Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Argument
1
Ergonomia locului de muncă Cap.1
2
Ergonomia locului de muncă Cap.1
confundată cu nici una dintre ştiinţele care o compun. Nici una nu poate revendica ergonomia
ca apendice al său, după cum arată M. de Montmollin.
Ştiinţe medicale
Ştiinţe medicale
ERGONOMIE
ERGONOMIE
Sociologie
Sociologie Ştiinţe economice
Ştiinţe economice
3
Ergonomia locului de muncă Cap.1
4
Ergonomia locului de muncă Cap.2
solicitarea neuropsihică este predominantă la principalele categorii de personal din cadrul unui
birou. Apare în special la cei implicaţi în activităţi de cercetare-dezvoltare, finaciar contabile, de
întocmire şi de prelucrare a documentelor şi la cei din serviciile de relaţii cu publicul.
În cadrul serviciilor de relaţii cu publicul sau în secretariate, există elemente care au o
contribuţie însemnată la creşterea efortului psihic. În acest sens se remarcă îndeosebi dialo-gul
de trebuie menţinut cu fiecare persoană pentru stabilirea informaţiilor dorite. Pentru a se putea
face faţă acestor solicitări, studiile ergonomice indică o serie de calităţi pe care trebuie să le
aibă lucrătorii dintr-un astfel de serviciu şi anume: cunoştiinţe temeinice în domeniul solicitat,
arta de a vorbi cu oamenii, dinanism, atenţie distributivă, spirit de observaţie, capacitate de
decizie şi iniţiativă.
Practica a demonstrate că în serviciile de relaţii cu publicul există o serie de cauze care
conduc de regulă la suprasolicitare. Acestea sunt diverse şi pot fi provocate fie de lucrătorii, fie
de clienţii
Din prima categorie face parte gradul de oboseala al lucratorilor (zilnică plus cea
acumulată) cu implicţii asupra modului de comportare faţă de clienţi, manifestat prin lipsă de
amabilitate şi prin nervozitate. În multe cazuri efortul lucrătorilor de a avea un comportament
civilizat poate duce la suprasolicitare. Dificultăţi pot crea şi clienţii prin modul de comportare faţă
de lucrătorii serviciilor, care nu văd în acesta un partener egal care contribuie prin munca sa la
satisfacerea cererilor lor, ci o persoană care trebuie în orice condiţii să-I servească cu
promptitudine şi cu amabilitate.
Solicitarea nueropsihică a angajaţilor din serviciile de relaţii cu publicul sau a celor din
secretariate mai este influenţată şi de neritmicitatea fluxului clienţilor, de neadaptarea orarelor
de funcţionare a acestora la fluxul clienţilor şi de existenţa unor lipsuri în organizarea muncii. În
legătură cu acest aspect trebuie menţionat că organizarea ergonomică a muncii trebuie să
asigure concordanţa dintre numărul angajaţilor existenţi şi afluenţa solicitanţilor. Având în
vedere că fluxul acestora este în general aleator, structurile respective pot acţiona print-o mare
flexibitate în stabilirea programelor de lucru şi prin dimensionarea optimă a formaţiilor de
lucrătorii, prin folosirea unor grafica de muncă. Aceste măsuri determină servirea civilizată a
clienţilor şi creşterea randamentului în muncă în condiţii de solicitare normală a lucrătorilor.
Stresul şi oboseala profesională, numite şi bolile secolului, sunt cele mai grave dis-
funcţionalităţi care apar în munca de birou. Din acestă cauză au apărut necesitatea organiză-rii
ergonomice a muncii în birouri. Stresul reprezintă o dimensiune constantă a vieţii noastre
cotidiene.
6
Ergonomia locului de muncă Cap.2
Conceptul de stres apare pentru prima dată în cercetările de fiziologie fiind intreprinse
pe animale de către Hans Selye 1950 care descrie aşa-numitul “sindrom general de adaptare”
ce caracterizează reacţia organismelor biologice la stres. După Selye sindromul general de
adaptare cuprinde trei faze:
Faza de alarmă, definită printr-o mobilizare generală a organismului pentru a face faţă
agresiunii.
Faza de rezistenţă, care cuprinde asamblul reacţiilor sistemice provocate de o acţiune
prelungită la stimuli nocivi faţă de care organismul a elaborat mijloace de adaptare.
Faza de epuizare, în care adaptare nu mai poate fi menţinută, reapar din nou
semnele reacţiei de alarmă, semne care acum sunt ireversibile. Această fază se încheie de
regulă cu moartea organismului.
