Oamenii, societatea si lumea ideilor

Constitutiile din Romania

1.Primele Constitutii la Romani 2.Const din 1866 3.Const din 1923 4.Const din 1938
5.Const din 1948 6.Const din 1952 7.Const din 1965 8.Const din 1991

1.Constitutia=culegerea de legi fundamentale a unui stat. Primele acte

constitutionale la romani au fost adoptate in prima jum a secolului 19:
Regulamentele organice din anii 1831-1832,
Proclamatia de la islaz din 9 iun 1848,
Conventia de la Paris din 1858,
Statutul dezvoltator al lui Cuza din 1864.

2.1866
A fost adoptata la inceputul domnii lui Carol 1, a intrat in vigoare la 1 iunie
1866, era inspirata dupa consitutia belgiana, avea un caracter democratic-liberal,
Numele tarii: Romania,
Forma de stat impusa: monarhie constitutionala,
Seful statului: monarhul, titlu de domnitor/principe din 1881 de rege.
Principiile fundamentale au fost: separatia puterilor in stat, suveranitatea
poporului.
Potrivit principiului separariii puterirol in stat, acestea erau: puterea
legislativa(Parlamentul bicameral, Monarhul), puterea executiva(Guvernul,
Monarhul), puterea judecataroeasca( Instantelor judecatoresti).
Erau prevazute drepturi si libertati cetatenesti precum: dreptul la viata, la
ocrotirea sanatatii, la educatie, la proprietate, la intrunire etc.
Potrivit acestei Const. Monarhul avea drept de VETO, iar votul era cenzitor(doar
barbatii majori stiitori de carti si platitori de taxe).
Aceasta const. a stat la baza dezvoltarii Romaniei Moderne, a fost valabila cu
unele amendamente pana in anul 1923.

3.1923
A fost adoptata in timpul domniei regelui Ferdinand pt a confirma relatiile din
Romania de dupa Marea Unire din 1918. Inspirata din const precedenta, avea caracter
democratic liberal.
Numele tarii: Regatul Romaniei, se precezeaza la articolul II ca Romania era stat
national, unitar si indivizibal.
Seful statului era regele.
Princiiple fundamentale au fost: separatia puterilor in stat, suveranitatea
poporului.
Erau mentionate toate drepturile si libertatile. Fata de cea din 1866 nu mai
prevedea dreptul de VETO si votul era universal ( toti barbatii de peste 21 ani).
A consituit temelia democratiei in Romanai interbelica, a stat la baza Romaniei
mari.

4.1938
A fost impusa pt a confirma regimul de autoritate monarhica a regelui Carol al II
lea.
Forma de stat: monarhie constitutionalam.
Numele statului: Regatul Romaniei.
Seful statului: Regele.
Erau grav afectate principiile democratice.
Parlamentul are rol decorativ.
Regele devenea capul statului, numea Guvernul si avea initiativa legilor.
Drepturile si libertatile cetatenesti sunt afectate, spre ex varsta de vot este de
30 de ani plus+.
Const a fost valabila pana in 1940, a subminat grav democratia in Romania.

5.1948
A fost impusa pentru a legitima instaurarea regimului comunist de tip stalinist in
Romania.
A intrat in vigoare la inceputul dictatorului Gheorghe Ghiorghiu Dej.
Era copiata dupa constitutia sovietica(stalinista) din 1936.
Era o constituitie totalitara, de tip comunist.
Numele tarii: Repubilca Populara Romana.
Forma de stat devenea: Republica de tip popular(comunist).
Organul suprema al puterii in stat era: Marea Adunare Nationala condusa de un
prezidiu.
Se permitea existenta unui singur partid, cel comunist.
Nu mai erau prevazute principiile fundamentale ale democratiei.
Drepturile si libertatiile cetatenesti erau limitate sau anulate.

6.1952
A fost impusa pt a confirma inarirea regimului comunist de tip stalinist in
Romania.
Copia const precedenta si dezvolta prevedrile.
A fost adoptata tot in timpul dictatourii lui Gh. Dej si a fost valabila pana in
1965.

7.1965
A fost impusa pt a legitima preluarea puterii de catrea Niculea Ceausescu.
Era tot o const totalitara de tip comunist.
Forma de stat ramanea republica de tip comunist.
Se confirma dictatura proletariatoului si existenta unui singur partid cel
comunist.
Numele tarii devena Republica Socialista Romania.
Erau acordate mai multe dreputri si libertati dar acestea erau limitate de alte
prevederi sau anulate in practic.
Proprietatea era de stat si cooperatista.
In 1974 aceasta constitutiea a fost modificata prin introducerea functiei de
presidente a RSR.
Aceasta const a fost valabila pe toata peripoada dictaturii lui N. Ceausescu fiind
anulata in decembrie 1989 odata cu inlaturarea lui.

