Functii monogene. Integrala complexa. Teoremele lui Cauchy.

Exercitiul 1.

Să se scrie în coordonate polare numerele z = −1 + i , w = 3 + i .

3π π ⎛ 3π 3π ⎞
Avem z = 2 , arg z = , w = 2, arg w = , de unde z = 2 ⎜ cos + i sin ⎟ ,
4 6 ⎝ 4 4 ⎠
⎛ π π⎞
w = 2 ⎜ cos + i sin ⎟ .
⎝ 6 6⎠

Exercitiul 2.

Determinaţi rădăcinile de ordin 5 ale lui –32.

Scriind –32 în forma trigonometrică − 32 = 32 (cos π + i sin π ) , şi folosind formula pentru
radical, putem scrie cele cinci rădăcini în forma
⎛ π π⎞
w0 = 2⎜ cos + i sin ⎟ ,
⎝ 5 5⎠
⎛ 3π 3π ⎞
w1 = 2⎜ cos + i sin ⎟ ,
⎝ 5 5 ⎠
⎛ 5π 5π ⎞
w2 = 2⎜ cos + i sin ⎟ = −2 ,
⎝ 5 5 ⎠
⎛ 7π 7π ⎞
w3 = 2⎜ cos + i sin ⎟,
⎝ 5 5 ⎠
⎛ 9π 9π ⎞
w4 = 2⎜ cos + i sin ⎟.
⎝ 5 5 ⎠
Să observăm că avem o singură rădăcină reală, celelalte fiind complexe. In plus
rădăcinile sunt situate pe un cerc de rază 2, având acelaşi modul, în vârfurile unui
pentagon regulat, pentru că argumentele a oricare două consecutive diferă prin 2π / 5 ..

Exercitiul 3.

z
Fie funcţia f ( z ) = 3 . Se consideră ca tăietură segmentul ce uneşte punctele
2i − z
critice algebrice z = 0 şi z = 2i . Determinaţi toate ramurile funcţiei date. Precizaţi
13π
1 i
ramura pentru care f (2) = 6 e 12 . Pentru ramura determinată calculaţi valoarea în
2
z =i.
Notăm z = r1 e iθ1 , z − 2i = r2 e iθ 2 . De aici 2i − z = r2 e i (θ 2 +π ) şi deci
 θ1 −θ 2 −π + 2 kπ
r i
f k (z ) = 3 1 e 3
, k = 0,1,2 .
r2

π
Pentru z = 2 avem r1 = 2, r2 = 8 , θ 1 = 0, θ 2 = − . Inlocuim în formula de mai sus şi
4
avem
π
−π + 2 kπ
1 i4
f k (2) = e 3 6
2
şi comparând cu valoarea dată în problemă obţinem k = 2 . Urmează să calculăm f 2 (i ) .
Cum i se găseşte pe tăietură, vom considera f 2 (i s ) şi f 2 (i d ) , valorile pentru i la stânga,
respectiv dreapta tăieturii. Urmărind pe z prin continuitate avem pentru z = i s :
π 3π π π
r1 = r2 = 1, θ 1 = , θ 2 = iar pentru z = i d : r1 = r2 = 1, θ 1 = , θ 2 = − .
2 2 2 2
Deoarece
θ −θ + 3π
r1 i 1 32
f 2 ( z) = 3 e
r2
vom obţine
2π 4π
i i
f 2 (i s ) = e 3
, f 2 (i d ) = e 3
.

Exercitiul 4.

Fie funcţia f ( z ) = 3 ( z + 3)(i − z ) 2 . Considerând ca tăietură segmentul ce

uneşte punctele critice algebrice z = −3 şi z = i , să se determine ramurile olomorfe ale
5π
i
funcţiei date. Să se determine ramura pentru care f (−1) = 3 4e 6 .
Notând z + 3 = r1e iθ1 şi i − z = r2 e iθ 2 obţinem cele trei ramuri olomorfe ale
funcţiei date
θ1 + 2θ 2 + 2 kπ
i
f k ( z) = r r e
3
1 2
2 3
, k = 0,1,2 .
π
Pentru z = −1 avem r1 = 2, r2 = 2 , θ 1 = 0, θ 2 = aşa încât
4
π
+ 2 kπ
i2
f k (−1) = 3 4e 3
şi, prin comparare cu valoarea dată în problemă, rezultă k = 1 şi deci ramura căutată este
 θ1 + 2θ 2 + 2π
i
f1 ( z ) = r r e
3
1 2
2 3
.

Exercitiul 5.

Determinaţi domeniile de monogeneitate pentru funcţiile:

(a) f = x 2 − y 2 + 2ixy
(b) g = x 2 + y 2 − 2ixy .

Putem folosi condiţiile Cauchy-Riemann sau condiţia dată de teorema 3.1.

Urmând această ultimă cale avem:
z+z z−z
(a) punând x = , y= obţinem
2 2i
2 2
⎛z+z⎞ ⎛z−z⎞ z+z z−z
f =⎜ ⎟ −⎜ ⎟ + 2i = z2
⎝ 2 ⎠ ⎝ 2i ⎠ 2 2i
∂f
şi deci = 0 , de unde f monogenă în tot planul.
∂z
z2 z2 ∂g
(b) g = 2 zz − + , de unde = 2 z + z = 0 ⇔ z = 0 , deci g este monogenă doar în
2 2 ∂z
z = 0.

Exercitiul 6.