Acelaşi cercetător, a constatat în urma experinţelor sale pe animale, că organismul intră
în alertă atunci când stresul este provocat atât prin acţiune unor stimului fizici, dar şi sub
influenţa unor emoţii puternice. În acestă situaţie organismul încearcă să facă faţă stresului
printr-o mobilizare generală a sistemului neuroendocrin, mobilizare caracterizată mai ales prin
secreţie de adrenalină şi de steroizi. După o anumită perioadă de acţiune a stresului, animalul
se adaptează şi începe să se comporte normal. Dacă însă stresul continuă, se produc din nou
ample modificări hormonale şi în cele din urmă animalul moare epuizat.
Factorii de mediu reprezintă, de asemenea, factori de stres pentru organismul uman şi
animal, producând perturbări la nivelul diferitelor sisteme fiziologice. Aceşti factori, dintre care
amintim: temperatura (prea ridicată şi prea scăzută), umiditatea, zgomotul, agenţii poluanţi pot
produce traume fizice dar şi psihice.
Există şi stresuri de natură psihosocială cum ar fi: situaţiile conflictuale, presiunea
socială prea mare, factori care pun în pericol situaţia materială sau statutul social al individului,
care sunt percepuţi ca o ameninţare pentru individ. Stresul nu este influenţat numai de situaţile
extreme ci şi de vulnerabilitatea, de toleranţa la stres a individului sau de unele trăsături ale
personalităţii acestuia. Există., de asemenea, situaţii de care sunt considerate stresori
universali, ca de exemplu războiul, deteţia, calamităţiile naturale, accidentele care produc
invadilitate sau bolile incurabile pierderea unor persoane apropiate. Unele situaţii de viaţă nu
7
Ergonomia locului de muncă Cap.2
sunt la fel de stresante pentru toată lumea. De pildă, pierderea unui examen, dezaprobarea sau
critica şefului determină reacţii diferite de la un individ la altul. Chiar şi în cazul unor dezastre
sau calamităţi naturale există persoane care îşi păstrează calmul şi acţionează aportun şi
eficient, în timp ce alţi intră în panică sau manifestă un comportament bizar.
Marea majoritate a indivizilor, atunci când apar situaţii stresante, intreprind unele acţiuni
pentru a face stresului, aceste acţiuni poată numele de strategii de adaptare. Doar atunci când
posibilităţiile subiectului sunt depăşite de solicitări şi aceasta nu mai găseşte mijloace adecvate
de a-şi rezolva problemele aşa-numitele reacţii dezadaptive la stres.
Specialiştii arată că pentru a prevenii şi combate efectele negative ale stresului cele mai
simple şi accesible strategii de luptă sunt: metode de reglare şi autoreglare a stăriilor psihice şi
relaxarea şi tehnicile derivate acesteia. Un fenomen cu caracter disfuncţional determinat de
stres este oboseala. Aceast apare în urma solicităriilor organismului în activita-tea umană şi
este determinată de consumul de energie din timpul acestei activităţi.
8
Ergonomia locului de muncă Cap.2
9
Ergonomia locului de muncă Cap.2
Factori Criteriii
Concepţia locului de muncă Înălţime-Distanţă
Alimentare-Evacuare
Aglomerare-Accesibilitate
Comenzi-Semnale
Factorul de securitate A Securitatea muncii
Factorii ergonomici Ambianţa fizică B Ambianţă termică
Ambianţă sonoră
Iluminat artificial
Vibraţii
Igiena atmosferică
Aspectul postului
Poziţia defavorabilă
Efort de muncă
Poziţie de muncă
Efort de manipulare
Poziţie în timpul
manipulării
10
Ergonomia locului de muncă Cap.2
Repetivitate G De ciclu
Conţinutul muncii H Poteţial
Responsabilitate
Interes faţă de muncă
11
Ergonomia locului de muncă Cap.2
Astăzi este tot mai mult susţinut conceptul de organizare ergonomică a muncii pe fiecare
loc de muncă, organizarea ce asigură o muncă continuă şi cu înaltă productivitate, uşurând în
acelaşi timp eforturile fizice şi psihice. În al doilea rând, este necesară asigurarea unor condiţii
de muncă ergonomice în care munca să se desfăţoare cu un consum de energie cât mai mic şi
fără pericol de îmbolnăvire sau de accidente.
12
Ergonomia locului de muncă Cap.2
Poziţia şezând este mai puţin obositoare decât cea ortostatică din mai multe motive:
suprafaţa de sprijin este mult mai mare fiind reprzentată de feţele posterioare ale coapselor şi
de feţele plantare ale membrelor inferiaore în cazul în care sunt sprijinite de sol; centrul de
greutate al corpului este mai aproape de suprfaţa de sprijin sau de baza de susţinere şi este
proiectat către limita posterioară a acestuia; solicitarea energetică este mult mai redusă;
activitatea aparatului cardiovascular este mai uşoară; efortul muscular pentru manţinerea
stabilităţii corpului sa echilibrului este mai mic.
