Ecuaţiile Generale ale Dinamicii Gazelor

CAP 5. Unda de soc normala,

oblica si expansiune

CURS 9/2019-EGDG 1
 Definiţia undei de şoc
Definiţie: Unda de şoc este o zonă foarte subţire
într-o curgere în care un curent supersonic este
decelerat la o curgere subsonică. Procesul este
adiabatic dar nu este izentropic.

Unda de şoc

V
Viteza scade

P Presiunea creşte

T Temperatura creşte

CURS 9/2019-EGDG 2
Tipurile de unde de soc plane:

Unda de şoc normală Unda de şoc oblică Unda de şoc curbă

- uşor de analizat - va fi analizată pe baza - dificil de analizat
undei normale se foloseşte metoda
caracteristicilor

-Curgerea prin unda de şoc este adiabatică dar nu

izentropică (deoarece este un fenomen ireversibil).
T01 = T02
P01  P02
CURS 9/2019-EGDG 3
 Unda de şoc normală
Undele de şoc, în general, pot fi tratate foarte bine în cazul teoriei fluidului
nevâscos, cu rezultate care concordă cu experienţa. Efectele legate de
vâscozitate şi transportul de căldură au importanţă numai când se studiază
în detaliu structura undei de şoc, ceea ce în multe cazuri nu interesează.

1 2
u1 u2
T1 T2
u1 u2
CURS 9/2019-EGDG 4
1. Ecuaţia de continuitate

  V  nd = 0

2. Ecuaţia de impuls

  V ( V  n ) d = − pnd
 
R p = −  pnd


3.Ecuaţia energiei:

 V2 p
   e + 2 +   ( n  V ) d = 0

CURS 9/2019-EGDG 5
1. Ecuaţia de continuitate   V  nd +   V  nd = 0,  = 1 2  lat
1 2

2. Ecuaţia de impuls   V ( V  n ) d +   V ( V  n ) d = − pnd −  pnd −  pnd

1 2 1 2 lat

 V2 p  V2 p
3.Ecuaţia energiei:
   e + 2 +   ( V  n ) d +    e + 2 +   ( V  n ) d = 0
1 2

1 n2 
2 Condiţia ca fluidul este perfect şi liniile de curent
sunt traiectorii în miscarea stationară:
u1 n1 u2
T1 T2
u1 u2   V ( V  n ) d = 0
lat

CURS 9/2019-EGDG 6
1. Ecuaţia de continuitate 1 ( V1  n1 )  1 + 2 ( V2  n 2 )  2 = 0

2. Ecuaţia de impuls 1 V1 ( V1  n1 )  1 + 2 V2 ( V2  n 2 )  2 = − p1n1 1 − p2n 2 2 −  pnd

lat

 V12   V22 
3.Ecuaţia energiei: 1  h1 +  ( V1  n1 ) 1 + 2  h2 +  ( V2  n2 )  2 = 0
 2   2 
1 n2 
2

u1 n1 u2
lim
 lat →0  pnd = 0
lat

T1 T2 V  = V1 = u1i, V  = V2 = u2 i
1 2

u1 u2 n  = n1 = i, n  = n2 = −i
1 2

V  n  = V1  n1 = u1 , V  n  = V2  n2 = −u2
1 2

CURS 9/2019-EGDG 7
1. Ecuaţia de continuitate m =  1u11 =  2u2 2

2. Ecuaţia de impuls  1u1 1 ( −u1 ) +  2u2 2 ( u2 ) = p1 1 − p2 2

 V12   V22 
3.Ecuaţia energiei:  h1 +   1u1 1 = 2  h2 +   2u2 2
 2   2 

1 n2 
2
Cum 1 =  2
u1 n1 u2
1u1 =  2 u2
T1 T2
p1 + 1u12 = p2 + 2u22
u1 u2
k p1 u12 k p2 u22 k
+ = + = RT0
k −1  1 2 k −1  2 2 k −1
CURS 9/2019-EGDG 8
 Ecuaţiile undei de şoc normale

