestecului carburant se ridică la 5-10 daN/cm2, iar
temperatura ajunge la 500-600°K.
    Cu puțin înainte ca pistonul să ajungă la un punct mort interior o scânteie
electrică dată de bujie, aprinde amestecul și astfel are loc arderea rapidă, sub formă
de explozie.
După ardere rezultă gaze cu o presiune de 25-40 daN/cm2 și temperatură de 2273-
2573°K
Timpul 3 – detenta sau destinderea gazelor
Este procesul prin care gazele care au rezultat în urma arderii își măresc
volumul și astfel deplasează pistonul de la punctul mort interior la punctul mort
exterior.
   Pe tot acest parcurs, ambele supape închid orificiile respective, iar gazele de
ardere, prin destinderea lor, dau naștere la o forță care acționează asupra
pistonului și prin bielă se transmite la arborele motor.
  Acesta este timpul motric, cursa motrică sau utilă, care produce lucru mecanic
necesar funcționării motorului.

6
La sfârșitul detentei presiunea gazelor scade, ajungând la 2-4 daN/cm2, iar
temperatura este de 1073-1273°K.
Cu puțin înainte ca pistonul să ajungă la punctul mort exterior se deschide supapa
de evacuare și începe evacuarea care are loc până la sfârșitul cursei.
Timpul 4 – evacuarea gazelor de ardere
Este procesul care are loc în timp ce pistonul se deplasează de la punctul mort
exterior la punctul mort interior.
Orificiul de evacuare este deschis de supapa respectivă, iar cel de admisie este
închis, ceea ce permite ieșirea gazelor din cilindru.
În timpul evacuării, presiunea gazelor arse este de 1,1-1,25 daN/cm2, iar
temperatura este de cca 873-1073°K.
Cu puțin înainte ca pistonul să ajungă la punctul mort interior, supapa de admisie
se deschide și începe admisia cu avans, pentru ciclul următor.

7
 1.2.Instalația de alimentare

Instalaţia de alimentare are rolul de a alimenta cilindrul cu combustibil şi aer

necesar arderii şi de a evacua gazele arse. După modul de formare a amestecului
carburant, acesta diferă:

- la MAS, amestecul se formează în exterior, din benzină şi aer

(în carburator) şi continuă în timpul curselor de admisie şi compresie ;

- la MAC, amestecul se formează în interiorul cilindrului, la

sfârşitul cursei de compresie a aerului, când se injectează motorina.

O excepţie este cazul MAS cu injecţie de benzină, la care formarea

amestecului de ardere poate să se realizeze atât în exterior cât şi în interior. Unele
motoare pot folosi în locul combustibililor lichizi gaze lichefiate sau combustibili
sintetici.

8
 CAPITOLUL 2: CONSTRUCȚIA ȘI FUNCȚIONAREA INSTALAȚIEI DE
APRINDERE

2.1.Părțile componente

Benzina aspirată din rezervorul 1 de către pompa cu membrană 4, prin

conducta de legătură 3, fiind trecută şi prin filtrul decantor 2 (dacă instalaţia este
dotată), este trimisă cu presiune prin filtrul de benzină la carburatorul 5, unde
formează amestecul carburant împreună cu aerul aspirat prin filtrul de aer 6.
Amestecul este distribuit prin colectorul de admisie 7 în interiorul cilindrilor prin
supapele de admisie, în ordinea de funcţionare specifică fiecărui tip de motor.
Gazele arse refulate prin supapele de evacuare 8, ţeava 9 şi tobele de eşapament 10
şi 11.

Schema instalaţiei de alimentare la M.A.S.

1-Rezervor de combustibil; 2-filtru decantor; 3-conductă combustibil; 4-
pompă de alimentare; 5-carburatorul; 6-filtru de aer; 7-colector (galerie) de
admisie; 8-colector (galerie) de evacuare; 9-ţeava de expansiune; 10-tobă de
eşapament (destindere); 11-tobă de eşapament (amortizare); 12-indicator
nivel combustibil

9
 2.2.Sistemul de alimentare

La MAS la care conform principiului de funcţionarea amestecului

carburant aer-combustibil are loc in afara cilindrului prin procesul de carburaţie
sistemul de alimentare cuprinde in principal:

a)rezervorul de combustibil;

b)pompa de alimentare;

c)filtru de combustibil;

d)carburator;

e)filtru de aer;

f)galeria de admisie;

g)galeria de evacuare;

h)toba de eşapament.