Cu toate acestea, munca de durată efectuată în poziţia aşezat (specifică biroului) are şi
unele incoveniente, cum ar fi:
slăbirea tonusului muscular, reacţie refexă de contraţie uşoară şi continuă, în special
a muşchiilor abdomenului;
unele implicaţii ale aparatului locomotor, deoarece coloana vertebrală are tendinţe
spre poziţii curbe înclinate, torsionate, care aduc modificarea staticii organismului;
o presiune mare asupra unor organe interne (aparatul digestiv şi respirator) dată de
aplecarea trunchiului;
dureri în ceafă şi în umeri, dureri de spate, dureri în braţe, în încheieturi şi în umeri.
Chiar dacă poziţia corpului în timpul lucrului este corectă, menţinută un timp îndelungat
ea produce în mod inevitabil o senzaţie de oboseală. De aceaa se recomandă:
întreruperea periodică a lucrului prin pauze care impun mişcări mai active;
executarea unor exerciţii de gimnastică corectivă (cel puţin 10 minute);
mişcări de relaxare degetelor şi încheiturilor (în special cei care lucrează la calcula-
tor).
Aşa cum arătam, în munca de birou cele mai multe solicitări sunt de natură psihică.
Solicitările intelectuale sau nervoase sunt determinate de o mulţime de elemente cum ar fi:
specificul muncii de birou, atenţie concentrată şi distributivă permanentă, capacitate de
memorare, răspundere gestionară pentru patrimoniul încredinţat. Există de asemenea
numeroase cauze care contribuie la suprasolicitarea nervoasă: efectul sonor al unui număr
mare de persoane, sunetul telefonului, conversaţiile din camera de lucru, zgomotul produs de
unele echipamente (maşini de scris, imprimante).
13
Ergonomia locului de muncă Cap.2
standardizare (să creeze aceleaşi condiţii pentru toţi subiecţii supuşi testării, fără a-i
favoriza pe unii şi defavoriza pe alţii);
Mobilierul de birou a făcut obiectul unor norme şi recomandări precise care le stabilesc
dimensiunile, capacitatea de stocare, spaţiul necesar pentru utilizare; acestui mobilier i se
asociază echipamentele şi materialele utilizate în mod curent sau cu intermitenţe în servi-ciile şi
în posturile de lucru.
14
Ergonomia locului de muncă Cap.2
vizibile. Cablurile pot fi încorporate în birouri astfel încât computerele, telefoanele sau surse-le
de lumină să poată fi poziţionate în locuri corespuzătoare, în felul acesta securitatea în lucru
creşte şi se creează economii importante de cablu.
În opinia multor specilişti, cea mai importantă piesă de mobilier este scaunul, de aceea
alegerea scaunului perfect va fi tratată pe larg îm acest capitol. Pentru cei mai mulţi oameni cel
mai important echipament de birou este calculatorul. Într-adevăr, atât calculatorul cât şi
proiectarea întregii staţii de lucru este importantă, dar să nu uităm că fără un scaun confortabil,
munca lucrătorilor nu poate fi eficientă.
Majoritatea lucrătorilor din birou stau în medie opt ore pe zi pe un scaun la masa de
lucru, de aceea nu este deloc uimitor faptul că scaunul a devenit astăzi cea mai importantă
piesă de mobilier în birouri. Statul pe scaun o perioadă mare de timp poate provoca diverse
probleme cum ar fi: dureri ale picioarelor, datorită marginilor platformei, dureri de spate cauzate
de poziţia încordată a coloanei şi a muşchiilor dorsali, poziţie care provoacă vaso- constricţii ce
încetinesc circulaţia sângelui, deci şi oxigenarea.
Un bun scaun ar trebui să permită ajustarea atât în privinţa înclinării pe spate cât şi
adâncimea plaformei. De asemenea, la fel de important este ca platforma să aibă marginile
rotunde pentru a nu exista puncte de presiune dureroase. Deşi este important ca spatele să fie
drept în timpul lucrului, la fel de important este ca scaunul să permită o înclinare pe spate.
15
Ergonomia locului de muncă Cap.2
16
Ergonomia locului de muncă Cap.2
vizualizarea caracterelor pe ecran, iar ochii vor fi nevoiţi să se concentreze ori de câte ori
lucrătorul îi ridică de la calculator şi priveşte afară.
