MA Ş INI Ş IAC Ţ Ionări Electrice

Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
Departamentul Maşini, Materiale şi Acţionări Electrice
MAŞINI ŞI ACŢIONĂRI ELECTRICE
Prof. dr. ing. Leonard Marius MELCESCU
2021- Facultatea de Inginerie Aerospaţială 1

II. TRANSFORMATORUL ELECTRIC

II.1. Elemente constructive, definiţii, convenţii şi mărimi nominale
Transformatorul electric este dispozitivul electromagnetic static, cu două sau
mai multe înfăşurări cuplate magnetic, care permite transformarea unor parametrii
ai energiei electrice de curent alternativ (tensiunea, intensitatea curentului
electric, numărul de faze) fără a modifica frecvenţa.
)
(1) Înfăşurarea primară – i1
înfăşurarea care primeşte energia A
de c.a. (1)
u1
(2) Înfăşurarea secundară – w1
înfăşurarea care cedează energia
X
de c.a. cu parametrii transformaţi a i2 )
(2)
Zs u2
w2
Mărimile asociate înfăşurării
primare vor avea indicele 1 iar cele x
ale înfăşurării secundare indicele 2
)
2021- Facultatea de Inginerie Aerospaţială * 3

Daca u1>u2 transformatorul este coborâtor:
• Înfăşurarea (1)– înfăşurarea de înaltă tensiune
• Înfăşurarea (2)– înfăşurarea de joasă tensiune
)
Daca u1<u2 transformatorul este ridicător: i
A 1
• Înfăşurarea (1)– înfăşurarea de joasă tensiune
(1)
• Înfăşurarea (2)– înfăşurarea de înaltă tensiune
u1
Bornele înfăşurării de înaltă w1
X i
tensiune se notează cu litere a 2 )
mari, iar cele ale înfăşurării (2)
joasă tensiune cu litere mici.
Zs u2
w2
Începuturile înfăşurărilor se
x
notează cu litere de la începutul
alfabetului, iar bornele finale cu )
litere de la sfârşitul alfabetului.
Sensurile de referinţă ale tensiunilor şi curenţilor pentru primar sunt asociate
cu regula de la consumatoare, pentru secundar cu regula de la generatoare.
După numărul de faze, transformatoarele )

pot fi monofazate, trifazate sau polifazate; i1
A
Prin regimul nominal de funcţionare al (1)
unui transformator se înţelege regimul u1
pentru care este destinat sa funcţioneze
fără a se depăşii limitele admisibile de w1
încălzire a elementelor sale. X i2
a )
(2)
Zs u2
w2
x

II.2. Funcţionarea în gol a transformatorului monofazat
Regimul de funcţionare în gol nominal =

Regimul în care înfăşurarea primară este alimentată cu tensiune nominală Un, iar
circuitul secundar este întrerupt I2 = 0.
i10 U1 = U1n;
A
I2 = 0;
u1 I10 = 0,5 … 8% din In.
X w1
i2
a
u20
x
w2

II.2.1 Fluxurile magnetice şi tensiunile electromotoare la funcţionarea în gol
Fluxurile fasciluare: T.e.m. induse:
) 1 ) ) V 10
w
d) 1
w1
d ) V 10
w1
d)
® °° 1
dt dt dt
¯) 2 ) ®
° w2 d ) 2 w2
d)
) °¯ dt dt
i10
A Notaţii:
d)
u1 )V10 e1 w1
dt
X d)
i2
w1 e2 w2
a ) dt
d ) V 10 di
u20 eV 10 w1 LV 1 10
w2 dt dt
x
w1) V 10
LV 1 w1) V 10 LV 1i10
i10
)
Fluxurile fasciluare: T.e.m. induse:
) 1 ) ) V 10
w
d) 1
w1
d ) V 10
w1
d)
® °° 1
dt dt dt
¯) 2 ) ®
° w2 d ) 2 w2
d)
) °¯ dt dt
i10
A Notaţii:
d)
u1 )V10 e1 w1
dt
X d)
i2
w1 e2 w2
a ) dt
d ) V 10 d i10
u20 eV 10 w1 LV 1
w2 dt dt
x
Teorema Kirchhoff II:
R1i10 u1 eV 10 e1
) ®
¯u20 e2
di10
Ecuaţiile de tensiuni: °u1 R1i10 LV 1 e1
® dt
R1i10 u1 eV 10 e1
® °̄u20 e2
¯u20 e2
di10 d)
) °°u1 R1i10 LV 1 dt w1 dt
i10 ®
A °u20 w2 d)
°¯ dt
u1 )V10 Ecuaţiile de tensiuni simplificate:
X w1 u1 t U1 2 sin ωt
i2 ) di10
a R1i10 U1 2 , LV 1 U1 2
u20 dt
w2 d)
°°u1 | w1 dt
x
®
) °u20 w2 d)
°¯
2021- Facultatea de Inginerie Aerospaţială dt 9
Raportul de transformare:
d)
°°u1 | w1 dt U1 w1
® kT |
°u20 w2 d) U 20 w2
°¯ dt
Dacă tensiunea de alimentare u1 are o variaţie sinusoidală:
u1 t U1 2 sin ωt
Fluxul fascicular ) are o variaţie tot sinusoidală, fiind defazat cu S/2 în urma
tensiunii u1:
1 t U1 2 t U1 2 U1 2 § S· § S·
) t sin ω t d t cos ω t
w1 ³0 w1 ³0
u1 d t sin ¨ ω t ¸ ) m sin ¨ ω t ¸
w1ω w1ω © 2¹ © 2¹
Amplitudinea fluxului fascicular:

U1 2
)m
w1ω
II.2.2 Curentul la funcţionare în gol şi pierderile prin histerezis
)
) BAFe )~B
B
³ Hdl
*
w1i10 HlFe w1i10 i10 ~ H
i10
H
*
i10
A
u1
X
i2
w1 B f H ) f i10
a AFe )
u20
w2
x

u1 , ) u1 ) ) B
i10
ωt H
0 S 2S 3S 4S 5S
i10
0
La funcţionarea în gol curentul

S
absorbit nu este sinusoidal
2S
3S
4S
5S
ωt

u1 , ) u1 ) ) B
i10
ωt H
0 S 2S 3S 4S 5S
i10
0
Curentul de mers în gol este înlocuit cu S

un curent sinusoidal echivalent astfel
încât să se menţină neschimbate 2S
valorile puterilor active şi reactive

3S
luate de la reţea:
4S
§ π ·
i10 t
5S
I 10 2 sin ¨ ω t D H ¸ ωt
© 2 ¹
u1 t U1 2 sin ωt
§ π ·
i10 t I10 2 sin¨ ωt D H ¸
© 2 ¹
Puterea pierdută prin histerezis:
cosU , I
§π ·
PH U1I10 1 10 U1I10 cos¨ α H ¸ U1I10 sin α H
©2 ¹
sin α H
PH
U1I10
OBSERVAŢIE: Densitatea de volum a pierderilor prin histerezis este

proporţională cu aria ciclului de histerezis:
pH ³
f BdH PH ³ pH dv
Vmiez
II.2.3 Pierderile in miez prin curenţi turbionari
y l Bz Bm cos(ωt ) )1234 )( y ) Bz 2ly
Bz Bm cos(ωt)
T.e.m. indusă pe conturul 12341:
d
e( y ) )( y ) ω 2 Bmly sin(ωt )
dt
e( y ) ³ E(t ) dl ³ ρJ (t ) dl ρJ (t ) 2 (l 2 y ) 2 ρJ ( t )l
*12341 *12341
2ρJ (t )l 2ωBmly sin(ωt ) J σE E ρJ

Densitate de curent pe conturul 12341:
ωy ωy
J (t ) Bm sin(ωt ) J 2 sin(ωt ) J Bm
ρ ρ 2
Pierderile prin curenţi turbionari (FOUCALULT) din volumul tolei:
Δ
Δ
2 2 2 2 2
ω y 2 ω 2 ω 2 1 3 2
³ dv ³ρ ³ dy
2 2
PF ρ J 2
Bm dxdydz Bm al y Bm al y
V V
2ρ 2ρ Δ 2ρ 3
Δ
2
2
ω2 2 ª§ Δ · 3 § Δ · 3 º ω 2 Δ 2 2 ω 2Δ 2 2
PF Bm al «¨ ¸ ¨ ¸ » Bm alΔ PF Bm Vtola Vtola alΔ
6ρ «¬© 2 ¹ © 2021-
2 ¹ Facultatea
»¼ 24ρde Inginerie Aerospaţială24ρ 15
II.2.3 Pierderile in miez prin curenţi turbionari
Pierderile specifice prin curenţi turbionari:
PF ω 2Δ 2 2
pF Bm
Vtola 24 ρ
La o frecvenţă dată şi la un nivel al inducţiei magnetice cunoscut, reducerea pierderilor
prin curenţi turbionari se face prin:
o0
Reducerea grosimii tolei p F Δ
o 0
Uzual pentru transformatoarele de putere, la 50 Hz '=0,35 mm.
of
Creşterea rezistivităţii tolei p F ρo 0
Se face prin alierea Fe cu Si (2 ... 5%).
OBSERVAŢIE: Curenţii turbionari produc o solenaţie defazata in timp cu S/2 fata inducţie şi pot
determina o repartiţie neuniformă a inducţiei în secţiunea tolei.
Pierderile totale din miezul magnetic la funcţionarea în gol:

PFe PH PF Datorită pierderilor din miez, curentul de mers în gol va fi defazat
inaintea fluxului cu un unghi D0, dat de relaţia:
PFe D0 reprezintă complementul defazajului M10 dintre
sin (α 0 ) tensiunea şi curentul din primar:
U 1 I 10
sin(α 0 ) cos(M10 ) 0,1...0,3
II.2.4 Diagrama de fazori a transformatorului la funcţionarea în gol
Ecuaţiile de tensiuni in instantaneu: Ecuaţiile de tensiuni in complex:
d i10 d)
°° 1u R i
1 10 LV1 w1 U 1 R1 I10 jω LV 1 I10 E 1
dt dt °U
® E2
° u 20 w2 d ) ° 20
°¯ dt ° )
® E 1 jω w1
° 2
)
i10 ° )
A ° E 2 jω w2
¯ 2 X V 1 ω LV 1
u1 )V10
X w1 U 1 R1 I10 jX V 1 I10 E1
i2 ) °U
a E2
° 20
u20 ° )
w2 ® E1 jω w1
° 2
x
° )
E
° 2 j ω w 2
¯ 2
)
jX V1 I10
U1
R1 I10
E1
E2 U 20 U 1 R1 I10 jX V 1 I10 E1
°U E2
° 20
I10 ° )
M10 ® E1 jω w1
I10 a ) ° 2
D0 ° )
E
° 2 j ω w 2
I10 P ¯ 2
Puterea aparentă absorbită la gol:
jX V1 I10 * * * * *
S 10 U1 I10 R1 I10 I10 jX σ1 I10 I10 E1 ( I10 a I10μ )
U1
2 2
S 10 R1I10 jX σ1I10 E1I10a jE1I10μ
R1 I10 2 2
R1I10 E1I10a j ( X σ1I10 E1I10μ ) P10 jQ10
E1
P10 2
R1I10 E1I10a | E1I10a PFe
2
Q10 X σ1I10 E1I10μ | E1I10μ Qμ
E2 U 20 U 1 R1 I10 jX σ1 I10 E1
°U E2
° 20
I10 ° )
M10 ® E1 jω w1
I10 a ) ° 2
D0 ° )
E
° 2 j ω w 2
I10 P ¯ 2
II.2.5 Schema electrică echivalentă a transformatorului
la funcţionarea în gol
Puterea aparentă absorbită la gol:
jX V1 I10
U1 S 10 P10 jQ10 E1 PFe U12
RFe 2
|
2 I10a I10a PFe
R1 I10 P10 R1I10 E1I10a | E1I10a PFe
E1 Qμ U12
2 Xμ |
E1 Q10 X σ1I10 E1I10μ | E1I10μ Qμ I10μ 2
I10 μ Qμ
U1 R1 I10 jX V 1 I10 E1
E2 U 20
I10 Se poate aproxima:

M10
I10 a ) sin(D 0 ) cos(M10 ) cos(M10 )
P10
D0 U 1 I 10
I 10 a I 10 cos(M10 )
I10 P
2021- Facultatea de Inginerie I 10 sin(M10 )
I 10μAerospaţială 20
II.3. Funcţionarea transformatorului monofazat în sarcină
II.3.1. Relaţia solenaţiilor
Legea circuitului magnetic:
)
i1
A
³ Hdl w1i1 w2i2
*
u1 )V1
w1
i10 componenta curentului primar
care asigura magnetizarea X
miezului:
a i2 )
T0 w1i10 ³ Hdl Z u2 )V2
w2
* s
x
Relaţia dintre curentul, i10 , si fluxul
magnetic fascicular util din miez, ) , )
studiată la gol rămâne valabilă si la
funcţionarea in sarcina. *
II.3.1. Relaţia solenaţiilor
Legea circuitului magnetic: )

i1
³ Hdl w1i1 w2i2 A
*
i10 componenta curentului primar u1 )

V1 w
1
care asigura magnetizarea
miezului: X
a i2 )
T0 w1i10 ³ Hdl w2
* Zs u2 )V2
w1i10 w1i1 w2i2 x
La funcţionarea în sarcină curenţii din înfăşurări )

variază astfel încât diferenţa solenaţiilor
instantanee să fie egală cu solenaţia de *
magnetizare a miezului.
II.3.2. Ecuaţiile transformatorului în sarcină
Fluxurile fasciluare:
)
)1 ) ) σ1 i1
® A
¯) 2 ) ) σ2
Teorema a II-a Kirchhoff: u1 )
V1 w
d) 1 1
° R1i1 u1 w1
dt
X
® d) 2 a i2 )
° R2i2 u2 w2 w2
¯ dt
Zs u2 )V2
T.E.M corespunzătoare fluxurilor de
dispersie: x
d) σ1 di1 di1 d) )
° w1 dt Lσ1 u
° 1 R i
11 L σ1 w1
dt dt dt
® d) di ® di d) *
° w2 σ2
Lσ2 2 °u2 R2i2 Lσ2 2 w2
¯ dt dt ¯ 2021- Facultatea de Inginerie
dt Aerospaţială
dt 23
II.3.2. Ecuaţiile transformatorului în sarcină
Ecuaţiile de tensiuni in instantaneu: Notaţii:

di1 d)
R1i1 Lσ1 w1 X σ1 ωLσ1
° u1 dt dt
® di2 d)
°u2 R2i2 Lσ2 w2 X σ2 ωLσ2
¯ dt dt
Ecuaţiile în complex la funcţionarea în
sarcina:
Ecuaţiile de tensiuni in complex: U1 R1 I1 jX σ1 I1 E1
U1 R1 I1 jωLσ1 I1 E1 °U R2 I 2 jX σ2 I 2 E 2
°U ° 2
° 2
R2 I 2 jωLσ2 I 2 E 2 °° E jωw Φ
1 1
° ) ® 2
® E1 jωw1 ° Φ
° 2 E 2 jωw2
) °
°E ° 2
jωw2
°¯ 2 2 °¯ w1 I10 w1 I1 w2 I 2
II.3.3. Raportarea mărimilor din secundar la primar
Ecuaţia de tensiuni din secundar:
U2 R2 I 2 jX σ2 I 2 E 2 w1
x
w2
2 2
§ w1 · § w1 · § w2 · § w1 · § w2 · § w1 ·
U 2 ¨¨ ¸¸ R2 ¨¨ ¸¸ I 2 ¨¨ ¸¸ jX σ2 ¨¨ ¸¸ I 2 ¨¨ ¸¸ E 2 ¨¨ ¸¸
© w2 ¹ © w2 ¹ © w1 ¹ © w2 ¹ © w1 ¹ © w2 ¹
Notaţii:
2 2
c § w1 · §w · c § w2 · §w · c § w1 ·
U2 U 2 ¨¨ ¸¸ R2c R2 ¨¨ 1 ¸¸ I2 I 2 ¨¨ ¸¸ X Vc 2 X V 2 ¨¨ 1 ¸¸ E2 E 2 ¨¨ ¸¸ E1
© w2 ¹ © w2 ¹ © w1 ¹ © w2 ¹ © w2 ¹
Ecuaţia de tensiuni din secundar în mărimi raportate:

' ' ' ' ' ' '
U2 R 2' I 2 jX σ2
'
I2 E2 U2 R 2' I 2 jX σ2
'
I 2 E1

II.3.3. Raportarea mărimilor din secundar la primar
Ecuaţiile de tensiuni in complex:
U1 R1 I1 jX σ1 I1 E1
' ' ' '
°U R2 I 2 jX σ2 I 2 E 2 U2 R2' I 2 jX σ2
'
I2 E2
° 2
°° E jωw Φ c § w1 ·
®
1 1
2 E2 E 2 ¨¨ ¸¸ E1
° Φ © w2 ¹
° E 2 jωw2
° 2 1
x I10
'
I1 I 2
°¯ w1 I10 w1 I1 w2 I 2 w1
Ecuaţiile de tensiuni în complex în mărimi raportate:
° U ' R ' I ' jX ' I ' E
° 2 2 2 σ2 2 1
® E jωw ) Ec
° 1 1
2
2
° '
I I
¯ 10 1 2 I 2021- Facultatea de Inginerie Aerospaţială 26
II.3.4. Diagrama de fazori
jX V 1 I1 Ecuaţiile de tensiuni în complex în
mărimi raportate:
U1 R1 I1
'
jX σ' 2 I 2 ° U ' R ' I ' jX ' I ' E
° 2 2 2 σ2 2 1
E1 E2
'
® E jωw ) Ec
'
R2' I 2 ° 1 1
2
2
° '
'
I I
¯ 10 1 2 I
U2
' ' ' ' '
I
' I1 U 2 R I jX I '
E1 E2
2 2 2 σ2 2
M2
'
I10 I 2 I1
M1 I10a
I10 )
I10P
II.3.5. Schema electrică echivalentă
Ecuaţiile de tensiuni în complex în

Schema generală: mărimi raportate:
° U ' R ' I ' jX ' I ' E
° 2 2 2 σ2 2 1
® E jωw ) Ec
° 1 1
2
2
° '
I I
¯ 10 1 2 I
Ecuaţiile de tensiuni simplificate:
I10 0,5 } 8% din I1n I10 I1n '
I 2 | I1 I10 | 0 Z sc Rsc jX sc
U1 R1 I1 jX σ1 I1 E1 U1 R R I
1
'
2 1 j X σ1 X σ2 I1 U 2
' '
° U ' R ' I jX ' I E

° 2 2 1 σ2 1 1
U1 Rsc I1 jX sc I1 U 2
'
® E jωw ) Ec
° 1 1
2
2 Notaţii:
° ' R1 R2' X σ1 X σ2
'
I
¯ 1 2 I Rsc X sc

° U ' R ' I ' jX ' I ' E
° 2 2 2 σ2 2 1
® E jωw ) Ec
° 1 1
2
2
° '
I I
¯ 10 1 2 I
Schema electrică simplificată:
U1 R R I
1
'
2 1 j X σ1 X σ2 I1 U 2
' '
'
Notaţii:
Rsc R1 R2' X sc X σ1 X σ2
'


° U ' R ' I ' jX ' I ' E
° 2 2 2 σ2 2 1
® E jωw ) Ec
° 1 1
2
2
° '
I I
¯ 10 1 2 I
Schema electrică simplificată:
U1 R R I
1
'
2 1 j X σ1 X σ2 I1 U 2
' '
'
Notaţii:
'

Diagrama de fazori simplificată:
jX sc I1 j X σ1 X σ' 2 I1
U1 R R I
1
'
2 1 j X σ1 X σ2 I1 U 2
' '
'
U1 U1 Rsc I1 jX sc I1 U 2
Rsc I1 R
1 R 2 I 1
' Notaţii:
'
'
U2 Schema electrică simplificată:
'
I2 I1
M2
M1

