26

Capitolul III

Ecuaţii diferenţiale de ordin superior

Să se integreze următoarele ecuaţii diferenţiale:

1. y’’’ = sinx + cosx;

Soluţie
Această ecuaţie se rezolva prin integrări succesive. Deci
y’’ = - cosx + sinx + C1,
y' = − sin x − cos x + C1 x + C2 şi atunci vom avea:
2
y = cos x − sin x + C1 x + C 2 x + C 3 .
2
2. y  y ' '−2 y ' = 0;
2

Soluţie
Ecuaţia fiind omogenă se notează y’=z şi rezultă
y ( y ' z + yz' ) − 2 y 2 z 2 = y 2 ( z 2 + z ' ) − 2 y 2 z 2 = 0, deci y  0 sau z '−z 2 = 0, de
dz 1 y dy dx
unde = dx, = x + C1 adică = x + C1 , =− şi
z 2
−z − y' y x + C1
C2
y ( x) = .
x + C1

3. y ' '+ y ' 2 = 2y ;

e
Soluţie
Ecuaţia este autonoma, deoarece lipseşte variabila independenta x. În acest
caz se notează y’ = p şi se considera ca necunoscută p = p(y), deci
dy' dp dy
y' ' = = = p' p şi ecuaţia devine p' p + p 2 = 2e − y . Notând p2 = z
dx dy dx
obţinem ecuaţia liniară z '+2 z = 4e − y ce are soluţia generală
z ( y ) = C1e −2 y + 4e − y şi cum z = p 2 = y ' 2 avem y' =  C1e −2 y + 4e − y
27

dy 1
adică ecuaţia = dx cu soluţia x + C 2 =  C1 + 4e y sau
 C1e −2 y + 4e − y 2
C1
ey + = ( x + C2 ) 2 .
4

4. y’’’ + y’’ = sinx.

Soluţie
Se notează y’’ = z şi ecuaţia devine z’ + z = sinx o ecuaţie liniară cu soluţia
ex
z ( x) = e − x (C1 + (sin x − cos x)). Aşadar
2


1 1
y ' ( x) = z ( x)dx + C 2 = −C1e − x − cos x − sin x + C 2 şi
2 2


1 1
y ( x) = y ' ( x)dx + C3 = C1e − x − sin x + cos x + C 2 x + C3 .
2 2

5. xy "+ ( x − 2) y '− 2 y = 0.
Soluţie
Cum ecuaţia se mai scrie x( y "+ y ') − 2( y '+ y ) = 0 notând z = y '+ y avem
xz '− 2z = 0 adică z = C1 x 2 , y '+ y = C1 x2 , şi
y( x) = e− x (C2 +  C1 x 2e x dx) = e− x [C2 + C1 ( x 2e x − 2xe x + 2e x )] = C2e− x + C1x 2 − 2C1x + 2C1.

6. 4 xy' '−( y ' ' ) 2 − 4 y' = 0.

Soluţie
1
Se notează y ' = z şi ecuaţia devine z = xz'− ( z ' ) 2 , o ecuaţie Clairaut cu
4
1 2
soluţiile z ( x) = Cx − C (soluţia generală) şi z ( x) = x 2 (soluţia singulară).
4
2
x 1 x3
Rezultă y ( x) = C − C 2 x + C1 , y ( x) = + C2 .
2 4 3
 28

7. (1 − y ) y ''+ 2( y ') 2 = 0.
Soluţie
y' ' 2 y'
Ecuaţia se scrie = şi integrând, ln y' = 2 ln y − 1 + ln C deci
y' y − 1
1 1
y ' = C ( y − 1) 2 adică = Cx + C1 şi în final 1 − y = .
1− y Cx + C1

8. x 2 y " = ( y ') 2 .
Soluţie
Notând y ' = z avem ecuaţia x 2 z ' = z 2 cu variabile separate, ce admite soluţia
dz dx
z  0 deci y '  0, y ( x) = C. Fie z  0 separând variabilele obţinem 2 = 2
z x
1 1 dx 1 xdx x 1
( x  0) , = + C1 , = + C1 y= = − 2 ln C1 x + 1 + C2
z x dy x C1 x + 1 C1 C1
x2
dacă C1  0 şi dacă C1 = 0 atunci y ' = x ,deci y = + C.
2

9. yy' '−( y ' ) 2 = 0.