Câteva soluţii pentru a obţine un echilibrului al iluminării pot fi:
evitarea concentraţiilor mari de lumină şi a umbrelor;
păstrarea nivelurilor de iluminare ambientală scăzută şi echilibrată la acelaşi nivel;
standardele de iluminare pentru birou sunt de 800-1000 lucşi, iar în birourile în care se
lucrează pe calculator, nivelul de iluminare nu trebuie să depăşească 400-500 lucşi;
asigurarea fiecărui birou cu căte o lampă care să aibă un scut direcţional de lumină, cu
braţ flexibil, posibilitati de înălţare şi de reglare a intesităţii;
o distribuţie simetrică sau asimetrică a luminii. Munca de proiectare necesită o
iluminare simetrică, pentru lucrul pe calculator este necesară o lumină asimetrică.
Controlul luminii este un factor important în iluminarea modernă a locului de muncă.
Metodele de control includ:
Poziţionarea. Locul de muncă trebuie astfel poziţionat încât linia vizuală să fie paralelă
cu lumina şi cu ferestrele. Lumina care cade într-un unghi corespunzător pe suprafaţa de lucru
previne reflexia care poate întuneca imaginea sau poate crea contraste de fundal.
Comutatorul. Diferitele tipuri de comutatoare permit lucrătorilor să aprindă pe rând câte
o serie de lumini ceea ce permite reglarea nivelurilor de lumină ambientală.
Jaluzelele. Permit controlul luminii naturale pe parcursul întregii zile.
O altă problemă a iluminatului o reprezintă întreţinerea. O bună întreţinere a elementelor
componente ale lămpiilor include o schimbare regulată la 2/3 din viaţă a acestora, controale
atunci când încep să dea mai puţină lumină şi curăţirea regulată. O nouă generaţie de startere
electromagnetice şi de tuburi fluorescente cu eficienţă şi cu viaţă mărită sunt din ce în ce mai
folosite, reducând foarte mult aceste probleme de întreţinere.
Cromatica (coloritul) constituie un alt factor de ambianţă fizică ce influenţează
productivitatea muncii şi care are un rol important asupra capacităţii vizuale, în asigurarea unui
iluminat eficient şi a unui confort sporit. Folosirea culorilor în munca birou se bazează pe
efectele fiziologice şi psihologice ale culorilor asupra omului (Tabelul 2.).
Astfel:
Roşul are efecte benefice asupra sistemului nervos, stimulează circulaţia sângelui şi
pofta de mâncare, vasele limfatice şi metabolismul. Roşul accelerează ritmul cardiac şi respi-
raţia, combate frigul, dă impresia de mărire a spaţiului, dă rezistenţă la efort fizic şi psihic,
creează o ambianţă veselă şi optimistă. Dar privitul intens şi timp îndelungat a acestei culori
determină oboseala care se va resimţii la nivelul întregului organism. Roşul ajută în urmă-
toarele afecţiuni: răceli, stări subfebrite, dureri reumatice provocate de frig şi de oboseală,
eczeme, TBC, depresie nervoasă, paralizie, astenie fizică.
17
Ergonomia locului de muncă Cap.2
Verdele este calmant şi dă sezaţia de odihnă. Este culoarea naturii şi a speraţei, dilată
vasele de capacitate mică, scade tensiuneav arterială, echilibrează. Lumina verde favorizează
sugestia şi autosugestia, dar oboseşte dacă nuanţele sunt prea întunecate.
Oranjul tonifică aparatul respirator, combate stăriile de anxietate, stimulează atenţia,
fixează calciul în oase, este afrodiziac. De asemenea, este tonifiant pentru ficat şi pentru
funcţiile de nutriţie. Oranjul este indicat în broşite cronice, sclerodermii, enfizem pulmonar, astm
broşic, rinite cronice, litiază biliară, boli de rinichi. Oranjul nu are contraindicaţii.
Albastrul are ca efect scăderea presiunii sanguine, a tonusului muscular, calmează
respiraţia şi reduce frecvenţa pulsului. Ca efecte psihologice, este o culoare foarte rece,
odihnitoare şi liniştitoare care îndemnă la calm şi la reverie, la predispoziţie spre concentrare şi
spre linişte interioară. În exces, albastrul poate duce la depresie. Albastrul conferă seriozitate,
tendinţa spre evocare, spaţialitate, îngăduinţă, pace interioară, nostalgie.
Violetul este culoarea regală prin excelenţă. Recunoscută ca sedativ, violetul stimu-
lează producerea globulelor albe, creşte tensiunea arterială şi frecvenţa ritmului cardiac.