a. Rezervorul de benzină are o capacitate de 42 1 şi este confecţionat din tablă

de oţel. Este amplasat în partea din spate a caroseriei, sub portbagaj, fiind
protejat la şocuri cu ajutorul unui scut matalic. In fig. 6.2 se prezintă piesele
componenta ale rezervorului de combustibil. Conducta 12 de legătură cu
atmosfera, fixată cu o agrafă de plastic pe caroserie, are rolul de a limita
variaţia depresiunii din rezervor, fenomen ce ar putea conduce la
dezamorsarea pompei de benzină. La alte tipuri de autoturisma, această
funcţie este preluată de către buşonul rezervorului, care este prevăzută cu o
supapă de aerisire.

10
 Ansamblu rezervor de combustibil:

1 — rezervor ; 2 şi 3 — conducte de umplere ; 4 — traductor nivel

combustibil ; 5 — inel; 6, 7 şi S — garnituri inelare ; 9 — capac protecţie ;
10 — buşon de golire ; 11 — conductă ; 12 — conductă de legătură cu
atmosfera ; 13 — buşon rezervor ; 14 — cilindru cheie yală ; 15, 16 şi 17 —
coliere ; 18 — agrafă ; 19 — şurub ; 20, 21 şi 22 — rondele ; 23 — piuliţă ;
24 — piuliţă suport.

Întreţinerea rezervorului

Rezervorul şi conductele necesită: verificarea elementelor de strângere, curăţirea

rezervorului de impurităţi la 15 000 – 20 000 km, eventual prin barbotarea a 8-10 l
de benzină (după demontare), eliminând-o prin buşonul de golire; se exclude orice
lovire cu corpuri metalice, pentru evitarea exploziei;

- verificarea etanşeităţii buşonului de alimentare şi a celui de golire;

- controlul stării conductelor (cele deformate se îndreaptă, iar cele
îmbătrânite se înlocuiesc);
- verificarea etanşeităţii rezervorului şi conductelor, a racordurilor de
legătură cu elementele componente.

11
Repararea rezervorului şi conductelor

Rezervorul deformat sau spart se repară cu mare atenţie din cauza pericolului de
explozie. Acesta se goleşte, se spală cu jet puternic de apă, apoi se introduce abur
sub presiune.

Deformaţiile se îndreaptă cu ciocan de lemn sau metal plastic.

Fisurile şi crăpăturile se sudează după ce rezervorul s-a umplut cu apă până la

nivelul spărturii; sudarea se execută cu intermitenţă pentru ca vaporii şi gazele ce
se formează să se risipească.

Conductele metalice fisurate se sudează, iar cele din cauciuc sau plastic se
înlocuiesc; racordurile lor se refiletează sau se înlocuiesc, iar rondele de etanşare se
înlocuiesc.

Suporturile rupte ale filetelor se sudează.

b. Pompa de alimentare serveşte la defilarea forţată a combustibilului din

rezervor in carburator. Pompele de benzina sunt de tip cu membrana acţionate

mecanic sau electric.

1Tip pompa cu diafragma (membrană)