Soluţie
Rezolvăm ecuaţia prin 3 moduri:
y' ' y'
a) Ecuaţia se scrie = şi integrând obţinem ln y' = ln y + ln C adică
y' y
ecuaţia cu variabile separabile y'= C1 y ce are soluţia y = C 2 e C1x .
b) Ecuaţia fiind omogenă, făcând substituţia y ' = yz obţinem
y 2 z 2 + y 2 z '− y 2 z 2 = 0 , adică z ' = 0 , deci z = C1 . Aşadar y'= C1 y ce are
soluţia y = C 2 e C1x .
c) Cum variabila independentă x lipseşte, avem o ecuaţie autonomă. În acest
caz se notează y ' = p şi se consideră ca necunoscută p = p( y ) , deci
dy' dp dy
y' ' = = = p' p şi ecuaţia devine yp ' p − p 2 = 0 . Notănd
dx dy dx
29

2
p 2 = z obţinem ecuaţia liniară omogenă z, ( y  0) ce are soluţia z'=
y
generală z = C1 y 2 şi cum z = p 2 = y '2 avem y'= C1 y cu soluţia y = C 2 e C1x .

10. ( x 2 + 1) y ''− 2 xy '+ 2 y = 0 ( x  0) ştiind că are soluţie particulară un

polinim de gradul întâi.

Soluţie
Fie y p ( x) = ax + b cu a, b  . Rezultă b = 0 şi a  0 oarecare,fie a = 1 . Se
face schimbarea de funcţie y = y p z = xz, y ' = z + xz ', y '' = 2 z '+ xz '' şi ecuaţia
devine ( x 2 + 1)(2 z '+ xz '') − 2 x( z + xz ') + 2 xz = 0 adică z ''( x3 + x) + 2 z ' = 0.
2u
Notând z ' = u rezultă u '( x3 + x) + 2u = 0, u '+ 3 = 0 cu soluţia
x +x
2 x 2 +1
−  x ( x2 +1) dx −2ln x + ln x 2 +1 ln x2 + 1
u ( x) = C1e = C1e = C1e x2
= C1 şi deci
x2
 1  1
z ( x) = C1  1 + 2  dx = C1 x − C1 + C2 adică y ( x) = C1 x 2 + C2 x − C1.
 x  x
Observaţie. Ecuaţia se mai poate rezolva şi derivând ecuaţia în
raport cu x ;
obţinem ( x 2 + 1) y ''' = 0 adică
x2
y ''' = 0, y '' = C1 , y ' = C1 x + C2 , y ( x) = C1
+ C2 x + C3 cum y soluţie
2
C x2 C
a ecuaţiei  C3 = − 1 şi deci y ( x) = C1 + C2 x − 1 .
2 2 2

11. xy' '−( x + 1) y '+ y = 0 .

Soluţie
Derivăm xy' ' '+ y ' '− y '− xy' '− y ' '+ y ' = xy' ' '− xy' ' = 0 ;
y ' ' = Ce x , y ' = Ce x + C1 , y = Ce x + C1 x + C 2 , care satisface ecuaţia dată când
C1 = C 2, deci y = Ce x + C1 ( x + 1).
 30

Altfel, scriem x( y ' '− y ' ) − ( y '− y ) = 0 , notăm cu y '− y = u şi rezultă

xu'−u = 0, u = Cx adică y '− y = Cx şi y = C1e x + C (1 + x).
Altfel, se vede că y = e x este o soluţie particulară a ecuaţiei şi se face
schimbarea de funcţie y = e x z , y ' = e x z + e x z ' , y' ' = 2e x z '+e x z + e x z ' ' şi
ecuaţia devine xz' '+ xz'− z' = 0 , xz' ' = (1 − x) z ' cu z ' = Cxe − x şi
z = C1e − x ( x + 1) + C 2 adică y = e x z = C1 ( x + 1) + C 2 e x .