Tabelul 2. Principalele efecte ale culorilor
18
Ergonomia locului de muncă Cap.2
Dacă aceste proporţii nu se păstrează apar efecte negative asupra aparatului respirator.
Acestea ar fi posibilităţile pe care le are la dispoziţie specialistul în ergonomie pentru a
conferi locului de muncă mai multă personalitate, confort şi funcţionalitate. La fel de importantă
în munca de birou este ajustarea meselor de lucru. Înălţimea planului de lucru trebuie dimen-
sionată în funcţie de distanţa optimă de vedere pentru menţinerea corpului în poziţie naturală,
precum şi în funcţie de mărimea efortului solicitat de braţe.
În tabelul următor prezentăm înăţimea minimă şi maximă a suprafeţei de lucru, în poziţia
şezând, pentru diferite activităţi.
19
Ergonomia locului de muncă Cap.2
Înălţime (mm)
Tipul de activitate
Minim maxim
1, Lucrări cu solicitare deosebită a vederii 980 1020
2, Lucrări de precizie 880 920
3, Lucrări de birou, de scris, de citit 700 780
4, Lucrări manuale obişnuite 670 700
5, Lucrări de dactilografiere sau operare pe calculator 650 680
20
Ergonomia locului de muncă Cap.3
21
Ergonomia locului de muncă Cap.3
miopie;
dublarea imaginii;
modificări în percepţia culoriilor.
Simptomele indirecte pot include:
dureri la nivelul muşchiilor şi oaselor (gât, umerii, spate, încheietura mâinii);
oboselă fizică excesivă;
eficienţă vizuală scăzută în desfăţurarea activităţii.
În continuare vom analiza câteva dintre aceste manifestări ale stresului vizual.
Tensiunea (încordarea la nivelul ochiilor) şi probleme de vedere înrudite.
Mulţi dintre cei ce folosesc timp îndelungat computerul (mai mult de două ori pe zi) se
plâng de probleme cu vederea.
Un studiu efectuat asupra funcţionariilor (Tabelul 5.) a demonstrat o corelaţie clară între
numărul orelor petrecute în faţa calculatorului şi numărul simptomelor de stres apărute.
Probleme de focalizare
22
Ergonomia locului de muncă Cap.3
Mediul de lucru cu computerul este determinat de o serie de factori fizici cum ar fi:
iluminatul;
poziţia utilizatorului;
zgomotul;
calitatea aerului;
Pe lângă aceştia există şi aspecte adiacente ale activităţii care pot contribui la stresul
vizual:
specificul muncii desfăşurate;
planificarea şi organizarea acesteia;
profilul fiziologice şi psihologic al utilizatorului;
eficienţa vizuală a operatorului;
caracteristicile staţiei de lucru.
23
Ergonomia locului de muncă Cap.3
Limitele contrastului
Pentru a mări confortul vizual este de preferat o cameră mai slab luminată atunci când
privim ecranul computerului. O lampă de birou corect amplasată va permite citirea simultană a
documentelor cu care se lucrează.
Culorile
Caracterele care apar pe ecran pot avea efect hotărâtor asupra confortului vizual.
Caracterele negre pe fundal alb asigură confortul vizual maxim. Alte culori preferate pentru
caractere sunt: verde, galben şi portocaliu. Este bine să fie evitate cele scrise cu roşu sau cu
albastru. Fundalul ecranului are efect asupra sistemului vizual. Un ecran alb asigură o
focalizare foarte bună.
Luminozitatea
Operatorul trebuie să regleze luminozitatea ecranului şi contrastul pentru a obţine
confortul vizual maxim. Unii utilizatori au declarat că luminozitatea variabilă a ecranului pe
parcursul zilei de lucru asigură relaxarea ochilor obosiţi
24
Ergonomia locului de muncă Cap.3
ele trebuind să fie foarte clar definită pe ecran standardele internaţionale stabilesc 80 de
caractere pe linie şi 25 de linii pe ecran. Pentru lizibilitatea textului de pe ecran este foarte
important şi fontul caracterului (formatul acestuia).
Tastatura
În conceperea tastaturii trebuie să se ţină seama de anumiţi factori:
dispunerea tastelor;
dimensiunea acestora;
unghiul şi înălţimea tastaturii;
rezisteţa la apăsare;
culorile folosite pentru diferite funcţii ale tastelor.
Tastaturile proiectate neergonomic pot determina dureri ale încheieturilor mâinii ce se
pot transforma în incapacităţi peramanente de mişcare. Sunt de preferat tastaturile mobile şi
folosirea unui wrist pad (suport pentru încheieturi).