II.4. Determinarea parametrilor transformatorului din încercări
II. 4.1. Încercarea de mers în gol
Schema de încercare: Pentru U1=U1n se măsoară:
P1=P10n
I1=I10n
U2=U20
Se calculează:
Raportul de transformare: Parametrii schemei electrice echivalente:
kT
U1n w1
| I10 a I10 n cos(M10 )
U 20 w2 I10μ I10n sin(M10 )
Factorul de putere la
funcţionarea în gol: U 1n
RFe
P10 n I10 n cosM10
cos(M10 )
U1n I10 n U 1n
Xμ
2021- Facultatea de Inginerie Aerospaţială I10 n sin M10 32
II. 4.2. Încercarea în scurtcircuit
Schema de încercare: Pentru I1=I1n se măsoară:
I1n * A a P1=Pscn
* W1 A1
U1=Uscn
~ Usc V1 A2
X x I2=I2sc
Se calculează:
Raportul de transformare al Parametrii schemei electrice echivalente:
curenţilor:
I1n w2 1 Pscn
kI | Rsc
I 2sc w1 kT I12n
Factorul de putere la 2
scurtcircuit: § U scn ·
X sc ¨¨ ¸¸ Rsc2
cos(Msc )
Pscn © I1n ¹
U scn I1n
II. 4.2. Încercarea în scurtcircuit
Schema de încercare: Tensiunea de scurtcircuit în

unităţi relative:
uscn %
U scn
100
U1n
Se calculează:
Componentele tensiunii de Parametrii schemei electrice echivalente:
scurtcircuit:
U sca I1n Rsc U scr I1n X sc Pscn
Rsc
I12n
usca %
U sca I1n Rsc
100 100 2
U1n U1n § U scn ·
X sc ¨¨ ¸¸ Rsc2
uscr %
U scr
100
I1n X sc
100 © I1n ¹
U1n U1n
II.5. Caracteristicile transformatorului
II. 5.1. Caracteristica externă şi variaţia de tensiune din secundar
Definiţie: U2 f β |U1 I2reprezintă

I1
f fn
U1n
unde β |
factorul de încărcare
cos M 2 ct . I 2 n I1n
al transformatorului
Căderea de tensiune din secundarul transformatorului de la gol la sarcină:
'U 2 U 20 U 2
Căderea de tensiune în unităţi relative:
'U 2 U 20 U 2
'u 100 100
U 20 U 20
U1n w1 U 1n
kT | U 20
U 20 w2 kT
w1
U 1n U 2
U1n kTU 2 w2 U1n U 2'
'u 100 100 100
U 1n U 1n U 1n
U1 C
' jX sc I1 M2
U1 Rsc I1 jX sc I1 U 2 M1
A
O
M2 ' M2 D
U2 B
Rsc I1
Căderea de tensiune în unităţi relative: '
'U 2 U 20 U 2 I2 I1
'u 100 100
U 20 U 20
w1
U 1n U 2
U1n kTU 2 w2 U1n U 2'
'u 100 100 100
U 1n U 1n U 1n
OC OA OD OA AD Rsc I1 cosM 2 X sc I1 sin M 2
'u 100 | 100 100 100
OC OC OC U 1n
U1 C
' jX sc I1 M2
M1
A
O
M2 ' M2 D
U2 B
Rsc I1
Căderea de tensiune în unităţi relative: '
'U 2 U 20 U 2 I2 I1
'u 100 100
U 20 U 20 U2 U 20 1 'u / 100
Rsc I 1 cos M 2 X sc I 1 sin M 2 § Rsc I 1n ·

cos M 2 sc 1n sin M 2 ¸¸100
I1 X I
'u 100 ¨¨
U 1n I 1n © U 1n U 1n ¹
'u | β>usca cosM 2 uscr sin M 2 @ unde
β
I1 reprezintă
factorul de încărcare
I 1n
U 2 | U 20 ^1 - β>usca cosM 2 uscr sin M 2 @ / 100`
al transformatorului

Definiţie: Relaţie de calcul:

f β |U1
U 2 | U 20 ^1 - β>usca cosM 2 uscr sin M 2 @ / 100`
U2 U1n
f fn
cos M 2 ct .
Reprezentare:
U2
RC cosM 2 0,6
U20 R cosM 2 1
RL cosM 2 0,6

II. 5.2. Bilanţul puterilor şi randamentul transformatorului
Diagrama energetică: Puterea disipată (pierdută):

Pierderi Joule în înfăşurarea primară
PJ1 R1 I12
Pierderi Joule în înfăşurarea secundară
PJ 2 R2 I 22
Pierderi în miezul magnetic

Puterea absorbită:
RFe I102 a
P1 U1 I1 cosM1 U1n I1 cosM1
PFe U1n I10a P10n
Puterea furnizată:
U 2 I 2 cosM 2 | U 2 n I 2 n cosM 2 β Sn cosM 2

I2
P2
I 2n

Diagrama energetică: Randamentul:

P2
η
P1
P1 PJ1 PFe PJ 2 P2
2
ª § w · 2 º ª§ w · º Raportarea mărimilor din
PJ 2 RI 2
2 2 «¨¨ 2 ¸¸ R 2' » «¨¨ 1 ¸¸ I 2' » '
R2 I '2
2 secundar la primar nu modifică
«¬© w1 ¹ »¼ ¬© w2 ¹ ¼ bilanţul energetic
Pierderile Joule din transformator:
PJ PJ1 PJ2 R1 I12 R2 I 22 R1 I12 R 2' I 2' 2 | R1 R 2' I12

