SEMINAR 3

ELEMENTE DE CALCUL OPERAŢIONAL

3.1. Transformata Laplace. Definiţie. Proprietăţi

Tabel de transformări uzuale:

Funcţia original f ( t ) Transformata Laplace L( f )

1 1
p
n
t n!
p n+1
λt
e 1
p−λ
sin ωt ω
p2 +ω 2
cos ωt p
p2 +ω 2
sh ωt ω
p −ω 2
2

ch ωt p
p −ω 2
2

Exemple.
5
L ( sin 5 t )= 2
E.4.1. p +25 .
p
L ( ch3 t )= 2
E.4.2. p −9 .
1
L ( e−3 t )=
E.4.3. p+3 .

Probleme propuse

Calculaţi transformatele Laplace ale următoarelor funcţii original:

 π
sin 3 t ;cos 7 t ; sh 9 t ;e 2t ,sin πt ;cos t t 5 sin π t ch 7 t
3 ; ; 4 ;

Proprietăţi ale transformatei Laplace.

1.Transformata Laplace este un operator liniar:

L ( αf + βg ) =αL ( f )+ βL ( g ) , ∀ α ,β ∈ R , f , g funcţii original.
Exemplu.
4 p
L ( 3 sh 4 t−6 cos 2t )=3 2
−6 2
E.4.4. p −16 p +4 .

Probleme propuse

Calculaţi transformatele Laplace ale următoarelor funcţii original:

2 3t
t −5 e +7 ch 2 t ;
( t 5 +7 t 3−9 t ) 1
t
sin 2 t−3 ch 5t +e 2 t;
2 ch 4 t +3 sh 4 t−2−e−2 t;
e2 t + 4 2 3
; t ( t −8 t +9 );
e5 t
e 3 t ( e 5 t +e−7 t −3 );
( t + 1 )2;
( 2 t+1 )3;
2
( t 2+ t+1 ) ;
2
( e 3 t +2 ) ;
2
( e 2 t −3 e−t ) ;
( sint +cost )2;

2. Teorema întărzierii. Dacă L ( f ( t ) ) =F ( p ) , atunci

− pt 0
L ( f ( t −t 0 ) ) =e F ( p)
,
∀ t 0 >0 .

Exemplu.
1
L ( sin (t−π ) ) =e−πp L ( sin t )=e− πp 2
E.4.5. p +1 .

Probleme propuse

Calculaţi transformatele Laplace ale următoarelor funcţii original:

 π
(
sin ( t+ π ) ; cos ( 3 t+ π ) ; sh 2 t−
2 )
;e t+4

3. Teorema deplasării. Dacă L ( f ( t ) ) =F ( p ) , atunci

L ( e−αt f ( t ) )=F ( p+ α ) , ∀ α cu Re ( p +α )>s 0 .

Exemplu.
p−3
L ( e3 t cos 5t ) =
E.4.6. ( p−3 )2 +25 .

Probleme propuse

Calculaţi transformatele Laplace ale următoarelor funcţii original:

e 2t cos9t ;
e−7t sh3t ;
e 5t t6 ;
e at sin bt ;
at
e chbt ;
;
2t 4t
e sin3 t sin5 t ; e cos3 t cos5 t .

4. Teorema derivării imaginii. Dacă L ( f ( t ) ) =F ( p ) , atunci

L ( (−t ) n f ( t )) =F (n ) ( p ) .

Exemplu.
'
5 10 p
E.4.7.
L ( tsh 5 t )= − 2
( =
p −25 ( p2 −25 ) 2 )
Probleme propuse

Calculaţi transformatele Laplace ale următoarelor funcţii original:

 −t sin 4t ;
tch6t ;
−te3 t ;
t2 e5 t ;
t2 sin5t ;
t3 cht ;
t cos 2 2t
t
; te cos 3t ;
at
te sin bt ;
at
te cos bt

5. Teorema integrării imaginii. Dacă L ( f ( t ) ) =F ( p ) , atunci

f (t ) ∞
L ( )
t
=∫ F ( q ) dq
p .

Exemplu.
sin t ∞ 1 π
E.4.8.
L( )t
=∫ 2 dq=arctgq|∞p = −arctgp
p q +1 2 .

Probleme propuse

Calculaţi transformatele Laplace ale următoarelor funcţii original:

2t
sh3 t e sin 3 t sin t−4 sh5 t
; ;
t t t .

3.2. Inversa transformatei Laplace.

Determinarea funcţiei original f ( t ) când se cunoaşte imaginea sa F ( p )

Tehnicile prin care se determină originalele sunt următoarele:

1. Direct, utilizând formulele din tabel.

 Exemple.
2 p
F ( p )= − 2
2
→f ( t ) =sin 2t−ch5 t
E.4.10. p + 4 p −25 .
7 1 7 2 1 4 7 1
F ( p )= 2 + 2 = + →f ( t ) = sin 2 t+ cos 4 t
E.4.11. p + 4 p +16 2 p 2
+4 4 p 2
+16 2 4 .
E.4.12.
5 10 p+1 5 3 p 1 7 5 1
F ( p )= + 2 = +10 2 + →f ( t )= sh 3 t +10 cos7 t+ sin7 t
p −9 p + 49 3 p −9
2 2
p + 49 7 p + 49
2 3 7

2. Utilizând teorema deplasării.

Exemple.
1 1 1 4 1 −3 t
F ( p )= = = → f ( t ) = e ch 4 t
E.4.13. p2 +6 p−7 ( p+ 3 )2 −16 4 ( p+3 )2−16 4 .
E.4.14.
p+3 p+3 p+1 4 p+1 4 5
F ( p )= = = + = + √ →
p +2 p+6 ( p+1 ) + 5 ( p+1 ) +5 ( p+1 ) +5 ( p+1 ) +5 √5 ( p+1 )2 +5
2 2 2 2 2

4
f ( t )=e−t cos √5 t + sin √5 t .
√5
3. Folosind metoda descompunerii imaginii în fracţii simple .