Staţiile de lucru integrate unde ecranul, tastatura şi zona de amplasare a documente-lor
cu care se lucrează sunt în acelaşi plan, asigură o utilizarea mai confortabilă a calculatorului.
Distanţa de lucru
Distanţa de la care se priveşte ecranul monitorului (47-70 cm) este mai mare decât
distanţa normală pentru citit (30-40 cm), ceea ce duce la creşterea distanţei de focalizare.
25
Ergonomia locului de muncă Cap.3
Strălucirea supărătoare
Se poate diminua prin iluminarea adecvată a spaţiului de lucru, prin îndepărtarea
computerului de sursa de lumină sau prin instalarea de paravane. Filtrele anti-strălucire sau
acoperirile anti-reflexie pe lentilele ochelerilor pot fi utile.
Temperatura camerei
Temperaturile extreme pot acţiona ca factori indirecţi de stres ce afectează concentrarea
şi performanţele vizuale ale utilizatorului terminalului video.
Calitatea aerului
Computerele trebuie plasate în locuri cu umiditate redusă. Este salutară tendinţa de a
interzice fumatul la locul de muncă. Aerul închis poate afecta şi el capacitatea de desfăşurare a
activităţii pentru perioade lungi.
Iluminarea încăperii
Iluminarea în încăpere trebuie să fie de 3 ori mai puternică decât fundalul ecranului.
Este de preferat să se folosească lămpi de birou în locul iluminării din plafon. Cu cât este mai
mic contrastul între ecran şi mediul înconjurător, cu atât este mai bine. Astfel se reduce
oboseala ochiului care nu mai trebuie să facă eforturi de adaptare de la o lumină la alta.
Zgomotul
Odată cu trecerea de la maşina de scris la utilizarea calculatorului, nivelul zgomotului a
fost redus simţitor. Surse cauzatoare de zgomot şi de distragere atenţiei pot fi imprimantele
zgomotoase sau celelalte persoane din încăpere.
Tipul de activitate
Un alt factor important de influenţare a stresului vizual îl reprezintă structura, cerinţele şi
ritmul activităţii.
Muncile complexe de natură psihică sunt în general grele şi obositoare mai ales pentru
ochi. Activităţile relativ simple din birou precum cele de secretariat sau de introducere de
introducere a datelor sunt stresante din cauza structuri şi ritmului. Fiind repetitive şi mono-tone
ele sunt obositoare şi lipsite de satisfacţie. Durata activităţii, a pauzelor, diversitatea sarcinilor şi
rotaţia activităţilor influenţează, de asemenea, nivelul stresului.
26
Ergonomia locului de muncă Cap.3
Perceperea activităţii
Profilul psihologic al lucrătorului poate influenţa stresul indus de activitate. Felul în care
acesta percepe activitatea pe care o depune este un factor determinant în stabilirea nivelelor de
stres. Dacă mediul de desfăşurare a activităţii corespunde nevoilor şi capacităţi-lor persoanei,
atunci plângerile referitoare la problemele de sănătate vor fi minime.
Alţi factori care influenţează nivelul stresului includ: ameninţarea pierderii locului de
muncă, evenimente neprevăzute (căderea sistemului, întârzieri) şi izolarea socială. Pot să
apară reacţii adverse la stresul determinat de folosirea computerului: evitarea activităţilor
specifice, disconfort sau adaptări greşite ale vederii.
Stresul
Stresul resimţit la locul de muncă depinde de tipul activităţii şi de natura individului.
Unele activităţi sunt mai stresante decât altele. Diferă însă reacţia fiecărui individ la acesta.
Stresul vizual duce la modificări ale ritmului cardiac, ale respiraţiei şi la alte simptome de
stres. Expunerea excesivă la factori de stres poate avea ca rezultat apariţia unor probleme
mentale sau sociale grave (anxietate, deprimare, oboseală, iritabilitate, productivitate scăzută şi
creşterea absenteismului).
Unele activităţi repetitive, izolate social conduc la un nivel ridicat al stresului (cotrolorii de
trafic aerian sau operatorii de introducere a datelor). Mult mai uşoare din punct de vedere al
stresului sunt activităţile la care desfăşurarea programului şi stabilirea termenelor rămân la
aprecierea individului. În consecinţă, munca specialiştilor şi a celor din posturi de conducere au
cel mai mic nivel de stres legat de utilizarea calculatorului
27
Ergonomia locului de muncă Cap.3
şi a privi un ecran (de obicei negru), care este autoluminat şi care este acoperit cu numeroase
caractere colorate.
