LUCRARE DE LABORATOR – BAZA ENERGETICĂ ȘI MAȘINI AGRICOLE

Asist. univ. dr. ing. Liviu C. BUTNARU, note de laborator, 2023.

Laboratorul nr.5

MECANISMUL DE DISTRIBUŢIE A GAZELOR.

SISTEMELE DE ALIMENTARE ȘI SUPRAALIMENTARE ALE
MOTOARELOR CU APRINDERE PRIN COMPRIMARE.

I) OBIECTIVELE LUCRĂRII
a. cunoașterea părților componente și a funcționării mecanismul de distribuție a gazelor;
b. cunoașterea părților componente și a funcționării sistemului de alimentare al
motoarelor cu aprindere prin comprimare;
c. cunoașterea părților componente și a funcționării sistemul de supraalimentare al
motoarelor cu aprindere prin comprimare.

Bibliografie recomandată:
1. Roșca R., Cazacu D., – Construcția tractoarelor, Ed. Ed. ”Ion Ionescu de la Brad”, Iași, 2020;
2. Cazacu D., Nori L., Vâlcu V., – Tractorul pe înțelesul tuturor, Ed. Ed. ”Ion Ionescu de la
Brad”, Iași, 2004;
3. Huțanu M., Cojocariu P., Suditu P., Roșca R., Frunză P., – Baza energetică pentru
agricultură, caiet pentru lucrări practice, Universitatea Agronomică și de Medicină
Veterinară Iași, 1997;
4. Vâlcu V., – Baza Energetică pentru agricultură, Ed. ”Ion Ionescu de la Brad”, Iași, 2000;

1. Mecanismul de distribuție a gazelor

Mecanismul de distribuție a gazelor permite umplerea periodică a cilindrilor cu gaze
proaspete și evacuarea periodică a gazelor arse din cilindrii motorului în atmosferă, la momente
de timp bine stabilite de diagrama ciclului motor și în ordinea de funcționare a motorului. El este
format din: conducte de gaze (colectoare, galerii) care transportă și distribuie fluidul proaspăt
spre cilindrii, care colectează și transportă gazele de ardere în atmosferă; mecanismul care
comandă deschiderea și închiderea periodică a orificiilor de admisie și de evacuare ale cilindrilor;
amortizorul de zgomot care limitează intensitatea zgomotelor produse de evacuarea gazelor arse.
După modul de închidere și deschidere a orificiilor, mecanismele de distribuție se
clasifică în :
a) mecanisme de distribuție cu ferestre – întâlnite la motoarele termice în 2 timpi;
b) mecanisme de distribuție cu supape – întâlnite la motoarele termice în 4 timpi.
După schema cinematică mecanismele de distribuție cu supape se clasifică în:
a) mecanisme de distribuție cu comandă inferioară – la care supapele montate în
blocul cilindrilor se deschid de jos în sus;
b) mecanisme de distribuție cu comandă superioară – la care supapele montate în
chiulasă se deschid de sus în jos.
În prezent majoritatea motoarelor termice cu ardere internă sunt prevăzute cu mecanisme
de distribuție cu comandă superioară pentru că asigură o umplere mai bună a cilindrilor cu fluid
motor și o evacuare mai completă a gazelor arse din cilindrii.
Părțile componente ale mecanismului de distribuție cu comandă superioară sunt
următoarele: arbore cu came, tacheți, tije împingătoare, culbutori, axul culbutorilor, supape de
admisie, supape de evacuare, arcurile supapelor, elemente de fixare a arcurilor pe supape (discuri,