2. Ecuaţia de impuls 3.Ecuaţia energiei:

k p1 u12 k p2 u22
1u1 (u2 − u1 ) = p1 − p2
kR
+ = + = T0
k −1  1 2 k −1  2 2 k −1
p2 p
u1 − u2 = − 1
 2u2  1u1

p2u1 p p pu 2k  p 2 p1 
u12 − u22 = − 1 + 2 − 1 2 u −u =
2 2
 − .
 2u2  1  2  1u1 1
k −1  2  1 
2

2k  p 2 p1   1 1 
 −  = ( p 2 − p1 ) + 
k −1  2  1  1  2
CURS 9/2019-EGDG 9
 2k  p 2 p1   1 1 
 −  = ( p 2 − p1 ) + 
k −1  2  1  1  2
Multiplicând cu 2/p1: Relaţiile
 P2   2   2   2 P2 
1 −  + 1 =   −  Hugoniot-Rankine
 P1  1    − 1  1 P1 

k + 1 2 Din ecuaţia de stare:

−1
p2 k − 1 1 T2 P2 1
= =
Rearanjând: p1 k + 1 2 T1 P1  2
−
k − 1 1
k + 1 p2
+1  k + 1  P2 
u1  2 k − 1 p1  k − 1  + P 
= = T2   1
u2  1 k + 1 p2 =
+ T1  k + 1  P1 
k − 1 p1  k − 1  + P 
  2
CURS 9/2019-EGDG 10
 Legătura între numerele Mach înainte şi după unda de soc
Conservarea masei
C 1V1 = 2V2
1V1 =  2V2 P1 P
M 1 RT1 = 2 M 2 RT2
O RT1 RT2
P (1 + M )
Conservarea impulsului 2

M =
2 1

P1 + 1V12 = P2 + 2V22 P (1 + M )
1
2
2

( ) (
P1 1 + M 12 = P2 1 + M 22 ) B M1
1 +
 −1 2
M =
M2
1 +
 −1 2
M2
I 1 + M 12
2
1
1 + M 2
2
2
Conservarea energiei N
V12 V22 A
h1 + = h2 +
2 2
T  −1 2  −1 2
 ( − 1) 2  M 12 (1 + M 1 ) M 22 (1 + M2 )
 T2  1 + 2 M 1  2 = 2
  = 
( )  E ( ) ( )
2 2
 1  1 +
T  − 1 1 + M1 2
1 + M 2 2
M2 
2

 2 
CURS 9/2019-EGDG 11
 Legătura între numerele Mach înainte şi după undă

(  − 1) ( M 24 − M14 ) − 2M 22 M12 ( M 22 − M12 ) + 2 ( M 22 − M 12 ) = 0

Simplificând: (  − 1) ( M 22 + M12 ) − 2M 22 M12 + 2 = 0

Soluţia devine

M2 =
(  − 1) M + 2
1
2

2M 12 − (  − 1)

CURS 9/2019-EGDG 12
 Legătura între temperaturi Legătura între densităţi

 ( − 1) 2 
 T2  1 + 2 M 1  2 u1 M 1 T1
  =   = =
 T1  1 + ( − 1) M 22  1 u2 M 2 T2
 2 

 (  − 1) 2   2 
 ( − 1) 2  2   1 + M 1  M 2
− 1 
1 + M 1  M 12 − 1 2 M1  2    −1
1

 T2  
  =
2   − 1  =
 T1   ( + 1)  2
2
1
1 (  − 1) M12 + 2  (  + 1)  2

2

M
 
 2( − 1)  M 1 2M 12 − (  − 1)  2 (  − 1)  1
   

Legătura între presiuni

Simplificând
(
P2 1 + M
=
2
)
( )
1
P1 1 + M 2
2 (  + 1) M 12
2
=
1 (  − 1) M 12 + 2 3
P2 2M 12  − 1 2
= −
P1  +1  +1
CURS 9/2019-EGDG 13
 Variaţia entropiei, pierderea de sarcină prin unda de şoc

Presiunea totală:

P2 2M 12  − 1
= −
P02 P02 P1 P2 P1  +1  +1
=
P01 P2 P01 P1 
P0   − 1 2   −1
= 1 + M 
P  2 

  −1 2  −1

P02 1 + 2 M 2   2M 12 − (  − 1) 
=   
P01 1 +  − 1 M 2    + 1 
 
1
2
CURS 9/2019-EGDG 14
Variaţia entropiei, pierderea de sarcină prin unda de şoc

Presiunea totală:

P02 02 T02 P2 2M 12  − 1

= = −
P01 01 T01 P1  +1  +1
Din conservarea energiei:

T01 = T02 P0  0 
= 
Din expresia entropiei:
P 

p2  1 
s2 − s1 = cv ln  
p1  2 
CURS 9/2019-EGDG 15
 
Variaţia entropiei: p2  1 
s2 − s1 = cv ln  
p1  2 
Astfel aplicăm relaţia pentru punctul de stagnare: Shock wave

  −1
p02  01   p01 
s02 − s01 = cv ln   = cv ln   1 2
p01  02   02 
p

Dar, S02=S2 and S01=S1 deoarece curgerea este

izentropică înainte şi după undă.
 P02 
s02 − s01 = − R ln   = s2 − s1  0
 P01 

Şi entropia de stagnare este egală cu entropia statică:

Astfel: Presiunea totală scade la
P02 − (s2 − s1 )
= exp 1 traversarea undei de şoc !!!!
P01 CURS 9/2019-EGDG
R 16
 p2  1 
k
P2 2k k −1
s2 − s1 = cv ln   = M1 −
2
p1  2  P1 k + 1 k +1
Variaţia de entropie

k − 1   2 + ( k − 1) M 
k
 2k
2

s2 − s1 = cv ln  M1 −
2
 
1

 + +  ( + ) 1 
2
k 1 k 1 k 1 M

Coeficientul de presiune

p 2 − p1 2a 2 p2 − p1 2 p2 − p1
Cp = Cp = 2 =
1 ku1 p1 kM 12 p1
u12
2
2  p2  1  1 
Cp = 2 
− 1 =  1 − 2 
.
kM 1  p1  k + 1  M 1 

CURS 9/2019-EGDG 17
Unda de şoc normală

M1 M2 P2 T2 2 a2 P02 P02
P1 T1 1 a1 P01 P1

P1 P2  P1
1  2  1
T1 T2  T1
P01 P02  P01
T01 T02 = T01

M1  1 M2 1

Ms = 0
CURS 9/2019-EGDG 18
Unde apar undele de şoc normale ?

CURS 9/2019-EGDG 19
CURS 9/2019-EGDG 20
Dispozitive de admisie supersonice

CURS 9/2019-EGDG 21
Reentry Interface Gas Dynamics

CURS 9/2019-EGDG 22
Occurrence of Normal Shock Reentry Vehicles

CURS 9/2019-EGDG 23
High Supersonic Flight

CURS 9/2019-EGDG 24
Dispozitive de admisie supersonice

CURS 9/2019-EGDG 25
Dispozitive de admisie supersonice
SR-71 Blackbird
◼ Turbojet/Ramjet Hybrid

CURS 9/2019-EGDG 26
CURS 9/2019-EGDG 27
Dispozitive de admisie supersonice: SCRAMJET

X-43A

CURS 9/2019-EGDG 28
Dispozitiv de admisie cu unda
de soc normală

CURS 9/2019-EGDG 29
 Unda de şoc oblică
◼ Definiţie
 Este o undă de compresiune mai slabă decât
unda de şoc normală care apare atunci când
fluidul întâlneşte un dispozitiv în formă de
pană sau

Unghi diedru simetric Unghi obtuz(perete deviant)

CURS 9/2019-EGDG 30
 Volumul de Control

Vt1 Vn1
Vt2
Vn2
V1  V1t
V2 V2t

V1n
β 
CV

P2
P1
T2 V2n

T1 2
1
y

x
CURS 9/2019-EGDG 31
1. Ecuaţia de continuitate

  V  nd = 0

2. Ecuaţia de impuls

  V ( V  n ) d = − pnd
 
R p = −  pnd


3.Ecuaţia energiei:

 V2 p
   e + 2 +   ( n  V ) d = 0

CURS 9/2019-EGDG 32
1. Ecuaţia de continuitate 1 ( V1  n1 )  1 + 2 ( V2  n 2 )  2 = 0

2. Ecuaţia de impuls 1 V1 ( V1  n1 )  1 + 2 V2 ( V2  n 2 )  2 = − p1n1 1 − p2n 2 2 −  pnd

lat

 V12   V22 
3.Ecuaţia energiei: 1  h1 +  ( V1  n1 ) 1 + 2  h2 +  ( V2  n2 )  2 = 0
 2   2 

lim
 lat →0  pnd = 0
lat

CURS 9/2019-EGDG 33
 ζ

V 1t b
n

Vn1 b−
V  = V1 = V1nn + V1t τ, V  = V2 = V2 nn + V2t τ
1 2

n  = n1 = −n, n  = n 2 = n
1 2

V  n  = V1  n1 = −V1n , V  n  = V2  n 2 = −V1n V V 2t
n2
b−
1 2

V  τ  = V1  τ1 = V1t , V  τ  = V2  τ 2 = V2t

1 2

CURS 9/2019-EGDG 34
 1. Ecuaţia de continuitate

1 ( V1  n1 )1 + 2 ( V2  n2 ) 2 = 0
n  = n1 = −n,
1

n  = n2 = n
2

1 ( −V1n )1 + 2 (V2n ) 2 = 0

V  n  = V1  n1 = −V1n
1

V  n  = V2  n 2 = V2 n
2

1V1n = 2 V2n
CURS 9/2019-EGDG 35
 2. Ecuaţia de impuls

1 V1 ( V1  n1 )  1 + 2 V2 ( V2  n 2 )  2 = − p1n1 1 − p2n 2 2

n  = n1 = −n, n  = n 2 = n
1 2

V  n  = V1  n1 = −V1n , V  n  = V2  n 2 = −V1n
1 2

−1 V1V1n + 2 V2V2n = p1n − p2n

V  = V1 = V1nn + V1t τ,
1

V  = V2 = V2 nn + V2t τ
2

− 1 (V1nn + V1t τ )V1n + 2 (V2nn + V2t τ )V2n = p1n − p2n

CURS 9/2019-EGDG 36
2. Ecuaţia de impuls

− 1 (V1nn + V1t τ )V1n + 2 (V2nn + V2t τ )V2n = p1n − p2n

sau

−  V n − 1V1nV1t τ +  V n + 2V2nV2t τ = p1n − p2n

2
1 1n
2
2 2n

( proiecţia pe direcţie normală)

p1 +  V = p2 +  V
2
1 1n
2
2 2n

(proiecţia direcţia tangenţială )

1V1nV1t = 2V2nV2t V1t = V2t

CURS 9/2019-EGDG 37
2. Ecuaţia energiei
2 2
V V
h1 + 1
= h2 + 2
2 2
Sau folosind:
V1t = V2t

deducem
2 2
V V
h1 + = h2 +
1n 2n

2 2

CURS 9/2019-EGDG 38
 Unda de şoc NORMALĂ OBLICĂ

1. Ecuaţia de continuitate 1u1 =  2 u2 1V1n = 2 V2n

2. Ecuaţia de impuls p1 + 1u12 = p2 + 2u22 p1 + 1 V12n = p2 + 2 V22n
k p1 u12 k p2 u22 V12n V22n
3.Ecuaţia energiei: + = + h1 + = h2 +
k −1  1 2 k −1  2 2 2 2

V1t = V2t

CURS 9/2019-EGDG 39
 Relaţii geometrice (β and )

V1t = V1 cos b
V1n = V1 sin b
Vt1 Vn1 V2t = V2 cos(b − )
b  b-
V2 n = V2 sin(b − )
V1 Vt2
Vn2
y
M1n = M1 sin b

M 2n = M 2 sin(b − )

CURS 9/2019-EGDG 40
 Relaţii termodinamice

P2 2M 1n − (  − 1)
2

=
P1  +1

2
=
(  + 1) M 12n
1 2 + (  − 1) M 12n
b

  − 1 2   2 
1+ M 1n   M 1n − 1
2

T2  2    −1 
=
T1  (  + 1)2  2
  M 1n
 2 (  − 1) 

