Calculul pierderilor de sarcină și trasarea liniilor de referință pentru un sistem hidraulic

Două rezervoare sunt legate între ele printr-o conductă formată din trei tronsoane, transportând un debit
Q=0.0 47 l/s.
Diametrele și lungimile celor trei tronsoane sunt: D 1=0.250 m , D 2=0.200 m , D 3=0.160 m, L1=400 m,
L2=267 m , L3=100 m.

Tronsonul 1 este confecționat din oțel și are coeficientul de rezistență liniară λ 1=0.0380

Tronsonul 2 este confecționat din fontă și are coeficientul de rezistență liniară λ 2=0.0350

Tronsonul 3 este confecționat din PVC și are coeficientul de rezistență liniară λ 3=0.0180

Pe conductă se află montate următoarele singularități:

Pe tronsonul 1 – o vană fluture pentru care θ=13.5° și o diafragmă cu D d 1=0.207 m ;

a
Pe tronsonul 2 – o vană sertar cu raportul =57 % și un robinet cu ventil cu scaun drept;
D2

Pe tronsonul 3 – o diafragmă cu diametrul D d 2=0.127 m ;

Între tronsonul 2 și 3 se află montat un confuzor de lungime l=0.20 m .

Să se traseze linia piezometrică și linia energetică pentru acest sistem hidraulic.

Figura 1. Sistemul Hidraulic

Pierderile de sarcină totale se calculează când singularitățile nu se influențează reciproc.
hr =h d +h f

λ∗L 2
∗v
Pierderile de sarcină liniare se calculează cu formula: h = D
d
2g

ζ l∗v 2
Pierderile de sarcină locale se calculează cu formula: h=
2g

Aplicăm ecuația de continuitate: Q= A∗V

Vitezele apei pe cele 3 tronsoane sunt:
2
π∗D 1
Q= A 1∗v1 = ∗v 1 ; v1 =0.957 m/s
4
2
π∗D2
Q= A 2∗v 2= ∗v 2 ; v 2=1.496 m/s
4

π∗D 32
Q= A 3∗v 3= ∗v 3 ; v3 =2.337 m/s
4

v 12
=0.0466 m
2g
2
v2
=0.1140m
2g
2
v3
=0.2783m
2g

Tronsonul 1
ζ l ∗v 21
hl = i
=0.50∗0.0466=0.0233m
i
2g

Intrare in conductă din rezervor (in cazul muchiilor ascutite) ζ l =0.50

i
 λ 1∗L1−V 2
f
∗v 1
D1 0.0380∗400−200
hd = = ∗0.0466=1.4166 m
i−V f
2g 0.25

ζ f ∗v 21
hl = Vf
=0.0333 m
Vf
2g

Valoarea coeficientului ζ f pentru vana-fluture este ζ f =0.716 Vf Vf

λ 1∗V f −D 2
∗v 1
f1

D1
hd = =0.7083m
V f −Df
1 2g
2
ζ l ∗v 1
hl = =0.0871m
Df
1

Df
1 2g

)[ ]
2

( ( )
A1
2
D1 2
∗1 ∗1
Ad Dd
( ) ( )
2 2
1 ω
ζl = −1 = −1 =ζ l = −1 = −1
1 1

Df
1 n∗ε ω0∗ε Df
1 ε ε

¿ 1.869 8
0.043
ε =0.57+ =0.6 6
1.1−0.64

(formula lui A.D. Altschul pentru îngustarea bruscă a conductei)

ω2 A d
n= =
ω1 A1
=
Dd 2
D1
=0.64 mm2 1

( ) 1

(gradul de îngustarea a curentului)

λ 1∗LD 2
f −îng
∗v 1
D1
hd = =0.7083 m
D f−îng
2g

Tronsonul 2
ζ l ∗v 22
hl = îng
=¿ 0.0205 m
îng
2g
ζ l =0.5∗( 1−n )=0.5∗ 1−
îng ( ω2
ω1 )
=0.18

(formula lui I.E. Idelcik pentru îngustarea bruscă de secțiune în conductă sub presiune)
λ2∗L d 2
∗v 2
îng −V s

D2
hd = =1. 9072 m
îng −V s
2g

ζ l ∗v 22
hl = Vs
=0.228 m
Vs
2g
ζ
lV = f
s
( Da )=f (57 )=2
2

λ 2∗LV D−R V
∗v 22
D2
hd = =1.9072 m
V s −R
V 2g
2
ζ l ∗v 2
hl = Rv
=0.4845 m
RV
2g
ζ l =4.25 (valoare luată între 3 si 5,5)
Rv

λ 2∗LR 2
∗v 2
V−C f

D2
hd = =1.9072m
R V −C
f 2g

Tronsonul 3
2
ζ l ∗v 3
hl = Cf
=0 .0269 m
Cf
2g

( )
2
1
ζ l =K 1 −1 =0.0969 m
Cf
ε

(formulă pentru confuzoare scurte)

0.043
ε =0.57+ =0.6634
1.1−0.64

n=
A 3 D3 2
=
A 2 D2
=0.64
( )
 D 2−D3
α 2 D 2−D3 o
tan = =¿ α =2 atan =11.42
2 l 2l

K= 0.379 (valoarea medie pentru confuzor)

λ 3∗LC
∗v 32
f −Df
2

D3
hd = =1.5654 m
C f −D
f
2 2g

ζ l ∗v 23
hl = =0.8376 m
Df
2

Df
2 2g

[ ( ) ]
2

( )
2 2
A3 1 D3
ζl = −1 = ∗ −1 =3.01
Df
Ad2
ε Dd 2 2

0.043
ε =0.57+ =0.65
1.1−0.5625

( )
2
Ad Dd
n= = =0.5625
2 2

A3 D3

λ 3∗LD 2
∗v 3
f 2−e

D3
hd = =1.5654 m
Df
2
−e
2g

ζ l ∗v 23
hl = =0.2783 m e

e
2g
ζ l =1
e