1
 LUCRARE DE LABORATOR – BAZA ENERGETICĂ ȘI MAȘINI AGRICOLE
Asist. univ. dr. ing. Liviu C. BUTNARU, note de laborator, 2023.
siguranțe), ghidajele pentru supape și mecanismul de antrenare a arborelui cu came de către
arborele motor.
În figura 1 se prezintă schema cinematică a mecanismului de distribuție cu comandă
superioară.
Arborele cu came comandă deschiderea supapelor și este confecționat din oțel aliat, având
locurile de uzură tratate termic. El este format din fusuri paliere și came.
Tacheții împreună cu camele transformă mișcarea de rotație în mișcare rectilinie
alternativă. Ei sunt confecționați din oțel iar în prezent cei mai răspândiți sunt tacheții tip pahar,
care se montează în locașuri amplasate în blocul cilindrilor, deasupra camelor.
Tijele împingătoare transmit mișcarea tacheților la culbutori. Sunt sub forma unor țevi,
confecționate din oțel, prevăzute la partea inferioară cu o semisferă iar la partea superioară cu o
cupă.
Culbutorii au forma unor pârghii cu brațe inegale și au rolul de a transmite mișcarea
primită de la tijele împingătoare la supape. Pe brațul scurt al acestora se află un șurub de reglaj
pentru modificarea jocului de dilatare termică dintre capul culbutorilor și capul supapei

Figura 1 – Mecanismul de distribuție cu

comandă superioară
1 – arbore cu came;
2 – tachet;
3 – tijă împingătoare;
4 – culbutor;
5 – ax culbutor;
6 – supapă;
7 – ghid de supapă;
8 – arc de supapă.

Axul culbutorilor (5) servește la montarea culbutorilor (4) și este confecționat din oțel cu
secțiune tubulară pentru a permite circulația uleiului necesar ungerii. Pe ax (5) se montează arcurile
de distanțare a culbutorilor pentru a împiedica deplasarea laterală a acestora.
Supapele (6) au rolul de a închide sau deschide orificiile de intrare (supape de admisie)
sau de ieșire (supape de evacuare) a gazelor în/din cilindrii. Supapa este alcătuită din: taler, tijă și
capul supapei. Ele sunt confecționate din oțel înalt aliat rezistent la temperaturi ridicate, uzură și
la șocuri. Orice motor termic în 4 timpi trebuie să aibă pentru fiecare cilindru minim o supapă de
admisie și o supapă de evacuare.
Arcurile pentru supape (8) au rolul de a închide supapele (6) și sunt fixate pe supape cu
ajutorul unor discuri prevăzute cu siguranțe tronconice .

1.1. Funcționarea mecanismului de distribuție a gazelor

Arborele cu came (1) este antrenat cu mișcare de rotație de către arborele motor. Când o
camă va ataca tachetul (2), acesta se ridică iar cu ajutorul tijei împingătoare (3) mișcarea rectilinie

2
 LUCRARE DE LABORATOR – BAZA ENERGETICĂ ȘI MAȘINI AGRICOLE
Asist. univ. dr. ing. Liviu C. BUTNARU, note de laborator, 2023.
se transmite la culbutor (4). Astfel, brațul scurt al culbutorului se ridică iar celălalt braț coboară și
apasă pe supapă (6). Ca urmare, supapa (6) se deschide comprimând arcul supapei (8), iar prin
orificiul deschis se realizează schimbul de gaze dintre cilindru și mediul înconjurător. În faza
următoare cama, aflată pe arborele cu came (1), va elibera tachetul (2), arcul supapei (8) se destinde
și va închide supapa (6), iar întreg mecanismul se va deplasa în sens contrar. Pentru fiecare cilindru
sunt necesare minim două supape (de admisie și de evacuare). Fiecare supapă va fi acționată de un
culbutor (4), tijă împingătoare (3), tachet (2) și o camă, aflată pe (1).

Figura 2 – Tipuri de mecanisme de distribuție

(a) cu o axă cu came și două supape; (b) cu două axe cu came și patru supape;
(c) cu o axă cu came și patru supape; 1 – axă cu came; 2 – supapă; 3 – culbutor.

