3.

Maniabilitatea şi stabilitatea

Maniabilitatea şi stabilitatea sunt calităţi independente de mare importanţă

pentru siguranţa şi deplasarea autovehicului şi sunt influenţate de : sarcina statică
şi dinamică, caracteristicile constructive, aderenţă, unghiurile făcute de planul
drumului cu planul orizontal şi viteza de deplasare.

3.1. Maniabilitatea
Capacitatea autovehicului de a urma exact traiectoria ce i se impune se
numeşte maniabiltate.

Operația de orientare a autoşasiului pe traiectorie curbilinie se numeşte

virare. Condiţia de virare corectă valabilă pentru orice regim de mişcare este:
Ep
ctg θe −ctg θi= numită şi condiţia lui Ackermann.
2
Unghiurile de bracare ale roţilor sunt diferite pe puntea directoare :

L L
tgθ e = tgθ i=
R v + 0,5 E p R v −0,5 E p

în care R v este raza de virare, E p este ecartamentul corespunzător celor doi pivoţi,
E1 este ecartamentul punţii faţă, E2 este ecartamentul punţii spate şi Bg este lăţimea
fâşiei de gabarit, cu următoarele valori :
E1=1500 mm
E2=1478mm
E p =( 0,7 … 0,95 ) E1=0,76 ∙ 1,500=1,140 m
0
se adoptă θmax =50
L 2,5
se calculează : θe =arctg E + L∙ ctgθ =arctg 1,140+2,5 ∙0,8391 =37,67
p imax

θ i+θ e 50+37,67
unghiul de bracare mediu este: θ= = =43,840
2 2
L 2,5
raza minimă de virare este : Rv = = =2,604 m
min
tgθ tg 43,84 0

Fâşia de gabarit Bg este lăţimea ariei geometrice generată de şasiu în timpul

deplasării. Ea este determinată de diferenţa între razele interioare şi exterioare de
viraj.
 Bg =Rext −R∫ ¿¿
unde:
L E −E p R
Rext = + 2 şi L
∫ ¿= − 2 ¿
E −E
2 p

sin θ
'
2 tgθ
''

Bg =L
( 1
−
1
sin θ tanθ ' '
' )+ E2−E p

La o rază de virare de (100 m) valorile unghirilor de bracare şi fâşia de

gabarit corespunzătoare se determină astfel:
L 2,5 2,5
θe =arctg =arctg =arctg =1,420
R v + 0,5∙ E p 100+ 0,5∙ 1,140 100,57
L 2,5 2,5
θi =arctg =arctg =arctg =1,44 0
R v −0,5 ∙ E p 100−0,5∙ 1,140 99,43
θ i+θ e 1,42+1,44 0
θ= = =1,43
2 2

Bg =L
( sinθ1 − tan1θ )+ E −E =2,5( sin1,44
i e
2 p
1
−
tan 1,42 )
1
0
+1,487−1,140=1,456 m
0

Se calculează mărimile de mai sus pentru raze de virare cuprinse în intervalul

[ R v … 300 ] şi se centralizează în următorul tabel . pe baza acestor date se trasează
min

diagramele indicate în figurile ***şi ***.

3.2. Stabilitatea

3.2.1. Stabilitatea longitudinală la derapare

Stabilitatea longitudinală a autovehicului este capacitatea acestuia de a se

opune alunecării sau patinării longitudinale , precum şi răsturnării în raport cu o
axă transversală.

A1. Condiţia de stabilitate la răsturnare pe pantă longitudinală în jurul punţii spate,

fără ca în prealabil să apară patinarea este:
b 0,625
tg α r ≤ = =0,57 α r=arctg ( 0,57 ) =39,600
hg 1,1

A2. Condiţia ca răsturnarea să nu fie posibilă datorită patinării roţilor motoare de

pe puntea spate este :
φ∙a 0,7 ∙ 1,875
tg α p > = =0,76 α p=arctg ( 0,76 )=37,19 0
L−φ ∙ h g 2,5−0,7 ∙ 1,1
 A3. Condiţia de siguranţă la derapare impune ca unghiul α r la care se produce
răsturnarea longitudinală să fie mai mare decât unghiul la care are loc patinarea
roţilor motoare α p:
α r >α pcondiţie îndeplinită
39,600 >37,190 B1. Condiţia de stabilitate longitudinală la coborârea pantei mari cu
autoşasiului încărcat şi frânat este :
a 1,875
tg α ≤ = =1,705 α¿ arctg ( 1,705 ) =59,600
hg 1,1
unde a este distanţa de la centrul d greutate la puntea faţă.

B2. Condiţia ca răsturnarea să nu fie posibilă datorită alunecării roţilor este :

a 1,875
α≤ = =1,705 condiţie îndeplinită
hg 1,1

C. Viteza critică la care apare pericolul răsturnării provocat de rezistenţa aerului

care descarcă foarte mult puntea din faţă este :

v critic =3,6
√ b ∙G
k ∙ A ∙ hg
¿ 3,6
√
0,625 ∙18100 ¿ 541 km
0,64 ∙ 0,71 ∙1,1 h

3.2.2 Stabilitatea transversală la derapare

Unghiul la care are loc deraparea datorită greutăţii autoşasiului paralelă cu calea
de rulare, pe un drum rectiliniu, înclinat cu un unghi β este :
β d =arctg φ 1 ; φ 1=0,8 ∙ φ
- pe asfalt uscat β d =arctg φ 1=arctg ( 0,8 ∙ 0,7 ) =29,240
- pe zăpadă bătătorită β d =arctg φ 1=arctg ( 0,8 ∙ 0,2 )=9,09 0
Pentru virajul cu raza şi viteze constante, viteza de deplasare se calculează cu
relaţia :
v d=
√
g ∙ R v ∙ ( φ y +tg β d )
1−φ y ∙ tg βd
m
[ ]
s
Se calculează viteza de derapare pentru următoarele valori ale unghiului de
înclinare transversală a căii de rulare:
0 0 0 0
β d =0 β d =2 β d =4 β d =6

Pentru raza de virare R v =20 m, β d =60 şi calea de rulare acoperită cu zăpadă

bătătorită, viteza limită la derapare este :
v d=
√ 10∙ 20 ∙ ( 0,16+0,105 )
1−0,16 ∙0,105
=7,28
m Valorile vitezelor limită de derapare pentru diferite
s
mărimi ale razei de virare şi pentru două tipuri de drumuri sunt indicate în tabelul
***şi sunt reprezentate în figura ***.

3.2.3 Stabiltatea transversală la răsturnare

Răsturnarea transversală se produce , în momentul în care roţile de pe aceeași

parte ale autovehiculului încep să piardă contactul cu calea de rulare . Pentru
virajul cu raze şi viteze constante, viteza de răsturnare se determină cu relaţia
următoare :

√ ( )
Em
g ∙ Rv∙ +tg βr

[ ]
2 hg m
V r= =
0,5∙ Em s
1− ∙tg β r
hg

Pentru o rază de virare R v =100 m , pentru unghiul limită de înclinare transversală

β r=4 0 , pentru autovehiculul încărcat h g=1,1 m şi ecartamentul mediu de :
E 1 + E2 1,500+1,487
Em = = =1,4935 m
2 2

viteza de răsturnare este :

√ ( 1,14935
10 ∙100 ∙ + 0,070 )
V r=
1−
2∙ 1,1
0,5∙ 1,4935
1,1
∙ 0,070
=
√ 748,79
0,953
=28,04
m
s [ ]
Valorile lui V r sunt centralizate în tabelul şi în figura ***.