Lumina suplimentară care provine de la un ecran de calculator este suficient de
puternică şi necesită o utilizarea minimă a celei naturale sau a celei artificiale. Lumina emanată
din ecranul calculatorului trece printr-un process de reîmprospătare continuă a unui înveliş de
fosfor, aşa încât imaginea să nu pălească. Această “reîmprospătare” trebuie realizată cu o
viteză de aproape 60 de ori pe secundă, în caz contrar utilizatori vor sesiza o uşoare licărire,
asemănătoare celei produse de vechile tuburi fluorescente de iluminat.
Există o mare diferenţă între poziţia naturală a ochilor atunci când citim şi poziţia
nefirească a ochilor atunci când privim ecranul unui calculator. Poziţia drept-înainte a
operatorilor pe calculator este nenaturală şi diferă mult de poziţia convenţională, adoptată în
timpul cititului. Muşchii globului ocular “se luptă” pentru a realiza acel echlibru necesar pentru a
fixa şi a reţine imaginea.
28
Ergonomia locului de muncă Cap.3
distanţă. Există şi lentile noi, cu design modern, care permit modificări gradate ale puterii
lentilelor în funcţie de variaţia distanţei. Lentilele colorate acoperite cu straturi anti-reflexie sunt
uneori utile ca elemente adiţionale pentru creşterea confortului la urmărirea monitorului.
Nu este recomandată folosirea lentilelor de contact în lucrul cu calculatorul, deoarece
acestea produc senzaţii de disconfort după un număr de ore petrecute în faţa monitorului.
Operatorii pe calculator trebuie să facă un control al vederii şi al stării de sănătate a
ochilor în fiecare an. Controlul ochilor trebuie făcut de un optometrist sau de un oftalmolog
familiarizat cu cerinţele vizuale ale utilizării calculatorului.
Operatorii pe calculator au tendinţa de a clipi mai rar, din cauza lucrului la distanţe mici
şi de aceea suferă de senzaţia extrem de neplăcută a”prăfuirii” globilor oculari. În această
situaţie se recomandă folosirea unor picături speciale recomandată de către medicul oftalmolog.
Tehnica celor “3 B”
Există numeroase metode pe care le putem urma singuri pentru a reduce stresul vizual.
Aceste metode sunt cunoscute sub numele universal de Tehnica celor 3 B (Blink, Breath,
and Break).
Blink (Clipirea)
Clipitul reprezintă o funcţie automată a aparatului vizual. Este cel mai rapid reflex din
organismul uman. Omul clipeşte o dată sau de două ori la 10 secunde. Cel mai adesea clipim
când suntem neliniştiţi, supăraţi, nervoşi, atunci când vorbim sau când ne concentrăm asupra
unui anumit lucru. Clipitul permite ochilor să se odihnească timp de câteva secunde şi
contribuie la curăţirea şi la umezirea suprafeţei globilor oculari; prin urmari, la menţinerea unei
vederi clare. Fiindcă clipitul este un act reflex trebuie ca iniţial să ne concentrăm atenţia asupra
menţinerii unei rate normale a clipitului în timp ce lucrăm în faţa unui calculator; după aceea,
vom putea clipi într-un mod cât mai natural.
Breath (Respiratul)
Organismul uman este un adevărat sistem, specializat în realizarea schimbului de
oxigen şi de dioxid de carbon care este emanat în urma actului respiraţiei. Atunci când suntem
puşi în faţa unei situaţii limită avem tendinţa de a reţine respiraţia, pentru că ritmul acesteia
controlează activitatea musculară. Atunci când reţinem respiraţia, nici nu băgăm de seamă că
anumiţi muşchi din corpul nostrum se contractă. Un ritm normal al respiraţiei ne relaxează
muşchii, chiar şi pe aceia ai aparatului vizual.
Break (Pauza)
29
Ergonomia locului de muncă Cap.3
Din cauza unei intense concentrări de care dau dovadă operatorii pe calculator, nu este
de mirare că organismul uman are nevoie de pause de relaxare. Ochii noştri nu au fost
construiţi pentru a lucra prea multă vreme la distanţă mică. Cercetătorul American Anshel
Jeffrey a elaborat un program ergonomic pentru relaxarea aparatului vizual, program ce se
bazează pe luarea unor pauze.
30
Ergonomia locului de muncă Cap.4
31
Ergonomia locului de muncă Cap.4
32
Ergonomia locului de muncă Cap.4
33
Ergonomia locului de muncă Cap.5
34
Ergonomia locului de muncă Cap.5
Aragaze:
BEKO: Aragaz cu aprindere electrică, gril pe gaz, dispozitiv pentru siguranţa flăcării,
timer mecanic, iluminare cuptor.