Pentru a mări fiabilitatea mecanismului și pentru a asigura o umplere mai bună a cilindrilor
și o evacuare completă a acestora în prezent au apărut următoarele modificări:
- arborele cu came se montează deasupra chiulasei și acționează direct asupra supapelor,
soluție care asigură simplificarea mecanismului și implicit mărirea siguranței în exploatare
figura 2 (a);
- numărul supapelor s-a dublat, astfel se construiesc în prezent motoare cu 4 supape pentru
fiecare cilindru (2 supape de admisie și 2 supape de evacuare), această soluție asigură
umplerea mai bună a cilindrilor cu aer proaspăt sau amestec carburant și evacuarea
completă a gazelor de ardere;
- comanda deschiderii celor 4 supape se face cu o axă cu came, figura 2 (c), sau cu două axe
cu came, figura 2 (b).

2. Sistemul de alimentare al motoarelor cu aprindere prin comprimare

Sistemul de alimentare al motoarelor cu aprindere prin comprimare păstrează în apropierea

motorului o cantitate de motorină necesară funcționării acestuia pe durata unui schimb de lucru,
curăță componentele amestecului carburant (motorina și aerul – oxigenul din componența aerului)
și introduce combustibilul sub formă de picături foarte fine în cilindrii motorului în funcție de
sarcina acestuia, la momente de timp precis determinate de diagrama ciclului motor și în ordinea
de funcționare a motorului.

3
 LUCRARE DE LABORATOR – BAZA ENERGETICĂ ȘI MAȘINI AGRICOLE
Asist. univ. dr. ing. Liviu C. BUTNARU, note de laborator, 2023.

2.1. Părțile componente

Figura 3 – Schema sistemului de alimentare cu motorină

1 – rezervor de motorină; 2 – robinet de trecere; 3 – pompă de alimentare; 4 – filtru grosier de
motorină; 5 – filtru fin de motorină; 6 – pompă de injecție; 7 – regulator de turație; 8 –.
injectoare; 9 – conducte de joasă presiune; 10 – conducte de înaltă presiune; 11 – conductă de
retur a surplusului de motorină de la pompa de injecție; 12 – conductă de retur a surplusului de
motorină de la injectoare.

Deoarece amestecul carburant se formează în interiorul cilindrului, sistemul de alimentare

al motoarelor cu aprindere prin comprimare este format din două părți principale: partea de
alimentare cu aer și partea de alimentare cu motorină.
Partea de alimentare cu aer este formată din: filtru de aer de tip mixt, racord de legătură și
galerie de admisie.
Partea de alimentare cu motorină (figura 3) este formată din : rezervor de motorină, robinet
de trecere, pompă de alimentare, filtre de motorină (grosier și fin), pompă de injecție, regulator de
turație, injectoare, sistem de pornire pe timp rece, conducte de joasă presiune, conducte de înaltă
presiune, conducte de retur a surplusului de motorină de la pompa de injecție și de la injectoare.
Mod de funcționare. Motorina păstrată în rezervor (1) ajunge prin cădere la pompa de
alimentare (3) care va realiza o presiune de 2-4 bari, necesară circulației acesteia prin filtre(4&5),
care vor curăța motorina de impurități. Pompa de injecție (6) mărește presiunea motorinei până la
valoarea presiunii de injecție (presiunea la care motorina poate fi pulverizată), dozează motorina
în funcție de sarcina motorului, o distribuie la injectoare (8) în ordinea de funcționare a motorului
și la momente de timp precis determinate de diagrama ciclului motor. Prin conductele de înaltă
presiune (10), motorina este condusă la injectoare (8) care o vor pulveriza sub formă de particule
foarte fine în interiorul cilindrilor.
Regulatorul de turație (7) reglează turația motorului în funcție de sarcina acestuia prin
modificarea debitului de motorină.

2.3 Principiul de funcționare al pompelor de injecție

Pompele de injecție sunt de două tipuri: pompe de injecție cu elemenţi în linie și pompe de
injecție cu rotor de pompare și distribuție.
Pompa de injecție cu elemenţi în linie este prevăzută cu câte un element de pompare
pentru fiecare injector. Părțile componente principale sunt următoarele: corpul pompei, arborele
cu came, elemenții de pompare și tija cu cremalieră. Un element de pompare (figura 4) este format

4
 LUCRARE DE LABORATOR – BAZA ENERGETICĂ ȘI MAȘINI AGRICOLE
Asist. univ. dr. ing. Liviu C. BUTNARU, note de laborator, 2023.
din: tachet cu rolă, pistonaș, cilindru, arc de revenire, supapă de refulare și sector dințat.