CURS 9/2019-EGDG 41
 
  −1 2  −1

Relaţii termodinamice P02 1 + 2 M 2   2M 12 − (  − 1) 

=   
P01 1 +  − 1 M 2    + 1 
 
1
2
(  − 1) M 1n + 2 2
M 2n 2
=
2 M 1n − (  − 1)
2


  −1 2  −1

P02 1 + 2 M 2   2  −1
=    + 1 M 1n −  + 1 
2

P01 1 +  − 1  
M 12 
  ( )
k
2  2k k − 1   2 + k − 1 M 2

s2 − s1 = cv ln  M1 −
2

1

 k +1 k + 1   ( k + 1) M 12 

k − 1   2 + ( k − 1) M
k
 2k
2

s2 − s1 = cv ln  M 1n −
2

1n

 k + 1 k + 1   ( k + 1) M 2
1n 
CURS 9/2019-EGDG 42
 Relaţia dintre poziţia undei de şoc β şi unghiul
obstacolului 
Vn1
tan b =
Vt1
Vn 2
tan ( b −  ) = Vn1
Vt 2 Vt1
b  b-
Vn1 2
= V1
Vn 2 1 Vn2
y

2
=
(  + 1) M 12n
1 2 + (  − 1) M 12n
Vn 2 tan (b −  ) 1 2 + (  − 1) M1 sin b
2 2
M 1n = M 1 sin b = = =
Vn1 tan b 2 (  + 1) M12 sin 2 b

CURS 9/2019-EGDG 43
 tan (b −  ) 2 + (  − 1) M12 sin 2 b
=
tan b (  + 1) M12 sin 2 b

•Dezvoltând ca să obţinem tan( )

tan (b ) − tan ( )
=
(
2 + ( − 1) M 1 sin (b )
2
)
tan (b ) + tan (b )tan ( )
2
( + 1) M 1 sin (b )
2

tan ( ) =

2
(
tan (b ) ( + 1) M 1 sin (b ) − 2 + ( − 1) M 1 sin (b )
 2
)
  (
( + 1) M sin (b ) 2 + tan 2 (b ) 2 + ( − 1) M sin (b ) 2
 1  1  )
CURS 9/2019-EGDG 44
 Relaţia dintre poziţia undei de şoc β şi unghiul
obstacolului 
Simplificând se obţine în final

tan ( ) =

2 tan (b )  M 1 sin (b ) − 1
2
 =

2 M 12 sin 2 (b ) − 1 
tan 2 (b ) 2 + M 12  + cos (2 b )  tan (b ) 2 + M 12  + cos (2 b ) 

O altă formă este: Relaţia  −b −M

1 sin  sin b 1  −1
sin b = 2 +
2
=
M 1 cos ( b −  ) 1 −  unde
 +1
M sin b − 1 2 2
tg = 2ctg b 2 1
M 1 ( k + cos 2 b ) + 2
CURS 9/2019-EGDG 45
Poziţia undei de şoc oblice
• Expresia de mai jos arată legătura între
numărul Mach din amonte, unghiul
obstacolului şi poziţia undei de şoc.

• Există două soluţii: “unda slabă” şi “undă

tare”
• În general apar doar unde de şoc slabe.

• Undele tari apar numai în circumstanţe

deosebite Cum ar fi în vecinătatea punctului
de stagnare a undelor de şoc detaşate.

1 sin  sin b 1
sin b = 2 +
2
Relaţia  −b −M M 1 cos ( b −  ) 1 − 
CURS 9/2019-EGDG 46
Poziţia undei de şoc oblice
“undă tare”

M1=5.0

“undă slabă” M1=3.0

M1=1.5 M1=2.0 M1=2.5

 max
curba
M1=4.0

b 
 = 1.4

CURS 9/2019-EGDG 47
Uneori este mai convenabil un grafic sub forma aceasta

CURS 9/2019-EGDG 48
Pentru un număr Mach M1 dat , există un unghi maxim
pentru obstacol, θmax. Dacă θ > θ max, atunci unda de şoc
se detaşează.