Să se determine funcţia monogenă f ( z ) = u + iv dacă se cunoaste partea sa reală

x y
u ( x, y ) = ln( x 2 + y 2 ) − yarctg
2 x
şi în plus, f (1) = 0 .

Metoda 1. Folosind condiţiile Cauchy-Riemann avem

∂v y ∂v 1
= arctg , = ln( x 2 + y 2 ) + 1
∂x x ∂y 2
şi de aici
y ⎡1 ⎤
dv = arctg dx + ⎢ ln( x 2 + y 2 ) + 1⎥ dy .
x ⎣2 ⎦
Deoarece forma diferenţială este totală exactă, v se determina integrând pe o curbă
particulară, parcursă paralel cu axele de coordonate,
y
⎡1 ⎤
x
y
v( x, y ) = ∫ arctg 0 dx + ∫ ⎢ ln( x 2 + y 2 ) + 1⎥dy
x0
x y0 ⎣
2 ⎦
y 1 y
= xarctg + y ln( x 2 + y 2 ) − + C
x 2 2
de unde avem,
 x y ⎡ y y y ⎤
f ( z) = ln( x 2 + y 2 ) − yarctg + i ⎢ xarctg + ln( x 2 + y 2 ) − + C ⎥
2 x ⎣ x 2 2 ⎦
= z log z + iC
Din f (1) = 0 obţinem C = 0 şi deci f ( z ) = z log z .

Metoda 2. Calculăm derivata

∂u ∂v ∂u ∂u 1 y
f ′( z ) = +i = −i = ln( x 2 + y 2 ) + 1 + iarctg .
∂x ∂x ∂x ∂y 2 x
Facem y = 0 şi obţinem
f ' ( x) = ln x + 1 ,
de unde, prin integrare,
f ( x) = x ln x + C .
Inlocuind x cu z, găsim f ( z ) = z log z + C .

Exercitiul 7.

Să se calculeze ∫γ zdz de la z = 0 la z = 4 + 2i de-a lungul curbei γ date prin

a) z = t 2 + it ;
b) linia de la z = 0 la z = 2i şi apoi pe linia de la z = 2i la z = 4 + 2i .
In cazul a) punctele z = 0 şi z = 4 + 2i pe curba γ se corespund lui t = 0 şi
respectiv t = 2 . Avem deci
2 2 2
8
∫0 + + = ∫0 − + = ∫0 (2t − it + t )dt = 10 − 3 i .
2 2 2 3 2
t it d (t it ) (t it )( 2t i ) dt

Pentru rezolvarea problemei putem adopta şi următoarea metodă:

γ
∫ ( x − iy)(dx + idy) = ∫ xdx + ydy + i ∫ xdy − ydx .
γ γ

Parametrizarea curbei γ x = t , y = t cu t ∈ [0,2] ne permite să calculăm integralele

2

curbilinii de mai sus.

b) Vom folosi metoda a doua prezentată mai sus. Pe linia de la z = 0 la z = 2i
avem x = 0 , dx = 0 aşa încât din integralele curbilinii de mai sus rămâne
2

∫ ydy = 2
0

Pe linia dela z = 2i la z = 4 + 2i avem y = 2 , dy = 0 şi deci

4 4

∫ xdx + i ∫ − 2dx = 8 − 8i .
0 0

Exercitiul 8.

Dacă γ este o curbă simplă închisă ce inchide domeniul D, demonstraţi că

 1
2i ∫γ
aria ( D) = zdz .

Exercitiul 9.

Calculaţi ∫γ zdz în jurul

a) cercului z − 2 = 3 ;
b) pătrat de vârfuri z = 0 , 2, 2i , 2 + 2i ;
c) elipsa z − 3 + z + 3 = 10 .
R: a) 18πi ; b) 8i ; c) 40πi .

Exercitiul 10.

Verificaţi teorema lui Cauchy pentru funcţia f ( z ) = 3z + iz − 4 unde γ este

pătratul de vârfuri 1 ± i , − 1 ± i .

∫γ zdz = 10 − 8i .

Exercitiul 11.
2
z + e z sin z
Să se calculeze I = ∫
z =1
z
dz .

e z sin z
R: Avem I = ∫ zdz +
z =1
∫ z dz . Integrala a doua e nulă dacă aplicăm
z =1

formula integrală a lui Cauchy. Pentru prima integrală putem scrie

2π

∫ zdz = ∫ e
− iθ
ie iθ dθ = 2πi . Rezultă deci I = 2πi .
z =1 0

Exercitiul 12.

1 ez
2πi ∫γ z − 2
Calculaţi dz , unde γ este

a) cercul z = 3 ;
b) cercul z = 1 .
R: a) e 2 ; b) 0 .
Exercitiul 13.

sin 3z
Calculaţi ∫γ π
dz , unde γ este cercul z = 5 .
z+
2
R: 2πi .

Exercitiul 14.

e 3z
Calculaţi ∫γ z − πi dz , unde γ este
a) cercul z − 1 = 4 ;
b) elipsa z − 2 + z + 2 = 6 .
R: a) − 2πi ; b) 0 .

Exercitiul 15.

1 cos πz
2πi ∫γ z 2 − 1
Calculaţi dz , unde γ este dreptunghiul cu vârfurile

a) 2 ± i , − 2 ± i ;
b) − i , 2 − i , 2 + i , i .
1
R: a) 0 ; b) − .
2

Exercitiul 16.

1 e zt
2πi ∫γ z 2 + 1
Arătaţi că dz = sin t , t > 0 , unde γ este cercul z = 3 .