Figura 4 – Schema de principiu a pompei de

injecție cu elemenţi în linie
1 – cilindru;
2 – pistonaș;
3 – tachet cu rolă;
4 – arbore cu came;
5 – arc de revenire;
6 – supapă de refulare;
7 – sector dințat;
FF – filtru fin de combustibil.

Mod de funcționare. Când pistonașul (2) coboară sub acțiunea arcului de revenire (5),
eliberează orificiul de intrare a motorinei (zona F.F.) iar aceasta pătrunde în interiorul cilindrului
(faza de admisie). În faza următoare, cama (aflată pe arborele 5), acționează asupra tachetului (3)
și determină ridicarea pistonașului (2) care va comprima motorina. Aceasta va fi refulată către
injector în momentul în care presiunea realizată va fi mai mare decât forța arcului supapei (6) de
refulare (faza de refulare). Reglarea debitului de motorină în funcție de sarcina motorului se
realizează prin rotirea pistonaşului în jurul axei sale de către tija cu cremalieră și sectorul dințat
(7). Prin aceasta se modifică poziția degajării înclinate a pistonaşului în fața orificiului de intrare
a motorinei în cilindru. Debitarea motorinei către injector durează până când degajarea înclinată
corespunde cu orificiul de intrare a motorinei în cilindru, astfel cantitatea debitată depinde de cursa
activă a pistonaşului.

Figura 5 – Schema de principiu a pompei de

injecție rotative

1 – supapă de regularizare și uniformizare a

debitului; 2 – pompă de transfer; 3 – supapă de
dozare; 4 – cap hidraulic; 5 – rotor de distribuție și
pompare; 6 – pistonaș; 7 – inel cu came interioare; a
– canal radial de admisie a motorinei în capul
hidraulic; b – canal radial de refulare a motorinei din
capul hidraulic; c – canal radial de admisie a
motorinei în rotor; d – canal radial de evacuare a
motorinei din rotor; e – canal axial din rotor.

5
 LUCRARE DE LABORATOR – BAZA ENERGETICĂ ȘI MAȘINI AGRICOLE
Asist. univ. dr. ing. Liviu C. BUTNARU, note de laborator, 2023.
Pompa de injecție cu rotor de pompare și distribuție este prevăzută cu un singur element
care pompează și distribuie motorina la toate injectoarele.
Părțile componente principale (figura 5) sunt următoarele: corp, supapă de regularizare și
uniformizare a debitului, pompă de transfer, cap hidraulic, supapă de dozare, rotor de distribuție
și pompare, inel cu came interioare și dispozitiv de reglare a avansului la injecție.

Mod de funcționare. Motorina pătrunde în pompa de injecție prin supapa de regularizare

și uniformizare a debitului (1) și este dirijată către pompa de transfer (2). Aceasta mărește
presiunea motorinei la 4 – 7 bari pentru a putea circula prin canalele înguste ale pompei de injecție
(a, b, c, d și e) și o trimite la supapa de dozare (3) care va regla debitul de motorină. Cantitatea de
motorină dozată pătrunde în canalul radial de admisie al capului hidraulic (a). La anumite momente
de timp, acest canal (a) comunică cu un canal radial de admisie al rotorului (c) și prin canalul axial
(e) ajunge între pistonașele de pompare când acestea se află în golurile inelului cu came (faza de
admisie). În continuare prin învârtirea rotorului se întrerupe comunicarea cu canalul de admisie al
capului hidraulic (a), pistonaşele ajung pe două came diametral opuse, comprimă motorina și o
trimit cu presiune prin canalul axial, la canalul radial de refulare al rotorului (b) care va comunica
cu un canal radial de evacuare al capului hidraulic (d) (faza de refulare). Acesta comunică cu o
conductă de înaltă presiune prin care motorina ajunge la injector. Pompele de injecție cu
distribuitor rotativ prezintă avantajul dozării uniforme a motorinei, toate injectoarele primesc
aceeași cantitate de combustibil și cu aceeași presiune.