Să se determine soluţia generală a ecuaţiilor

12. y (4) − 3 y '''+ 3 y ''− y ' = 0 .

Soluţie
Cum polinomul caracteristic P( X ) = x 4 − 3x3 + 3x 2 − x = x( x − 1)3 are
radacinile 1 = 0, 2 = 3 = 4 = 1 deci soluţia generală este
y( x) = c1 + c2e x + c3 xe x + c4 x2e x , cu c1, c2 , c3 , c4 constante reale arbitrare.

13. y (4) − 2 y '''+ 2 y ''− 2 y '+ y = 0 .

Soluţie
Polinomul caracteristic este
P( X ) = x 4 − 2 x3 + 2 x 2 − 2 x + 1 = ( x 2 + 1)( x 2 − 2 x + 1) şi deci
1 = 2 = 1, 3 = i, 4 = −i
Considerând ecuaţia ca fiind cu coeficienţi din avem un sistem
fundamental de soluţii al ecuaţiei, anume {e x , xe x , eix , e−ix } şi cum
− ix
eix = cos x + i sin x , iar eix = e atunci soluţiile reale liniar independente
pentru ecuaţie sunt {e x , xe x , cos x,sin x} . Deci, soluţia generală a ecuaţiei
noastre este : y( x) = c1e x + c2 xe x + c3 cos x + c4 sin x , cu c1 , c2 , c3 , c4 constante
arbitrare reale.

14. y ''+ 10 y '+ 25 y = 4e−5 x .

Soluţie
Ecuaţia caracteristică este r 2 + 10r + 25 = 0 cu soluţiile r1 = r2 = −5 şi soluţia
generală a ecuaţiei omogene este y0 ( x) = C1e−5 x + C2 xe−5 x . Căutăm pentru
31

ecuaţia neomogenă o soluţie particulară de forma y p = Cx 2 e −5 x (deoarece –5

este soluţie dublă a ecuaţiei caracteristice),
y' p = C (2 x − 5x 2 )e −5 x , y' ' p = C (2 − 20x + 25x 2 )e −5 x şi punând condiţia ca yp
să verifice ecuaţia neomogenă obţinem 2Ce −5 x = 4e −5 x , deci C = 2 şi
y p = 2 x 2 e −5 x . Soluţia generală a ecuaţiei iniţiale este
y( x) = y0 ( x) + y p ( x) = (C1 + C2 x)e −5 x + 2 x 2 e −5 x .

15. y '''− y ''+ y '− y = cos x .

Soluţie
Ecuaţia caracteristică este r 3 − r 2 + r − 1 = (r − 1)(r 2 + 1) = 0 şi soluţia
generală a ecuaţiei omogene este dată de:
y0 ( x) = C1e x + C2 cos x + C3 sin x . Căutând o soluţie particulară a ecuaţiei
neomogene de forma y p ( x) = x(a cos x + b sin x) , (deoarece 1 este rădăcină
1
simplă a ecuaţiei caracteristice), găsim a = b = şi soluţia generală a
4
ecuaţiei iniţiale este
x
y ( x) = y 0 ( x) + y p ( x) = C1e x + C 2 cos x + C3 sin x + (sin x + cos x).
4

16. y '''− 4 y ' = xe2 x + sin x + x 2 .