CURS 9/2019-EGDG 49
Astfel:
1. Pentru un M1 dat，există  max
If    max Nu există soluţie pentru o undă atşată
Unda este curbă & detaşată,

2. If    max , exită două valoriβ pentru M1

Undă tare ( b mare)
M2 este subsonic
Undă slabă ( b mic )
M2 este supersonic cu excepţia unei mici regiuni
unde viteza este subsonică  max

3.  = 0  b =
2

4. Dacă  este fix M 1  b  (undă slabă)

M 1  b 
5. Dacă M1 este fix   b , P2 , T2 şi  2 , M 2 

CURS 9/2019-EGDG 50
CURS 9/2019-EGDG 51
Undă de şoc tare

CURS 9/2019-EGDG 52
Unda de şoc detaşată

CURS 9/2019-EGDG 53
Oblique-shock Application

CURS 9/2019-EGDG 54
 Application
◼ Oblique shocks desirable on
supersonic intakes to reduce
total pressure losses.

CURS 9/2019-EGDG 55
Dispozitive de admisie supersonice

CURS 9/2019-EGDG 56
Dispozitive de admisie supersonice

CURS 9/2019-EGDG 57
CURS 9/2019-EGDG 58
Concorde Intake

CURS 9/2019-EGDG 59
M0=2.73 M0=3.01

CURS 9/2019-EGDG 60
CURS 9/2019-EGDG 61
 UNDELE DE EXPANSIUNE

CURS 10 EGDG 2019 Conf.dr.ing.mat. Alina Bogoi 62

 Expansiunea unui curent supersonic plan
◼ Opusul undei de şoc se numeşte unda de expansiune.
◼ Dacă la unda de şoc apare comprimare la undele de expansiune apare destindere.
◼ Evantaiul de expansiune este format dintr-o serie de unde Mach ?!

Expansiune M1 < M2

V m
 =unghiul de deviere

CURS 10 EGDG 2019 Conf.dr.ing.mat. Alina Bogoi 63

 Variaţia entropiei: 
p2  1 
s2 − s1 = cv ln  
p1  2  UNDA DE SOC
Dar, S02=S2 and S01=S1 deoarece curgerea este
izentropică înainte şi după undă.
1 2
Astfel aplicăm relaţia pentru punctul de stagnare:
  −1
p02  01   p01 
s02 − s01 = cv ln   = cv ln  
p01  02   02 
p
Şi entropia de stagnare este egală cu entropia statică:

 P02 
s02 − s01 = − R ln  = s2 − s1  1
Astfel:  P01 
P02 − (s2 − s1 ) Presiunea totală scade la
= exp 1
P01 R traversarea undei de şoc !!!!
CURS 10 EGDG 2019 Conf.dr.ing.mat. Alina Bogoi 64
 Considerăm o singură unda de expansiune (ca la unda
de şoc)!!!!
•Aria creşte şi curgerea este
supersonică, curentul se accelerează.
•Componenta tangentială rămâne
constantă(v2 = v1).
Entropia se exprimă:
s2 − s2  T2   p2 
= ln  − ln 
R  − 1  T1   p1 
Cum: T2 < T1 & p2 < p1

−1
 p01 
s2 − s1
 s2 − s1 Contravine
= ln   0
R p  princ al II-lea al
 02  R TERMOD. !?

<1
CURS 10 EGDG 2019 Conf.dr.ing.mat. Alina Bogoi 65
 1. Expansiunea printr-o o singură undă este imposibilă deoarece Δs < 0.

2. Aceasta înseamnă că un astfel de proces( devierea curentului) ar fi

posibil doar dacă ar exista o infinitate de unde prin care la limită să aibă
loc:

 −1
 s2 − s1   p01 
lim   = lim ln   =0
s2 → s1 →
 R  p02 p01
 p02 
3. Astfel expansiunea este un proces izentropic.
- P02 = P01
- T02 = T01
CURS 10 EGDG 2019 Conf.dr.ing.mat. Alina Bogoi 66
 Exemplu de expansiune
◼ Expansiunea graduală este formată M1>1
dintr-un număr mare de deviaţii M2>M1
infinitezimale.