2 2 I12 I12
R I
sc 1 Rsc I 1n 2 Pscn 2 β 2 Pscn
I 1n I 1n
Expresia randamentului:
β Sn cosM 2
ηβ
β Sn cosM 2 β2 Pscn P10n
Randamentul este maxim η η max
când factorul de încărcare este
optim β β opt. Acesta se
determină prin rezolvarea
ecuaţiei: § wη ·
¨¨ ¸¸ 0
© wβ ¹ opt
>
Sn cosM 2 β Sn cosM 2 β2 Pscn P10n @ P10 n β Pscn β opt
2 P10 n
β Sn cosM 2 >Sn cosM 2 2 β Pscn P10n @ 0 Pscn

II.6. Transformatorul trifazat
II. 6.1. Principiul transformatorului trifazat
Transformatoarele folosite în reţelele de transport a energiei

sunt de regulă trifazate.
)B
)A
Transformatoarele trifazate se obţin B
prin reunirea a trei transformatoare
monofazate.
A
)C Y
Dacă se neglijează neliniaritatea X b
miezurilor, fluxurile fasciculare din cele )A
a
trei circuite magnetice formează un )B y
sistem trifazat simetric de mărimi, a
x
C
căror sumă este nulă la orice moment
de timp:
)C
Z
)A )B )C 0 c
z
Prin urmare nu mai este necesară existenţa coloanei de
închidere a fluxurilor.
II. 6.1. Principiul transformatorului trifazat
A B C
Transformatorul trifazat se
comportă ca trei
transformatoare
monofazate, în care
înfăşurarea secundară X Y Z
aşezată pe o coloană )$ )%
)C
interacţionează nu numai cu x y z
înfăşurarea de pe aceeaşi
coloană, cu condiţia ca
schema de conexiune a
înfăşurărilor primare şi n a b c
secundare să permită
închiderea curenţilor

II. 6.2. Conexiunile transformatoarelor trifazate
CONEXIUNE – modul de legare a înfăşurărilor pe partea de înaltă sau de

joasă tensiune
Conexiuni posibile pe partea de înaltă:

Y - Stea
D - Triunghi
Conexiuni posibile pe partea de joasă:
y - Stea
d - Triunghi
z – Zig-zag
GRUPA DE CONEXIUNE – defazajul dintre tensiunea de linie de înaltă şi

cea de linie de joasă a fazei omoloage, măsurat în sens orar de la înaltă către
joasă exprimat în unităţi de 30 grade.

Conexiunea stea (Y) – se realizează prin legarea împreună fie a sfârşiturilor, fie a
începuturilor înfăşurărilor celor trei faze. Bornele libere vor fi bornele rezultante ale conexiunii.
uAB uBC • Tensiuni de linie: uAB, uBC, uCA
A uCA B C • Tensiuni de fază: uAX, uBY, uCZ
iA iB iC
• Curenţii de linie: iA, iB, iC
A B C
• Curenţii de fază: iA, iB, iC
uAX uBY uCZ
X Y Z
In cazul sistemelor trifazate simetrice:
• Tensiuni de linie (valori efective): U AB U BC U CA Ul

°uAB U l 2 sin(ωt M 0 ) • Tensiuni de fază (valori efective): U AX U BY U CZ U f
°
° 2π Ul 3 U f
® BC
u U l 2 sin( ω t M 0 )
° 3 • Curenţii de linie = Curenţii de fază (valori efective):
° 4π
u
°¯ CA U l 2 sin( ω t M 0 ) I AX I BY I CZ I l I f
3 2021- Facultatea de Inginerie Aerospaţială 45
Conexiunea triunghi (D) – se realizează prin legarea împreună a sfârşitului înfăşurării unei
faze cu începutul înfăşurării altei faze. Fie bornele de început, fie cele de sfârşit sunt bornele
rezultante ale conexiunii.
uAB u • Tensiuni de linie: uAB, uBC, uCA
BC
A uCA B C • Tensiuni de fază: uAX, uBY, uCZ
iA iB iC
• Curenţii de linie: iA, iB, iC
A B C
• Curenţii de fază: iAX, iBY, iCZ
uAX uBY uCZ
iAXX iBYY iCZZ
In cazul sistemelor trifazate simetrice:
• Tensiuni de linie = Tensiuni de fază (valori efective):
U AB U BC U CA U l U f
°uAB U l 2 sin(ωt M 0 )
°
° 2π • Curenţii de linie (valori efective): IA IB IC Il
®uBC U l 2 sin(ωt M 0 )
° 3 • Curenţii de fază (valori efective): I AX I BY I CZ If
° 4π
u
°¯ CA U l 2 sin( ω t M 0 ) Il 3 If
3 2021- Facultatea de Inginerie Aerospaţială 46
II. 6.2. Conexiunile transformatoarelor trifazate - exemple
Conexiune Yy B
uAB uBC
uCA
UAB UBC
A B C
Z X
A B C
Y
uAX uBY uCZ
X Y Z A UCA C
a b c
uxa uyb uzc b
x y z Uab
Ubc
z x
a uab b ubc c y
a c
uca Uca
Conexiune Yy B
uAB uBC
uCA
UAB b UBC
A B C
Uab ZU X
bc
A B C z x Y
uCZ y
uAX uBY
aA c
X Y Z Uca UCA C
a b c
U AB , U ab
uax uby ucz
0q 360 q
x y z
Grupa: Notaţie:
360q Yy - 12
a uab b ubc c 12
30q
uca
Conexiune Yyn B
uAB uBC
uCA
UAB b UBC
A B C
Uab ZU X
bc
A B C z x Y
uCZ y
uAX uBY
a c
X Y Z A Uca UCA C
a b c
U AB , U ab
uax uby ucz
0q 360 q
x y z
Grupa: Notaţie:
360q Yy n - 12
a uab b ubc c n 12
30q
uca
Conexiune Yy B
uAB uBC
uCA
UAB UBC
A B C
Z X
A B C
Y
uAX uBY uCZ
X Y Z A UCA C
x y z
uxa uyb uzc
Uca
a b c c a
y
x z
a uab b ubc c
Ubc Uab
uca
2021- Facultatea de Inginerie Aerospaţială
b 50
Conexiune Yy B
uAB uBC
uCA
UAB UBC
A B C
Z X
A B C
A Y
Uca
uAX uBY uCZ c
X Y Z y UCA C
x y z
a
x z
uxa uyb uzc Ubc Uab U AB , U ab 180 q
b
a b c Grupa: Notaţie:
180q Yy - 6
a uab b ubc c 6
30q
uca
Conexiune Yd B
uAB uBC
uCA
UAB UBC
A B C
Z X
A B C
Y
uAX uBY uCZ
X Y Z A UCA C
x y z
a =y
uzc Uca
uxa uyb
a b c c= x Uab
Ubc b =z
a uab b ubc c
uca
Conexiune Yd
B
uAB uBC U AB , U ab 150 q