Soluţie
Cum r 3 − 4r = 0, r1 = 0, r2 = 2, r3 = −2 şi y0 ( x) = C1 + C2 e 2 x + C3e −2 x .
Căutând o soluţie particulară a ecuaţiei neomogene, de forma
y p ( x) = x(ax + b)e 2 x + c sin x + d cos x + x( Ax 2 + Bx + E ) găsim
1 3 1 1 1
a= , b = − , c = 0, d = − , A = − , B = 0, E = − şi
16 32 5 12 8
1 3 1 1 1
y ( x) = C1 + C 2 e 2 x + C 3 e − 2 x + x( x − )e 2 x − cos x − x 3 − x
16 32 5 12 8

17. y ''− y '− 2 y = 3e2 x

 32

Soluţie
Cum polinomul caracteristic P( X ) = X 2 − X − 2 = ( X − 2)( X + 1) , avem
soluţia generală pentru ecuaţia omogenă y ( x) = c1e 2 x + c2 e − x . Pentru ecuaţia
neomogenă căutăm soluţii particulare de forma
y p = cxe2 x  y ' p = ce2 x + 2cxe2 x
iar y ''p = 2ce2 x + 2ce2 x + 4cxe2 x .
Deci, punând condiţia să verifice ecuaţia neomogenă, avem
4ce 2 x + 4cxe 2 x − ce2 x − 2cxe 2 x − 2cxe 2 x = 3e 2 x deci 3ce 2 x = 3e 2 x adică c = 1 .
Atunci avem soluţia generală pentru ecuaţia iniţială
y( x) = c1e2 x + c2e− x + xe2 x .

18. y '''+ 2 y ''− y '− 2 y = e x + 2 + sin x

Soluţie
Polinomul caracteristic este
P( X ) = X 3 + 2 X 2 − X − 2 = ( X − 1)( X + 1)( X + 2)
şi soluţia generală a ecuaţiei omogene este y( x) = c1e x + c2e− x + c3e−2 x .
Căutăm soluţiile particulare de forma
y p ( x) = cxe x + A +  cos x +  sin x
şi determinăm pe c, A,  şi  punând condiţia să verifice ecuaţia
1 1 2
neomogenă  c = , A = −1,  = ,  = − . Aşadar, soluţia generală a
6 5 5
1 1 2
ecuaţiei iniţiale este y ( x) = c1e x + c2 e − x + c3e −2 x + xe x − 1 + cos x − sin x .
6 5 5

19. y ''+ y = x cos x

Soluţie
Cum P( X ) = X 2 + 1 , pentru ecuaţia omogenă avem soluţia
y( x) = c1 cos x + c2 sin x .
Căutăm soluţia particulară de forma
1
y p = x[(ax + b) cos x + (cx + d ) sin x]  a = 0, b = c = , d = 0
4
33

1
şi soluţia este y ( x) = c1 cos x + c2 sin x + ( x cos x + x 2 sin x) .
4

20.Folosind metoda Lagrange, să se determine soluţia generală pentru ecuaţia

diferenţială: y ''− y = 4e x .
Soluţie
Ecuaţia caracteristică r 2 − 1 = 0 are rădăcinile r1 = 1, r2 = −1 , deci soluţia
generală a ecuaţiei liniare omogene este y0 ( x) = C1e x + C2e − x . Căutăm o
soluţie particulară a ecuaţiei neomogene de forma
−x
y p ( x) = C1 ( x)e + C2 ( x)e şi determinăm pe C1 ( x), C2 ( x) punând condiţia
x

ca yp să verifice ecuaţia liniară neomogenă. Această condiţie revine la

 −x
C '1 ( x)e + C ' 2 ( x)e = 0
x

 . Rezultă C '1 ( x)e x = 2e x adică C '1 ( x) = 2 ,

 −x
C '1 ( x)e − C ' 2 ( x)e = 4e
x x

C1 ( x) = 2 x şi C '2 ( x)e − x = −2e x adică C ' 2 ( x) = −2e 2 x , C 2 ( x) = −e 2 x . Soluţia

particulară este y p ( x) = 2 xe x − e x şi soluţia generală va fi
y( x) = y0 ( x) + y p ( x) = C1e x + C2 e − x + e x (2 x − 1) .