Zanussi: Aragaz cu 4 arzătoare, cuptor gaz, sistem de siguranţă cuptor, dimensiuni:
85x50x60 cm.
DVD-uri:
Philips: DVD Player 8501/210: compatibil: DVD+R/ SVCD/ VCD/ CD / CD
R/RW /MP3- Picture CD/ DivX.
Sony: redare: CD, DivX, MP3, WMA, JPG; Dolby Digital, ieşire 5.1.
. Frigidere şi combine frigorifice:
Arctic: Frigider KS 27: volum brut total :270 L, termostat reglabil, uşi reversibile,
compartiment congelare rapidă, clasă energetică: A.
Arctic: Combină frigorifică K 386: volum brut total: 380 L, termostat reglabil, uşi
reversibile, rafturi de sticlă, suport pentru sticle/ouă, dimensiuni: 201x60x60 cm.
Maşini de spălat:
Whirlpool: Maşină de spălat AWT 2285, încărcare superioară 16 programe, program
economic, clasă energetică A, 8200 rpm (rotaţii pe minut).
BEKO: Maşină de spălat cu 16 programe, funcţii: baby care, antişifonare, pornire
întârziată; 800 rpm, clasă de spălare: A, clasă energetică: A.
Samsung: Maşină de spălat F 1045 clasa de spălare/energie: A, afişaj digital, funcţii:
anti-şifonare, anti-spumă, clătire suplimentară, filtru auto-curăţire.
Roboţi de bucătărie şi storcătoare:
Philips: Robot de bucătărie HR 7625: putere de 500 , 2 viteze +funcţia pulse, 28
funcţii, capacitate bol: 2 L, capacitate blender: 1,5 L.
Philips: Storcător HR 1851 cu o putere de 450 W, 2 trepte de viteză, capacitate vas
pulpă: 1 L, capacitate vas suc: 800 ml, separator spumă.
Televizoare:
Daewoo Electronics: Televizor color Slim DTL 2950 cu control automat al formatului,
funcţie PAT, frecvenţă 50 Hz, ieşire frontală AV sunet 3D stereo, ecran real plat, teletext,
hiperbandă, diagonală de 72 cm.
Panasonic: Televizor color 29M1 cu 100 de programe, 10 pagini teletext, sunet stereo
2x10 W, ecran plat, diagonală de 72 cm.
35
Ergonomia locului de muncă Cap.5
S.C. ALTEX IMPEX S.R.L. foloseşte calculatorul cel mai mult în sectorul financiar-
contabil. Astfel este necesară luarea unor măsuri pentru prevenirea stresului vizual. Măsurile
luate sunt delimitate în funcţie de tipul de problemă indusă de folosirea calculatorului.
utilizarea unor ochelari speciali pentru lucrul pe calculator, care duc la creşterea
confortului vizual.
Operatorii pe calculator au tendinţa de a clipi cât mai rar şi de aceea suferă de
“prăfuirea” globilor oculari. Pentru acestă problemă S.C. ALTEX IMPEX S.R.L. asigură
angajaţiilor săi picăturile speciale recomandate de către medicii oftalmologi.
O altă metodă pentru reducerea stresului vizual este Tehnica celor 3 B (Blink-Clipirea,
Breathe-Respiraţia, Break-Pauza).
Blink (Clipirea) –în mod normal un om clipeşte de circa 15 ori pe minut. Astfel fiecărui
angajat îi este recomandat să clipească cât mai des atunci când lucrează cu un calculator,
deoarece acest lucru îi umezaşte şi îi curăţă globi oculari.
Breathe (Respiraţia) –un ritm normal al respiraţiei relaxează muşchii, chiar şi pe aceia
ai aparatului vizual.
Break (Pauza) –ochii noştri nu sunt construiţi pentru a lucra multă vreme la distanţă
mică, fapt pentru care se recomandă luarea unor pauze.
36
Ergonomia locului de muncă Anexă
AMEXA 1
Raportarea accidentării sau rănirii unei persoane la locul de muncă sau aflate într-o
misiune periculoasă.
Persoana accidentată:
Nume: Prenume:
Adresa:
Funcţia:
Angajat/Vizitator:
Tipul leziunii:
Locul accidentului:
Daţi amănunte complete despre accident şi despre leziunile suferite, şi explicaţi cum s-a
întâmplat:
37
Ergonomia locului de muncă Anexă
Scrieţi numele şi funcţia celorlalte persoane care au fost prezente când s-a produs
accidentul.
Data raportului
38
Bibliografie