uCA UAB UBC
A B C
Z X
A B C Y
A a =y
uAX uBY uCZ Uca
UCA C
X Y Z
x y z c= x Uab
uxa uyb uzc
Ubc b =z
a b c Notaţie:
Grupa:
150q Yd - 5
a uab b ubc c 5
30q
uca
Conexiune Dy B =X
uAB uBC
uCA
UAB UBC
A B C
A B C
uAX uBY uCZ
X Y Z A=Z UCA C =Y
x y z
uxa uyb uzc
Uca a
a b c
c y
z Uab
a uab b ubc c x
uca Ubc
b
Conexiune Dy B =X
uAB uBC U AB , U ab 150 q
uCA
A B C UAB UBC
A B C
uAX uBY uCZ A =Z
X Y Z Uca a
x y z UCA C =Y
uzc c y
uxa uyb z Uab
x
a b c
Ubc
Grupa: b Notaţie:
a uab b ubc c 150q Dy - 5
5
uca 30q
Conexiune Yz B
uAB uBC
A uCA B C
A B C UAB UBC
uAX uCZ Z X
uBY
X Y Z A Y
a1 b1 c1 C
c=z2
ux1a1 uy1b1 uz1c1 UCA
x1 y1 z1 Uca
c2=b1
a2 b2 c2
ua2x2 ub2y2 uc2z2 z1 x1
x2 y2 z2 Ubc y1
a2=c1
a=x2
b2=a1
a uab b ubc c Uab
b=y2
uca 2021- Facultatea de Inginerie Aerospaţială 56
Conexiune Yz B
uAB uBC
A uCA B C U AB , U ab 210 q
A B C c=z2 UAB UBC

uCZ Uca Z X
uAX uBY c2=b1
X Y Z A Y
a1 b1 c1 z1 x1 C
Ubc y1
a2=c1
ux1a1 uy1b1 uz1c1 a=x2 UCA
x1 y1 z1 b2=a1
b=y2 Uab
a2 b2 c2
ua2x2 ub2y2 uc2z2
x2 y2 z2 Grupa: Notaţie:
210q Yz - 7
7
a uab b ubc c 30q
uca 2021- Facultatea de Inginerie Aerospaţială 57
II.7. Autotransformatorul
Între înfăşurarea primară şi cea

secundară există o legătură galvanică.
Transferul de putere dintre primar şi

secundar se face atât pe cale
electromagnetică cât şi pe cale galvanică.
w1 – nr. de spire dintre A şi X;
w2 – nr. de spire dintre a şi x.
Ecuaţiile de funcţionare:



U1 E1 w1
|
U 20 E 2 w2
w1 w2 I1 w2 I12 w1 I10 | 0
I12 I1 I 2
w1 w2 I1 w2 I1 - I 2 w1 I1 w2 I 2 0
I1
I2
w2
w1


Ecuaţiile de funcţionare: Bilanţul de puteri:
U1 E w1 I1 w1 * *
| 1 S1 S 2 U 1 I1 U2 I2
U 20 E 2 w2 I2 w2
Puterea totală absorbită:
St
*
U 1 I1 *
U1 I12 I 2
*
*
U1 I12 U1 I 2
*
Puterea transmisă pe cale electromagnetică:

Sem U 2 I12
*
U1 U 2 I1* *
U 1 I1 U 2 I1
*
Puterea transmisă pe cale galvanică:

Sc St Sem U 2 I1* *
2
U 2 I2021-I *
12 U I *
U I
2 de2 Inginerie
Facultatea
*
2 12Aerospaţială 60