Pompele cu tip diafragmă sânt numite si pompe de benzină mecanice.
Pompele cu acţionare mecanică sunt aproape în exclusivitate cu diafragmă
(membrană),şi se deosebesc între ele prin construcţia diferitelor elemente .Primele
pompe includeau în construcţie filtrul de combustibil. În prezent datorită utilizării
unor filtre mai eficiente şi a celor filtrare fină a combustibilului nu mai este
necesară dotarea pompei cu filtru. Pompele cu membrană cu acţionare mecanică
sunt înzestrate cu mecanism pentru acţionarea lor manuală. Se compune din trei
corp şi un capac fiind aspira respingătoare .
1.corpul inferior :care fixează pompa pe bloc motor şi cuprinde pârghia de
acţionare,şi pârghia de manuală.
2.corpul mijlociu :cuprinde două supape de trecere şi ştuţul de refulare către
carburatoare.
Între două corpuri de pompe este fixată membrana a pompei .
3.un şurub central asamblează capacul şi corpul superior .Între corpul superior şi
cel mijlociu se află o garnitură de etanşare ,iar între capac şi corpul superior o
garnitură de etanşare şi sită filtrantă pentru filtrarea fină a combustibilului. Pe
corpul superior se află ştuţul de intrare a benzinei în pompă.
12
B.2 Pompa electrică
Pompele de benzină electrice sunt destinate pentru amplasarea automobile care
au motoare cu cilindre mică şi foarte mică.
Principiul de funcţionare ,cu excepţia acţionării membranei , se deosebeşte foarte
puţin de pompa cu membrană cu acţionare mecanică.
Cursa de aspiraţie a benzinei are loc la deplasarea membranei în jos şi se
realizează cu ajutorul unei disc de oţel ,atras de un electromagnet alimentat ,în
această fază cu curent electric.
Cursa de refulare a benzinei în camera de nivel constant are loc la deplasarea
membranei în sus sub acţiunea uni arc,după ce în prealabil electromagnetul nu mai
este alimentat electric Alimentare cu curent şi întreruperea alimentării electrice a
electromagnetului se realizează prin intermediul unui contact acţionat de către o
tijă. Frecvenţa mişcării oscilatorii a membranei depinde de rezistenţele în liniile de
aspiraţie şi refulare şi de mărimea contrapresiunii creată de supapa-ac a camerei de
nivel constant ,deci de mărimea consumului de combustibil al motorului.
Astfel pompa asigură o presiune maximă de refulare de 4,4kPa şi o
depresiune maximă la aspiraţie de 21,33kPa .Debitul real al pompei la o înălţime
de refulare de 0,1m este de 38 l/h ,iar la o înălţime de 0,3m de 24 l/h. Înălţimea de
refulare are o mare influenţă asupra debitul deoarece presiunea în linia de refulare ,
creată de arcul membranei, este mică .

B.3Tip pompa electrică cu role :

La pompele cu role în locaşurile din rotorul sunt dispuse o serie de corpuri
cilindrice montate cu scopul de a reduce frecarea cu suprafaţă interioară a carcasei
datorită contactului pe generatoare .Din această cauză ,pompele cu role nu pot fi
utilizate în instalaţia de alimentare cu benzină fără asigurarea ungerii între role şi
suprafaţa interioară a carcasei. Uzura care apare la rolele se uniformizează în
timpul funcţionării, deoarece rolele se pot roti liber în locaşurile din rotor.
Antrenarea rotorului montat pe excentric în carcasa se face cu ajutorul
motorului electric. În timpul funcţionării,rolele se deplasează radial,iar forţa
centrifugă se menţine în contract permanent cu suprafaţă interioară a alezajului
practicat în carcasă .Depresiunea creată la creşterea volumului dintre două role
consecutive şi alezajul din carcasă , în zona spaţiului de aspiraţie şi alezajul din
carcasă , în zona spaţiului de aspiraţie , determină accesul benzinei în pompă .
Scăderea volumului respectiv în zona spaţiului de refulare determină creşterea
presiunii benzinei şi refularea acesteia către supapa de refulare .Pompa este
prevăzută şi cu supapa de presiune constată .Motorul electric este introdus în
carcasa şi inundat cu benzină ,pentru răcire.
13
 Pompele electrice cu role asigură debite de benzină aproximativ 150 l/h la
presiunii de refulare de 200-400 kPa .Tensiunea de alimentare a motorului electric
de antrenare este de 12 sau 24V curent continuu.

Rolul:Pompa de alimentare are rolul de a absorbi combustibilul din rezervor şi de

a-l trimite pe conductele de legătură cu carburatorul (La MAS adică la motoare cu
aprindere prin scânteie) sau la bateria de filtre (La MAC adică la motoare cu
aprindere prin compresie).
Amplasare: Se montează pe blocul motor şi este acţionată de excentricul de pe
arborele cu came.

Funcţionare: când excentricul atacă pârghia,tija trage membrana în jos,creând

depresiune în camera de combustibil şi deschide supapa de aspiraţie,absorbind
benzină din rezervor ;după ce excentricul s-a rotit,arcul readuce membrana şi
pârghia în poziţia iniţială,refulând combustibil prin supapa de refulare în circuit
prin conducta de legătură la carburator (pentru MAS) sau la filtre de Combustibil.
Arcul membranei este tratat la o presiune de refulare de 1,2-1,5 bari.