• Fiecare deviaţie infinitezimală produce o
m1 = sin −1 1
undăundă Mach M1
ma = sin −1 1
Ma
• Curgerea este uniformă şi M1
Ma
izentropică pe fiecare porţiune Mb

m 2 = sin −1 1
M2

◼Dacă expansiunea este bruscă atunci M2
m1 = sin −1 1
M1
undele Mach se intersectează toate într-un M1
m 2 = sin −1 1
singur punct. M2

M2

CURS 10 EGDG 2019 Conf.dr.ing.mat. Alina Bogoi 67
 Presiunea şi temperatura de-a lungul undei de
expansiune
•Cum expansiunea este izentropică
- P02 = P01
M1 - T02 = T01
T1
M2
p1
T2 
m2
m1 p2   − 1 2   −1
 p2 P 01 p2  1 + 2 M1 
= ´ = 
p1 p1 P 0 2  1 +  − 1 M 2 
 2
2


  −1 2 
T2 T 01 T2  1 + 2 M1 
= ´ =
T1 T1 T 0 2  −1 2 
1 + M2 
 2 
CURS 10 EGDG 2019 Conf.dr.ing.mat. Alina Bogoi 68
 Expansiunea Prandtl-Meyer
• Considerăm expansiunea infinitezimală
Unda Mach

m
V d
V
m d
d V+dV

CURS 10 EGDG 2019 Conf.dr.ing.mat. Alina Bogoi 69

 UNDA Mach

m
V d
V
m d
V+dV d

• Teorema sinusului
V V + dV
=
   
sin  − m − d  sin  + m 
2  2 

CURS 10 EGDG 2019 Conf.dr.ing.mat. Alina Bogoi 70

 • Sau
V V + dV
V
=
V + dV
= →
cos (m )cos (d ) − sin (m )sin (d ) cos (m )
   
sin  − m − d  sin  + m 
2  2 

dV cos (m )
1+ =
V cos (m )cos (d ) − sin (m )sin (d )
• Cum d este considerat infinitezimal cos (d ) = 1
sin (d ) = d

dV cos (m ) 1
1+ = =
V cos (m ) − sin (m )(d ) 1 − tan (m )(d )

CURS 10 EGDG 2019 Conf.dr.ing.mat. Alina Bogoi 71

 1
= 1 + x + x 2 ...
1− x
• Deoarece dV este infinitezimal …aplicăm dezvoltarea în serie geometrica

1 dV 1 1
1+ → 
dV V dV 1 − tan (m )(d )
1 − 1 −
V V

• Deducem că d în funcţie de dV/V

dV
1 − tan (m )(d ) = 1 − → d =
1 dV
V tan (m ) V

CURS 10 EGDG 2019 Conf.dr.ing.mat. Alina Bogoi 72

 • După câteva calcule algebrice şi trigonometrice

1 1 sin 2
(m ) + cos 2
(m)
sin (m ) = → sin (m ) = 2 =
2
2
→
M M M
sin 2
(m ) + cos 2
(m) 1 1
M =2
= 1 + → = M 2
−1
sin (m )
2
tan (m ) tan (m )
2 2

1
= M2 −1
tan (m )

• deducem ….
1 dV dV
• Valabilă atât d = = M −1
2

pentru gazul ideal

tan (m ) V V
cât şi pentu cel real
CURS 10 EGDG 2019 Conf.dr.ing.mat. Alina Bogoi 73
 • Folosind unghiul Mach:
1
sin (m ) =
M

1 dV dV
d = = M −1
2

tan (m ) V V

M2
dV
=  M −1 2

M1
V

CURS 10 EGDG 2019 Conf.dr.ing.mat. Alina Bogoi 74

 • Integrarea completă M2
dV
=  M −1
2

M1
V
v=Ma
dV dM d RT
= +
V M RT
a2=RT

dV dM 1 dT
= +
V M 2 T
  −1 2 
d 1 + M 
  −1 2  dT  2 
T0 = T 1 + M  = const. 0 = +
 2  T   −1 2 
1 + M 
 2 

dT
=−
(  − 1) M 2 dM  (  − 1) M 2   
  −1 2  M dV dM  2
 dM  1 
T = 1 − =  
1 + M  V M    −1 2   M    −1 2  
 2  1+ 1 +
 