3.1 Supraalimentarea motoarelor termice cu ardere internă

Sistemul de supraalimentare realizează introducerea forțată în cilindrii motorului a unei

cantități sporite de aer care va permite mărirea cantității de combustibil injectate asigurând astfel
arderea completă a acestuia și creșterea puterii motorului fără modificarea capacității cilindrice a
acestuia.

Figura 6 – Schema
sistemului de
supraalimentare cu
turbosuflantă

1 – suflantă;
2 – arborele turbosuflantei;
3 – turbina;
4 – filtru aer;
5 – colector admisie;
6 – colector evacuare.

După presiunea de admisie sistemele de supraalimentare se clasifică în:

– supraalimentarea de joasă presiune (1,2 – 1,5 bari) care asigură o creștere a puterii
motorului cu 25 – 50 %;
– supraalimentarea de presiune medie (1,5 – 2,0 bari) care asigură o creștere a puterii

6
 LUCRARE DE LABORATOR – BAZA ENERGETICĂ ȘI MAȘINI AGRICOLE
Asist. univ. dr. ing. Liviu C. BUTNARU, note de laborator, 2023.
motorului cu 50 – 80 %;
– supraalimentarea de înaltă presiune (2,0 – 4,0 bari) care asigură o creștere a puterii
motorului cu 80 – 120 %.
După modul de acționare sistemele de supraalimentare se împart în:
– supraalimentarea cu compresor, la care acționarea se face printr-o transmisie mecanică
de la arborele cotit al motorului;
– supraalimentarea cu turbosuflantă la care acționarea se face de către forța gazelor de
eșapament.
În prezent, cel mai utilizat este sistemul de supraalimentare cu turbosuflantă. Părțile
componente ale sistemului de supraalimentare cu turbosuflantă (figura 6) sunt următoarele:
turbină, suflantă, arbore turbosuflantă, colector admisie și colector evacuare.
Mod de funcționare. Gazele arse sunt conduse prin intermediul colectorului de evacuare
(6) la turbină (3) pe care o pun în mișcare datorită presiunii acestora iar apoi sunt dirijate către toba
de eșapament. Mișcarea turbinei este transmisă cu ajutorul arborelui (2) la suflantă (1). Aceasta va
absorbi aerul proaspăt prin filtrul de aer și prin centrifugare îi mărește presiunea. Aerul comprimat
este dirijat prin colectorul de admisie (5) către cilindrul motorului. Turația arborelui turbosuflantei
este foarte mare (40.000 – 100.000 rot./min.).
Avantajele sistemului de supraalimentare sunt următoarele:
– creșterea puterii motorului fără mărirea capacității cilindrice a acestuia, mai ales la
motoarele de capacitate mare (peste 3,0 l);
– reducerea emisiilor poluante datorită arderii mai bune a combustibilului;
– reducerea consumului de combustibil cu 5 – 10 %;
– creșterea gradului de securitate în conducerea autovehiculului și a capacității de lucru a
agregatului pentru că motorul răspunde rapid la comenzi.

II Activitate practică

Având informațiile prezentate în materialul de mai sus, a videoclipurilor, precum și după

vizualizarea mecanismelor de distribuție, a sistemelor de alimentare și de supraalimentare a
motoarelor cu aprindere prin comprimare din cadrul laboratorului de bază energetică și mașini
agricole, studenții vor fi împărțiți în 3 grupe, iar fiecare grupă va identifica componentele și va
explica modul de funcționare a:

1) mecanismului de distribuție a gazelor;

2) sistemului de alimentare la MAC;

3) sistemului de supraalimentare la MAC.