1-corp, 2-capacul, 3-membrană, 4-arcul de acţionare, 5-tija, 6-pârghia, 7-arcul de

readucere, 8-pârghia de acţionare , 9-supapa de aspiraţie, 10-supapa de evacuare,
11-excentricul

14
Întreţinerea pompei de alimentare
Pompa de alimentare necesită:
- demontarea filtrului decantor, spălarea în solvent şi suflarea cu aer a
tuturor orificiilor;
- controlul stării organelor componente (fisuri, deformări), înlocuind pe
cele defecte;
- verificarea etanşeităţii supapelor, cu ajutorul unui tub transparent cu
lungimea de 300 mm, montat la racordul de ieşire; se pompează până
benzina ajunge la partea superioară, apoi se urmăreşte scăderea nivelului,
care nu trebuie să fie mai mare de 1 cm/s pentru supapa de refulare.
Supapa de admisie se controlează prin introducerea ţevii de intrare într-
un vas cu benzină şi se astupă ieşirea; se pompează de 5-6 ori acoperind
ieşirea, apoi se deschide după 5-6 s; dacă benzina nu iese cu presiune,
supapa nu etanşează;
- controlul presiunii de debitare şi al depresiunii cu un manometru şi un
depresiometru racordate la ieşirea şi, respectiv, la intrarea pompei.
Condiţia de calitate este o presiune de 3-5 bar şi o depresiune de 0,5 bar.
Repararea pompei de benzină
Pompa de benzină defectă se demontează, se spală în solvent şi se suflă cu aer
comprimat toate orificiile. Se controlează componentele dacă prezintă fisuri sau
deformaţii, în care caz se înlocuiesc. De asemenea, se controlează starea
locaşurilor pentru supapele pompei, a garniturilor de etanşare.
Defectele pe care le poate prezenta pompa sunt:
- debit prea mic sau chiar deloc;
- alimentarea cu o cantitate prea mică sau prea mare de benzină; acestea se
pot datora: spargerii membranei, care se înlocuieşte, sau lipsei de
etanşare a supapelor, care se şlefuiesc pe scaunul lor cu pastă de rodat,
sau se înlocuiesc şi se rodează:
- decalibrarea sau ruperea arcului diafragmei sau arcurilor de la supape,
care se înlocuiesc; uzura pârghiei de acţionare; aceasta se încarcă cu
sudură şi se prelucrează la forma iniţială.
După ce s-a reparat, pompa de benzină se reasamblează şi se supune controlului
de presiune statică şi de debit nul cu un dispozitiv dotat cu manometru.
Dacă pompa a fost reparată corespunzător trebuie să aibă o presiune de 1,2-1,5 bar
şi să nu coboare sub 1,1 bar. Presiunea în timpul controlului, trebuie să varieze
progresiv; dacă variaţia este bruscă sau prea mică, pompa nu corespunde.

15
 c. Filtrul de combustibil este montat în circuitul de alimentare, sub caroserie,
în partea stînga spate. Soluţia este comună la autoturismele OLTCIT Club şi
Special. Este o construcţie relativ simplă, cu o suprafaţă de filtrare de 318
cm2, care împiedică trecerea impurităţilor din combustibil de la rezervor
către pompa de benzină şi, respectiv, carburator.

1— corp ; 2 — element filtrant.

Întreţinerea filtrului de combustibil

Filtrul de combustibil se curăţă de impurităţi, la fiecare 5 000 km, iar la
15000 km se înlocuieşte elementul filtrant.

d. Carburatorul este un ansamblu de piese in interiorul căruia se pro¬duce

amestecul carburant de aer si combustibil, cu dozajul si in cantitatea ceruta
de regimul de funcţionare al motorului cu aprindere prin scânteie.
In carburator, combustibilul se pulverizează si se amesteca cu aerul in
proporţiile încadrate in limitele de aprindere. Compoziţia amestecului sau
dozajul se determina prin raportarea greutăţii combustibilului la greutatea
aerului. In funcţie de cantitatea de benzina aflata in amestec, se deosebesc
următoarele feluri de amestec:
- amestec bogat
- amestec normal
- amestec sărac.
Funcţionarea carburatorului trebuie sa asigure in orice moment compoziţia
optima a amestecului carburant.