21. Fie ecuaţia liniară neomogenă (2 x + 1) y ' '+4 xy'−4 y = 2 x + 1 . Să se arate că

ecuaţia liniară omogenă asociată admite ca soluţie un polinom nenul şi să se
rezolve ecuaţia neomogenă iniţială.
Soluţie
Căutăm o soluţie y1 ( x) = an x n + an−1 x n−1 + ... + a1 x + a0 , an  0 a ecuaţiei
omogene asociate (2 x + 1) y ' '+4 xy'−4 y = 0 . Calculând derivatele
y'1 ( x), y' '1 ( x) şi înlocuindu-le în ecuaţie, constatăm că din identitatea care
rezultă obţinem 4nan − 4a n = 0 , deci dacă n  1 atunci a n = 0 , prin urmare
trebuie să avem n = 1; deci soluţia căutată este de forma y1 ( x) = ax + b .
Aşadar, cum y'1 ( x) = a, y' '1 ( x) = 0 şi înlocuind în ecuaţie obţinem
4ax − 4ax − 4b = 0 adică b = 0 şi a . Alegem soluţia y1 ( x) = x .
Rezolvăm acum ecuaţia liniară omogenă (2 x + 1) y ' '+4 xy'−4 y = 0 pentru
care cunoaştem soluţia particulară y1 ( x) = x . Pentru a reduce ordinul ecuaţiei
 34

facem schimbarea de funcţie y = y1 z = xz, y' = z + xz' , y' ' = 2 z'+ xz' ' şi
ecuaţia devine (2 x + 1)(2 z '+ xz' ' ) + 4 x( z + xz' ) − 4 xz = 0 , adică
x(2 x + 1) z ' '+2(2 x 2 + 2 x + 1) z ' = 0 . Notând z' = u rezultă
u' 4 x 2 + 4 x + 2 2 x + 2 2
x(2 x + 1)u '+(4 x 2 + 4 x + 2)u = 0  − = = − deci
u x(2 x + 1) x 2x + 1
du  2 2x + 2  2 x + 1 −2 x
= − dx şi integrând se obţine u ( x) = C1 2 e . Aşadar
u  2x + 1 x  x
2 x + 1 −2 x 1
z ' = C1 2
e ne dă soluţia z ( x) = −C1 e −2 x + C 2 şi soluţia generală a
x x
−2 x
ecuaţiei omogene este y ( x) = xz = −C1e + xC2 .
Pentru a determina o soluţie particulară a ecuaţiei liniare neomogene
folosim metoda lui Lagrange; deci căutăm o soluţie particulară de forma
y p ( x) = −C1 ( x)e −2 x + xC2 ( x) unde C1 ( x), C2 ( x) rezultă din sistemul
 −2 x
− C '1 ( x)e + xC' 2 ( x) = 0
 . Rezolvând acest sistem obţinem

 1
2 C ' ( x ) e −2 x
+ C ' 2 ( x ) = 2 x + 1
1 1
C '1 ( x) = xe 2 x , C ' 2 ( x) = 1 deci C1 ( x) =  x − e 2 x , C 2 ( x) = x
2 2
1 1
şi soluţia particulară este y p ( x) = x 2 − x + .
2 4
Aşadar soluţia generală a ecuaţiei neomogene iniţială este
1 1
y ( x) = −C1e − 2 x + xC2 + x 2 − x + .
2 4

Să se rezolve ecuaţiile Euler

22. x 2 y ''− 3xy '+ 4 y = 5 x, ( x  0) .

Soluţie
x = e t şi ecuaţia devine y' ' (t ) − 4 y' (t ) + 4 y(t ) = 5e t , o ecuaţie liniară
neomogenă. Ecuaţia caracteristică r 2 − 4r + 4 = 0 are rădăcinile r1 = r2 = 2 şi
atunci soluţia generală a ecuaţiei liniare omogene este y0 (t ) = C1e 2t + C2te2t .
35

Căutând o soluţie particulară pentru ecuaţia liniară neomogenă de forma

y p (t ) = aet obţinem a = 5 , adică soluţia ecuaţiei neomogene cu coeficienţi
constanţi este y(t ) = y0 (t ) + y p (t )
deci y (t )) = C1e2t + C2te2t + 5et şi soluţia ecuaţiei iniţiale este
y( x) = C1 x + C2 x ln x + 5 x .
2 2

23. x 2 y ''− xy '+ y = x + ln x ( x  0 ) .