M  M 
2 
 
 2  
CURS 10 EGDG 2019 Conf.dr.ing.mat. Alina Bogoi 75
 • Simplificând:  ( − 1) 2 
M2
dM  M 
2
=  M −1 1 + − =
2

M    −1 2 
M1
  1 + M 

2
  − 1 2  ( − 1) 2   dM 
dM   1 + M −

M   M −1 M 
2
M2 2 2 M2
M2 −1  =  
 M    −1 2
 1 + M     1 +
  − 1
M 
2 
M1  2   M 1   2 

Dacă se face schimbarea de variabilă M = 2

e 2u
→

dM
M −1
2
e 2u
−1
M =
   − 1 2    − 1 2u  du
 1 + M ÷  1 + e ÷

2  2
CURS 10 EGDG 2019 Conf.dr.ing.mat. Alina Bogoi 76
 • Integrala se rescrie sub forma
e2u − 1 emx − 1
   − 1 2u  du → ( )
1 + be mx
dux
 1+ e 
 2 
• Din tabele se deduce:
2 (b + 1) −1 b
emx − 1 2 m
tan
b +1
e mx
(
−1 )
 1 + bemx
−1
dux = − tan e mx
− 1 −
( ) m b + 1 bm
• Înlocuind: Functia
  − 1 mx 2
Prandl-Meyer
 m = 2,b = ,e = M 
 2 

Astfel  + 1 −1   − 1 2 
n (M ) =
 −1
tan  (M − 1) − tan 1 M 2 − 1
−

  + 1 
CURS 10 EGDG 2019 Conf.dr.ing.mat. Alina Bogoi 77
 • Integrarea defintă devine
M1
M 2 − 1 dM
M2

=  = n ( M 2 ) − n ( M1 ) θ
M1 1 +
 −1 2 M
M
2 M2
M2
  +1  −1 
=
 −1
arctg
 +1
( 2
)
M − 1 − arctg M − 1 
2

  M1

 = v( M 2 ) − v( M 1 )
◼ Astfel , dându-se deviaţia θ (=n2-n1) şi M1 se determină M2
folosind o metodă numerică (de exemplu Newton-Raphson)
◼ (M2=f(M1, ))

CURS 10 EGDG 2019 Conf.dr.ing.mat. Alina Bogoi 78

 Maximul unghiului de expansiune Functia
 +1  −1
n(M ) =
 −1
arctg
 +1
( )
M 2 − 1 − arctg M 2 − 1 Prandl-
Meyer

lim arctg ( M ) = 90
M →

  +1  
n max =  − 190
  −1 
• Dacă  scade,unghiul de deviaţie
creşte
 90  = 5/3
 
• θmax este mult mai mic în curgerile
130.45  = 1.4 reale
n max =
159.2   = 1.3 – T şi p scad

 208 .5 
 = 1.2 condensarea gazului
pierderea echilibrului
CURS 10 EGDG 2019 Conf.dr.ing.mat. Alina Bogoi 79
 Unghiul evantaiul de expansiune Prandtl
Meyer
◼ Unghiul evantaiului de
expansiune
 Unghiuldintre prima şi ultima
undă Mach. m1 = sin −1 1
M1
φ
◼ Geometric M1
m 2 = sin −1 1
 = m1 − ( m2 −  ) m1 M2
M2

= (m1 − m2 ) +  m2-

CURS 10 EGDG 2019 Conf.dr.ing.mat. Alina Bogoi 80

 Familii de unde. Reflexia şi interacţiunea undelor
de şoc şi a undelor de expansiune

Undă de şoc/Expansiune– Perete

Undă de şoc – Undă de şoc
Interacţiunea undelor Undă de expansiune – frontierea liberă
Undă de şoc – Undă de expansiune

CURS 10 EGDG 2019 Conf.dr.ing.mat. Alina Bogoi 81