16
Carburatorul elementar constituie partea fundamentala a unui carburator
propriu zis.
Este format din:
- camera de nivel constant
- camera de amestec
- pulverizator.
Camera de nivel constant 6 este constituita dintr-un mic rezervor in care
benzina este menţinuta in permanent la acelaşi nivel.
Camera de amestec constituie spaţiul in care se produce amestecul
combustibilului cu aerul.
Pulverizatorul 4 face legătura intre cele doua camere ale carburatorului.
Carburatorul elementar nu poate satisface cerinţele impuse de funcţionarea
motorului la diferite regimuri, de aceea carburatorul propriu-zis este
completat cu dispozitive de corecţie:
- dispozitivul principal de dozare
- dispozitivul de putere
- pompa de accelerare
- dispozitivul de mers încet al motorului
- dispozitivul de pornire a motorului rece.

Carburatorul elementar
1- filtru de aer; 2- ac obturator (pontou); 3- plutitor; 4- pulverizator; 5-
difuzor;
6- camera de nivel constant; 7- jiclor principal; 8- clapeta de acceleraţie;
9- pata calda (dispozitiv de preîncălzire); 10- galerie de admisie; 11- supapa

17
de admisie;

18
Dispozitivul principal de dozare menţine compoziţia optima a amestecului in
limitele regimurilor mijlocii de funcţionare, respectiv intre 20 ... 85% din
puterea lui.
Dispozitivul de putere (economizorul) asigura îmbogăţirea amestecului
carburant la regimuri de putere mare.
Pompa de accelerate (de repriza) face ca amestecul carburant sa devina bogat
la deschiderea brusca a clapetei de acceleraţie.
Dispozitivul de mers încet al motorului (de ralanti) asigura la mersul încet al
motorului o îmbogăţire a amestecului carburant.
Dispozitivul de pornire la rece a motorului (clapeta de soc) este format dintr-o
clapeta care se poate roti in jurul axei sale, controlând astfel cantitatea de aer
care se amesteca cu vaporii de benzina servind la îmbogăţirea amestecului
carburant. Amestecul mai bogat permite pornirea mai uşoară a motorului pe
timp rece.

Întreţinerea carburatorului

Carburatorul necesită:
- curăţirea periodică (la 14 000-15 000 km), care se execută prin suflarea
cu aer comprimat a jicloarelor şi canalelor camerei de nivel constant,
eliminând toate impurităţile; se interzice să utilizeze sârme în acest scop,
pentru a nu se decalibra jicloarelor;
- strângerea îmbinărilor şi verificarea cablului de acţionare a dispozitivului
de pornire şi a pârghiilor de comandă a clapetei de acceleraţie;
- reglarea: nivelului benzinei în camera de nivel constant, cursei
plutitorului, dispozitivului de pornire şi pompei de repriză. Nivelul de
benzină în camera de nivel constant la carburatorul 32 IRMA se verifică
prin demontarea capacului carburatorului, aşezarea lui în poziţia
orizontală, astfel încât plutitorul cu lamela de susţinere să închidă cuiul
de obturare a intrării benzinei; în această poziţie, distanţa dintre plutitor şi
suprafaţa capacului trebuie să fie de 6 mm; corectarea se face prin
înlocuirea lamelei. Cursa plutitorului trebuie să fie de 7 mm; se reglează
prin încovoierea suportului lamelei. Dispozitivul de pornire se reglează
astfel încât distanţa dintre marginile clapetei de admisie şi peretele
camerei de amestec să fie de 1,9 + 0,15 mm; poziţionarea clapetelor se
face prin îndoirea tiranului de legătură dintre axele clapetei de admisie şi