Soluţie
În urma substituţiei x = et obţinem y (t ) − 2 y (t ) + y (t ) = et + t ,
ecuaţie diferenţială liniară neomogenă cu coeficienţi constanţi. Soluţia
generală a ecuaţiei omogene este y(t ) = c1et + c2tet şi căutând soluţiile
particulare de forma y p (t ) = At 2et + Bt + C , obţinem soluţia generală
1
y (t ) = c1et + c2tet + t 2et + t + 2 ;
2
1
deci soluţia generală a ecuaţiei este : y ( x) = c1 x + c2 x ln x + x ln 2 x + ln x + 2
2

24. 4( x + 1)2 y ''+ y = 0, ( x + 1  0).

Soluţie
Se face schimbarea x +1 = e t şi obţinem ecuaţia 4 y ' ' (t ) − 4 y ' (t ) + y (t ) = 0 cu
ecuaţia caracteristică: 4r 2 − 4r + 1 = (2r − 1) 2 = 0 , deci
t t
y(t ) = C1e 2 + C2te 2 şi soluţia ecuaţiei iniţiale este
1
y( x) = ( x + 1) 2 (C1 + C2 ln( x + 1) ) .

Să se determine soluţia sistemelor


 x' = x + ye
2t

25.  cu condiţia x(0) = 1, y(0) = 0.


 y ' = y − xe − 2t
+ 1
 36

Soluţie
 x(t )   e t 0  u (t ) 
Efectuând substituţia   =  
−t 
 obţinem
 y (t )   0 e  v(t ) 
 et 0  u   e t 0  u '   1 e 2t  e t 0  u   0 
      
 
 0 − e −t  v   0 e −t  v'   − e − 2t 1  0 e −t  v  +  1  , adică
+   =
           
 ue   u ' e   e
t t t
e  u   0 
t
     
 − ve −t   v' e −t   − e −t e −t  v  +  1  , deci sistemul diferenţial cu
+ =
        
u ' = v
coeficienţi constanţi  . Derivând prima ecuaţie avem
v' = 2v − u + e
t

u ' ' = v' = 2v − u + e t = 2u '−u + e t , adică ecuaţia liniară neomogenă cu

coeficienţi constanţi u ' '−2u '+u = e t , cu soluţia generală
t2
u (t ) = C1e t + C 2 te t + e t . Deoarece u' = v , avem
2
t2 
v(t ) = C1e t + C 2 (t + 1)e t +  + t e t şi soluţia generală a sistemului este
2 
 t  t2  
 e  C1 + C2t +  
 x(t )   et 0   u (t )   et 0   2 ;
 =  = −t  
 y (t )   0 e − t   v(t )   0 e  t 2

 e  C1 + C2 (1 + t ) + t + t  
 2  
  adică
 2t  t2  
 e  1
C + C t +  
 x(t )   
2
2 
  = .
 y (t )   t 2 
 C1 + C2 (1 + t ) + t + 
 2
37