Q(p)
F ( p )=
Dacă R ( p ) este o fracţie raţională, atunci ea se descompune în fracţii simple şi se
găseşte originalul fiecărei fracţii utilizând tabelul de formule.

Exemple.
1 1
F ( p )= 2
F ( p )=
E.4.15. p +2 p . Descompunând numitorul , p ( p+2 ) . Descompunem apoi
A B
F ( p )= +
în fracţii simple şi găsim p p+2 . Din identificarea coeficienţilor rezultă
1 1 1 1 1 1
A= , B=−
2 2 şi deci
F ( p )=
2 p
−
p+2 , iar
( 2 )
f ( t )= ( 1−e−2 t )
.
p
F ( p )=
E.4.16. ( p2 + 4 )( p 2 +1 ) . Descompunând în fracţii simple obţinem că
Ap+B Cp+D
F ( p )= 2 +
p +4 p2 +1 . După ce se aduce la acelaşi numitor şi se identifică coeficienţii se
 1 1 1 p 1 p
A=− , B=0 , C= , D=0 F ( p )=−
+ 2
găseşte că 3 3 şi drept urmare 3 p +4 3 p +1 .
2

De aici, utilizând tabelul de formule rezultă că funcţia original corespunzătoare imaginii F ( p )

1 1
f ( t )=− cos 2t + cost
date este 3 3 .

4. Folosind teorema lui Borel referitoare la produsul a două imagini.

Dacă F ( p ) este imaginea unui produs de convoluţii atunci se utilizează teorema Borel.

Exemplu.
1
E.4.17.Vrem să determinăm originalul corespunzător imaginii p2 −3 p+2 . Pentru aceasta,
1 1 1 1
2
= = ⋅ =F ( p )⋅G ( p )=L ( f ∗g )
avem că p −3 p+2 ( p−1 ) ( p−2 ) ( p−1 ) ( p−2 ) . De aici,
1 1
F ( p )= →f ( t )=e t G ( p )= → g ( t )=e 2t
p−1 şi p−2 .
t t t
σ 2 (t−σ ) 2t
f ∗g=∫ f ( σ ) g ( t−σ ) dσ=∫ e e dσ=e ∫ e−σ dσ =e 2t (−e−t +1 )
Obţinem că 0 0 0 .
1
In concluzie,
L
−1
( 2
p −3 p+2) 2t −t
=e ( 1−e )
.

Probleme propuse

P.4.6. Găsiţi funcţiile original corespunzătoare următoarelor imagini:

1 3 1 5
a) F ( p )= p−5 ; F ( p )= p+7 ; F ( p )= 3 p+12 ; F ( p )= 2 p−7 ;
2 p 1 3p p
b) F ( p )= 2 ; F ( p )= 2 ; F ( p )= 2 ; F ( p )= 2 ; F ( p )= 2 ;
p +4 p +25 p +4 p −25 p +7
3 2p
F ( p )= 2 ; F ( p )= 2 ;
p +49 p −36

p p p 6
c) F ( p )= 2 ; F ( p )= 2 ; F ( p )= 2 ; F ( p )= 2 ;
2 p + 32 3 p +15 2 p −10 2 p + 72
 5 7
F ( p )= 2 ; F ( p )= 2 ;
3 p −24 2 p −9
d)
1 p+13 3 p +5
F ( p )= 5
F ( p )= 2 F ( p )= 2
p ; p +8 ; P +9 ;
7 1 5 10 p +7
e) F ( p )= 2
+ 2 ; F ( p )= 2 + 2 ;
p +100 p −10 p −9 p +16

P4.7. Folosind metoda descompunerii în fracţii simple, găsiţi inversele următoarelor

transformate Laplace:

1
F ( p )=
3
F ( p )=
p F ( p )=
( p+2 ) ( p−1 ) ; ( p+3 ) ( p+1 ) ; ( p2 + 4 ) ( p+1 )
2
p+3 p +4 p + p+5 3 p+2
F ( p )= 3 2
F ( p )= F ( p ) = F ( p ) =
p2 + 4 p−5 ; ( 2 p−1 ) ( p+3 ) ; p 4 −p 2 ;; p ( p + 1) .
P.4.8. Folosind teorema Borel, găsiţi inversele următoarelor transformate Laplace:
1 1 1 1
F ( p )= F ( p )= F ( p )= F ( p )= 2 2
2
p ( p−1 ) ; ( p+1 ) ( p+5 ) ; p ( p +1 ) ; p ( p +1 ) ;
2 p+12
F ( p )=
p2 +2 p+5 .
P.4.9. Găsiţi funcţiile original corespunzătoare următoarelor imagini, utilizând metode adecvate:
2
8 2p p 2 p−7
F ( p )= 4 F ( p )= 2 F ( p ) = F ( p )= 2
2 2 2
p −16 ; ( p −4 ) ; ( p + 4 )( p +9 ) ; p +2 p+6 ;
3
p +1
F ( p )= 4 2
p −p .