19
 axul clapetei de pornire. Pompa de repriză se verifică prin debitarea a
zece injecţii ale pulverizatorului; debitul trebuie să fie de 10±4 cm³.
verificarea carburatorului, care se face prin analiza compoziţiei gazelor de
evacuare, cu ajutorul analizatorului de gaze.
Repararea carburatorului
Carburatorul este turnat de obicei din zamac (aliaj de zinc, aluminiu,
magneziu şi cupru), sub presiune, ceea ce impune o mare atenţie la demontare şi
manevrare, pentru a se evita deformarea sau fisurarea corpului şi capacului.
După demontare, piesele componente se spală în benzină sau diluant, apoi se
suflă cu aer comprimat, după care se controlează starea lor; trebuie să nu fie
deformate sau cu benzină în interior; garniturile trebuie să fie în bună stare.
De asemenea, se verifică acele conice şi etanşarea pe scaunele lor, rotirea
uşoară a clapetelor de pornire şi acceleraţie, debitul jicloarelor şi al celor de dozare,
precum şi al pompei de repriză.
Defecte şi remedieri:
- decalibrarea jicloarelor, care se înlocuiesc;
- uzura scaunelor jicloarelor se înlătură prin alezare cu un burghiu special
şi se şlefuiesc cu pasă abrazivă fină;
- uzura umerilor pentru axele clapetelor se elimină prin alezare şi se
montează axe majorate. Dacă locaşurile sunt cu bucşe din teflon, se
înlocuiesc;
- filetele uzate se refiletează la cotă majorată, iar şuruburile se înlocuiesc;
acelaşi procedeu se aplică şi pentru şurubul de reglat ralantiul;
- axele cu filet deteriorat se înlocuiesc;
- cilindrul pompei de repriză uzat se alezează, montându-se un piston
majorat;
- membrana pompei de repriză fisurată se înlocuieşte;
- supapele de admisie şi refulare ale pompei de repriză defecte, se
înlocuiesc;
- plutitorul spart, se înlocuieşte dacă este din material plastic; în cazul când
este din tablă de alamă, se repară prin cositorire având grijă să nu fie
îngreunat într-o peliculă prea consistentă de aliaj de lipit;
- supapa electromagnetică de ralanti defectă, se înlocuieşte;

20
 - supapa de închidere pentru alimentarea carburatorului (cuiul poantou)
uzată, se rectifică şi se şlefuieşte pe scaunul ei sau se înlocuieşte;
- garniturile termoizolatoare ale carburatorului fisurate, se înlocuiesc;
- suprafeţele de asamblare ale corpului şi capacului,precum şi a celei de
asamblare cu colectorul de admisie, se rectifică plan;
- înfundarea canalelor de circulaţie a amestecului carburant se înlătură prin
suflare cu aer comprimat sau chiar prin găurire cu burghiu corespunzător;
- garniturile colectoarelor de admisie şi evacuare deteriorate, se înlocuiesc;
- colectoarele de admisie şi evacuare fisurate, se sudează şi rectifică
suprafeţele de asamblare;
- ţeava de eşapament deteriorată, se sudează;
- tobele de eşapament sparte, sau cu sitele înfundate, se remediază prin
sudare; iar sitele se desfundă sau se înlocuiesc dacă sunt deteriorate,
înlăturându-se zgura şi eventual se schimbă învelişul din tablă; dacă toba
este prea deteriorată se înlocuieşte.
După reparare, elementele componente se asamblează şi se fac probe
funcţionale precum şi determinarea conţinutului de CO şi NOx pe testerul special.
Înainte de montare piesele se spală din nou şi se suflă cu aer comprimat.
Se fac reglajele funcţionale necesare şi proba consumului de combustibil, care
se corectează la nevoie.
Carburatorul OLTCIT se poate regla pe un stand special.

e. Filtrul de aer opreşte praful din atmosfera sa intre in camera de ardere. Daca
motorul nu are filtru de aer, praful aspirat, format din particule minerale
extrem de fine si foarte dure, intra in camera de ardere unde se amesteca cu
uleiul de ungere fapt ce duce la uzura prematura setului motor.
Filtrul de aer este montat înaintea orificiului de aspiraţie al carburatorului si
se compune dintr-un recipient in interiorul căruia se afla un cartuş filtrant.
Aerul trece printre acest cartuş si se curata de praf.