Din condiţia iniţială x(0) = 1, y(0) = 0, obţinem C1 = 1, C1 + C2 = 0, adică

 2t  t2 

 x(t ) = e 1 − t + 
  2
C1 = 1, C2 = -1 şi soluţia cerută este  .
 t2
 y (t ) = 2
Sistemul se putea rezolva mai simplu derivând prima ecuaţie în raport cu
t, deci x' ' = x'+2 ye 2t + y ' e 2t şi înlocuind pe x' şi y ' din sistemul dat obţinem
x' ' = x + ye 2t + 2 ye 2t + ye 2t − x + e 2t = 4 ye 2t + e 2t . Eliminând pe y din
relaţiile x' = x + ye 2t şi x' ' = 4 ye 2t + e 2t obţinem ecuaţia liniară cu coeficienţi
constanţi x' '−4 x'+4 x = e 2t , ce are soluţia generală
2
t
x(t ) = C1e 2t + C 2 te 2t + e 2t . Din prima ecuaţie y = e −2t ( x'− x) , adică
2
t2
y (t ) = C1 + C 2 (1 + t ) + t + şi punând condiţia iniţială x(0) = 1, y(0) = 0,
2
 2t  t2 
 x(t ) = e 1 − t + 
  2
obţinem soluţia  .
 t2
 y (t ) = 2

 ln( x − 1)
( x − 1) y '+ 4 y − z = 2 x − 1
26.  cu ( x − 1)  0
( x − 1) z '+ 9 y − 2 z = − 2
 x −1
şi condiţia iniţială y(2) = 1, z(2) = 5.
Soluţie

 y '+ 4 y − z = 2te
−t

Facem schimbarea x − 1 = e şi sistemul devine 

t
−t
 z '+ 9 y − 2 z = −2e

un sistem diferenţial liniar cu coeficienţi constanţi. Derivăm prima ecuaţie şi
eliminăm pe z , obţinem y ''+ 2 y '+ y = −6te−t . Soluţia generală pentru
 38

ecuaţia omogenă y ''+ 2 y '+ y = 0 este y0 (t ) = C1e − t + C2tet şi pentru ecuaţia

neomogenă y ''+ 2 y '+ y = −6te−t vom căuta o soluţie particulară
y p (t ) = (at + b)t 2e−t , deoarece r = 1 este soluţie dublă a ecuaţiei
caracteristice.
După identificare va rezulta y p = t 3e−t şi y(t ) = y0 + y p = (C1 + C2t )e−t + t 3e −t
1
adică y ( x) = C1 + C2 ln ( x − 1) + ln 3 ( x − 1)  .
x −1
Cum z(t ) = y '(t ) + 4 y(t ) − 2te−t = e−t (3C1 + C2 + 3C2t + 3t 3 + 3t 2 − 2t ) adică
1
z ( x) = 3C1 + C2 + 3C2 ln ( x − 1) + 3ln 3 ( x − 1) + 3ln 2 ( x − 1) − 2 ln( x − 1)  .
x −1
Din condiţia iniţială va rezulta C1 = 1, C2 = 2 şi soluţia este :

 1
 y ( x ) = 1 + 2 ln ( x − 1) + ln 3 ( x − 1)  .
x −1

 z ( x) = 1 5 + 4 ln ( x − 1) + 3ln 3 ( x − 1) + 3ln 2 ( x − 1)  .
 x −1  

27. Mişcarea unui mobil M(x, y) într-un plan xOy se realizează după legea
 x'+ x + 2 y = 0
 . La momentul t = 0 el se află în punctul A(1, 1). Să se
 y '−2 x + y = 0
determine traiectoria parcursă de mobil.

Soluţie
x'+ x
Din prima ecuaţie rezultă y = − şi înlocuim în ecuaţia secundă; rezultă
2
x' '+2x'+5x = 0 şi ecuaţia caracteristică r 2 + 2r + 5 = 0 având rădăcinile
r1 = −1 + 2i, r2 = -1-2i avem x(t ) = e −t (C1 cos 2t + C 2 sin 2t ) . Cum
x'+ x
y=− obţinem y (t ) = e −t (C1 sin 2t − C 2 cos 2t ) . Din condiţia x(0) = 1,
2
y(0) = 1 obţinem C1 = 1, C2 = -1, adică traiectoria parcursă de mobil, curba
 x(t ) = e (cos 2t − sin 2t )
 −t

integrală a sistemului diferenţial, este dată de  .


 y (t ) = e −t
(sin 2t + cos 2t )
39