U1 E w1 I1 w1 Sem U1 U 2 I1* 1
U2
1
w2
| 1 *
U 20 E 2 w2 I2 w2 St U 1 I1 U1 w1
Puterea totală:

2 o0
* * * * * Sem w o S t Transferul se face
St U I
1 1 U1 I I
12 2 U I U I
1 12 1 2
preponderent pe cale electromagnetică
Puterea transmisă pe cale electromagnetică:
2 ow1
Sc w o S t Transferul se face
Sem U I
*
2 12 U1 U 2 I *
1
*
U I U I
1 1
*
2 1
preponderent pe cale galvanică
Puterea transmisă pe cale galvanică:
Sc St Sem U 2 I1* *
2
U 2 I2021-I *
12 U I *
U I
2 de2 Inginerie
Facultatea
*
2 12Aerospaţială 61

MA Ş INI Ş IAC Ţ Ionări Electrice

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MA Ş INI Ş IAC Ţ Ionări Electrice

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti

Departamentul Maşini, Materiale şi Acţionări Electrice

MAŞINI ŞI ACŢIONĂRI ELECTRICE

Prof. dr. ing. Leonard Marius MELCESCU

2021- Facultatea de Inginerie Aerospaţială 1

2021- Facultatea de Inginerie Aerospaţială 2

2021- Facultatea de Inginerie Aerospaţială * 3

După numărul de faze, transformatoarele )

2021- Facultatea de Inginerie Aerospaţială * 5

Regimul de funcţionare în gol nominal =

2021- Facultatea de Inginerie Aerospaţială 6

Amplitudinea fluxului fascicular:

2021- Facultatea de Inginerie Aerospaţială 11

La funcţionarea în gol curentul

2021- Facultatea de Inginerie Aerospaţială 12

Curentul de mers în gol este înlocuit cu S

valorile puterilor active şi reactive

OBSERVAŢIE: Densitatea de volum a pierderilor prin histerezis este

2ρJ (t )l 2ωBmly  sin(ωt ) J σE  E ρJ

Pierderile totale din miezul magnetic la funcţionarea în gol:

I10 Se poate aproxima:

Legea circuitului magnetic: )

i10 componenta curentului primar u1 )

w1i10 w1i1  w2i2 x

La funcţionarea în sarcină curenţii din înfăşurări )

Ecuaţiile de tensiuni in instantaneu: Notaţii:

Ecuaţia de tensiuni din secundar:

Ecuaţia de tensiuni din secundar în mărimi raportate:

2021- Facultatea de Inginerie Aerospaţială 25

Ecuaţiile de tensiuni în complex în

° U '  R ' I  jX ' I  E

Ecuaţiile de tensiuni în complex în

2021- Facultatea de Inginerie Aerospaţială 29

Ecuaţiile de tensiuni în complex în

2021- Facultatea de Inginerie Aerospaţială 30

2021- Facultatea de Inginerie Aerospaţială 31

Schema de încercare: Pentru U1=U1n se măsoară:

Schema de încercare: Pentru I1=I1n se măsoară:

Schema de încercare: Tensiunea de scurtcircuit în

Definiţie: U2 f β |U1 I2reprezintă

Rsc I 1 cos M 2  X sc I 1 sin M 2 § Rsc I 1n ·

2021- Facultatea de Inginerie Aerospaţială 37

Definiţie: Relaţie de calcul:

2021- Facultatea de Inginerie Aerospaţială 38

Diagrama energetică: Puterea disipată (pierdută):

 Pierderi Joule în înfăşurarea secundară

 Pierderi în miezul magnetic

U 2 I 2 cos M 2 | U 2 n I 2 n cos M 2 β  Sn  cos M 2

2021- Facultatea de Inginerie Aerospaţială 39

Diagrama energetică: Randamentul:

Pierderile Joule din transformator:

PJ PJ1  PJ2 R1 I12  R2 I 22 R1 I12  R 2' I 2' 2 | R1  R 2' I12

2021- Facultatea de Inginerie Aerospaţială 41

Transformatoarele folosite în reţelele de transport a energiei

2021- Facultatea de Inginerie Aerospaţială 43

CONEXIUNE – modul de legare a înfăşurărilor pe partea de înaltă sau de

Conexiuni posibile pe partea de înaltă:

GRUPA DE CONEXIUNE – defazajul dintre tensiunea de linie de înaltă şi

2021- Facultatea de Inginerie Aerospaţială 44

uAB uBC  U AB , U ab 150 q

A B C c=z2 UAB UBC

Între înfăşurarea primară şi cea

Transferul de putere dintre primar şi

2ρJ (t )l 2ωBmly sin(ωt ) J σE E ρJ

w1i10 w1i1 w2i2 x

° U ' R ' I jX ' I E

Rsc I 1 cos M 2 X sc I 1 sin M 2 § Rsc I 1n ·

Pierderi Joule în înfăşurarea secundară

Pierderi în miezul magnetic

U 2 I 2 cosM 2 | U 2 n I 2 n cosM 2 β Sn cosM 2

PJ PJ1 PJ2 R1 I12 R2 I 22 R1 I12 R 2' I 2' 2 | R1 R 2' I12

uAB uBC U AB , U ab 150 q