21
 Filtrul de aer cu regulator termostatic : o — la autoturismul OLTCIT 4 —
şurub regulator ; 5 — regulator termostatic de aer ; 6 — rondelă filtru ;
element (cartuş) filtrant; 12 — bucşă elastică ; 13 — antretoază ; 14 —
racord ; niflard ; 19 — conductă separator ulei-reniflard ; 20 — jojă ulei ;
21 — conductă ulei-filtru ; b — la autoturismul OLTCIT Club ; 1 — corp
filtru aer ; 2 — regulator port fişe bujii ; 6 — şurub regulator; 7 şi S —
supqrturi ; 9 — bucşă elastică; carburator; 14 şi 23 —coliere; 25—conductă
aer cald; 26 — clemă; 27 — separa-de ulei-jojă ; 20 — conductă separator
de ulei-reniflard ; 21 — conductă ;

Întreţinerea filtrului de aer

Filtrul de aer se suflă cu aer comprimat la fiecare 5 000 km (în condiţii de

lucru mediu de praf, la 2 500 km), iar la 15 000km, respectiv la 10 000 km,
se înlocuieşte elementul filtrant. La filtrele combinate, uleiul se înlocuieşte
la aceeaşi periodicitate.

f.g.h. Colectoarele de admisie si evacuare sunt fixate pe chiulasa. Colectorul

de admisie conduce aerul sau amestecul carburant la supapele de admisie
prin canalele din chiulasa asigurând o repartiţie uniforma in cilindrii si
omogenitate pentru amestecul carburant. Pentru preîncălzire colectorul de
admisie are o regiune de contact cu colectorul de evacuare formând pata
calda.

22
Colectorul de admisie
La unele construcţii exista o clapeta de reglare a gazelor de evacuare in regiunea
petei calde.
Colectorul de evacuare asigura evacuarea gazelor de ardere printr-o destindere si
răcire rapida. La colectorul de evacuare sunt racordate ţeava si toba de eşapament.

Colectorul de evacuare

23
 CAPITOLUL 3: DEFECTE ÎN EXPLOATARE

3.1.Defecte în exploatarea motorului cu aprindere prin scânteie

În timpul exploatării automobilului pot apărea o serie de defecte care fac ca

motorul să funcţioneze necorespunzător, să provoace uzuri sau să se oprească.
Defectele sunt următoarele:
I. Motorul porneşte dar se opreşte imediat din următoarele cauze:
a)Conductele sau filtrele sunt înfundate, neetanşate sau benzină cu
amestec de ape;
b)Pompa de benzină defectată;
c)Clapeta de pornire incorect reglată;
d)Nivelul benzinei în camera de nivel incorect regulată;
e)Mersul la turaţia mică neregulată.
II. Motorul nu funcţionează bine la turaţie mică din următoarele cauze:
a)Regulare incorectă al mersul încet;
b)Aspiraţie de aer între elementele de legătură dintre carburator şi
colectorul de admisie;
c)Nivelul benzinei în camera de nivel constant incorect regulat;
d)Canaluri înfundate;
e)Scurgeri de benzină.
III. Motorul funcţionează cu rateuri (turaţii diferite) din următoarele cauze:
a)Amestecul sărac din cauza nivelului prea mic la camera de nivel;
b)Dispozitivul de pornire incorect regulat;
c)Mersul încet în gol nu este regulat;
d)Pompa de acceleraţie nu debitează suficient.
IV. Motorul are consum mare de benzină din următoarele cauze:
a)Dozajul amestecului incorect reglat;

24
 b)Turaţia la carburator este prea mare;
c)Presiunea prea înaltă la pompa de benzină;
d)Cursa pompei prea mică;
e)Nivelul de benzină prea mare;
f)Jicloarele sunt decalibrate;
g)Scurgeri de benzină la pompa de benzină;
h)Filtrul de aer bătut cu impurităţi.
V. Motorul nu dezvoltă puterea nominală din următoarele cauze:
a)Nivelul benzinei este prea mic;
b)Jiclorul principal este înfundat;
c)Canalul de pătrundere a benzinei înfundat.
VI. Motorul porneşte greu la cald din următoarele cauze:
a)Evaporarea excesivă a benzinei din camera de nivel;
b)Supraîncălzirea motorului;
c)Acţionarea şocului la pompa de benzină neregulată.
VII. Motorul nu se porneşte din următoarele cauze:
a)Rezervorul are depuneri de impurităţi;
b)Pompa de alimentare este defectată;
c)Conductele întrerupte.
d) regulatorul de presiune nu asigură secvenţa normală;
e) debitmetrul de aer, blocat;
f) potenţiometrul clapetei de acceleraţie, nu asigură cursa necesară;
g) sondele de informare ale calculatorului de turaţie şi de sarcină nu
funcţionează;
h) calculatorul nu asigură comanda de debitare a benzinei.

25
 IX. Motorul nu funcţionează corect sau funcţionează cu întreruperi, se
datorează dereglărilor de la componentele de conducerea sau comanda debitării
combustibilului, inclusiv a sondelor şi calculatorului.

26
 CAPITOLUL 4: PRINCIPALELE MĂSURI DE TEHNICĂ A SECURITĂȚII
MUNCII

4.1.Măsuri specifice de securitate a muncii

În scopul eliminării pericolului de accidentare la locul de muncă, este necesar

să se respecte următoarele măsuri şi reguli principale :

 Îmbrăcămintea de lucru trebuie bine strânsă pe corp, manşetele

de asemenea, iar hainele încheiate ;

 Femeile vor purta basmale, astfel legate încât părul sau colţurile
basmalei să nu iasă afară, pentru a evita pericolul de prindere de către organele în
mişcare ale maşinilor – unelte ;

 Cozile şi mânerele uneltelor de mână vor fi executate din lemn de

esenţă tare, fiind bine fixate şi vor avea dimensiuni care să permită prinderea lor
sigură şi comodă ;

 Dălţile , şurubelniţele şi pilele vor fi bine fixate în mâner ;

 Este interzisă folosirea uneltelor de mână cu suprafeţele de
percuţie deformate, înflorite sau ştirbite, precum şi a uneltelor de mână
improvizate ;

 Este interzisă folosirea cheilor cu fisuri ;

 Lucrările de lăcătuşerie, care se execută în spaţii cu mediu
exploziv, trebuie executate, numai cu scule din materiale neferoase (cupru, bronz) ;

 Uneltele de mână acţionate electric sau pneumatic vor fi prevăzute

cu dispozitive sigure pentru fixarea sculei, precum şi cu dispozitive care să
împiedice funcţionarea lor necomandată ;

 Alimentarea lămpilor ce servesc la iluminatul local al diferitelor locuri

de muncă se va face numai de la surse cu tensiuni de 24 V tensiune, considerată ca
nepericuloasă în cadrul unei atingeri accidentale ;
27
  Pentru protecţia împotriva electrocutării prin atingeri accidentale,
toate maşinile – unelte, carcasele metalice ale utilajelor electrice de acţionare ,
comandă şi control vor fi protejate prin lagăre la pământ şi la nul înainte de darea
lor în exploatare;

 Toate maşinile unelte şi instalaţiile din atelier trebuie să fie în stare bună de
funcţionare şi să aibă dispozitive de pornire – oprire aşezate la îndemână, astfel
încât să fie exclusă posibilitatea manevrării lor întâmplătoare ;
 Se interzice executarea lucrărilor de pe maşini- unelte cu instalaţii şi
mecanisme defecte, cu scule defecte, precum şi de către persoane care nu cunosc
particularităţile constructive ale maşinilor- unelte respective ;

 Zonele periculoase ale maşinilor – unelte şi instalaţiilor trebuie să fie

prevăzute cu paravane sau cu ecran de protecţie fixate constructiv;

 Piesele care se prelucrează trebuie să fie fixate în dispozitiv de

prindere ;

 Repararea, ungerea, curăţirea maşinilor se va face numai când

acestea nu funcţionează ;

28
 BIBLIOGRAFIE

1. Frăţilă Ghe, ş.a – ,,Automobile. Cunoaştere, întreţinere şi reparare”

Manual pentru şcoli profesionale- anii I, II şi III

Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2003

2. Mandiru C. – Automobile Dacia. Diagnosticare, întreţinere şi

reparare ,,

Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2002

3. Arieş I. şi alţii - Manual de cultură de specialitate ,

Editura Aramis, 2004

4. Moraru I. şi alţii - Manual de cultură de specialitate,

Editura Aramis, 2004

5. Sichiardopol G. şi colectivul - Manual de pregătire practică ,

Editura Aramis, 2004

29