8.1991
A fost adoptata prin referendum in 1991 pt a confirma revenirea Romniei la
democratie.
A intrat in vigoare in timpul presedintelui Ion Iliescu.
Numele statului este Romania.
Stat unitar national si indivizibil.
Forma de stat este Republica, iar seful statului este presedintelui.
Principiile fundamentale sunt cele democratice respectiv: separarea puterilor in
stat si suveranitatea poporului.
Sunt prevazute toate drepturile si libertatile cetatenesti.
Pentru prima data intr-o const romaneasca sunt prevazute curtea constitutionala si
avocatul poporului.
In vederea aderarii Romaniei la structurile Euro-Atlantice constitutia a fost
modificata tot prin Referendum.
Serviciu militar scos in 2003.
-----------------------------------------------------------------------------------
-----------------------------------------------------------------------------------
-------------------
-----------------------------------------------------------------------------------
-----------------------------------------------------------------------------------
-------------------
-----------------------------------------------------------------------------------
-----------------------------------------------------------------------------------
-------------------
Statul si politica
Autonomii locale si institutii centrala in spatiul romanesc(sec IX-XVIII)
1.Autonomii locale
2.Intemeierea Tarii Romanesti si a Moldovei
3.Institutii centrala

1.Autonomiile locale erau uniuni de sate sau de obsti satesti care au stat la baza
constituitii statelor medievale
romanesti.
Autonomiile erau desemnate prin termenii de "voievodat", "cnezat", "tara".
In Evul Mediul, statele medievale romanesti au fost Transilvania, Tara Romaneasca,
Moldova si pt o scurta perioada Dobrogea.
In sec IX, in Transilvania, izvorul istoric intitulat Gerta Hungarorum sau Cronica
lui Anonymus atesta 3 autonimii locale: voievodatului
Menumorut, voievodatul lui Gelu si voievodatul lui Glad.
Tot in Transilvania, sec XI, izvorul istoric intitulat legenda Sf. Gerard atesta
voievodatul lui Ahtum si al lui Giula.
In sec al XIII-lea in 1247, izvorul intitulat Diploma Ioaniților atesta 5 autonomii
locale: voievodatul lui Litovoi, Seneslav, Cnezatul lui Ioan, Farcas si
Tara Severinului.

2.Tara Romaneasca si Moldova au fost intemeiate in sec al XIV-lea sub forma de

voievodate, Tara Romaneasca(Valahia, Transalpina sau Muntenia) era
tara romanilor dintre Carpati si Dunare.
Despre intemeierea ei exista legenda descalecatului lui Negru Voda din Fagaras pe
la 1290.
Adevaratul intemeietor a fost Basarab I(n. 1270- d.1352, domnit intre anii 1310 -
1352), care a stabilit capitala la Curtea de Arges si a obtinut independenta
prin lupta de la Posada.
Moldova era tara romanilor dintre Carpati si Nistru. Despre intemeierea ei exista
legenda descalecatului sau vanatorii lui Dragos Voda.
Adevaratul intemeietor al Moldovei a fost Bogdan I voievod din Maramures, care a
domnit intre anii 1359-1365.

3.Institutiile centrale au fost domnia si biserica.

Domnia era reprezentata de un mare voievod si domn. Acesta avea puteri politice,
militare, judecatoresti, legislative, fiscale etc.
Biserica era organizata sub forma de mitropolie condusa de un mitropolit, sef
religios al tarii.
-----------------------------------------------------------------------------------
-----------------------------------------------------------------------------------
-------------------
-----------------------------------------------------------------------------------
-----------------------------------------------------------------------------------
-------------------
-----------------------------------------------------------------------------------
-----------------------------------------------------------------------------------
-------------------
Constituirea Romaniei Moderne, de la proiect politic la relizarea Romaniei Mari(sec
al XVIII lea-1918)
Proiecte poitice din principatele romane(sec al XVIII lea-prima jumatate a
secolului al XIX-lea)

Dupa infrangerea turcilor la asediul Vienei in 1683, a aparut asa numita "Problema
Orientala"(problema impartirii imperiul Otoman intrat in decadere de catre Austria
si Rusia)
Tarile romane au devenit teatru de razboi, intre rusi, austrieci si turci si au
suferit pierderi teritoriale.
La sf sec al XVIII-lea si in prima jum a sec al XIX-lea, romanii au realizat
proiecte care vizau diferite obiective:
In sec al XVIII-lea astfel de proiecte au fost memoriile boieresti adresate
puterirol crestine, Rusia si Austria. Acestea cereau:
-inlaturarea dominatiei otomane;
-respectarea autonomiei;
-reforme pentru modernizarea tarii; etc.
La inceputul sec al XIX-lea principalul proiect politic a fost cel al revolutiei
conduse de Tudor Vladimirescu in anul 1821.
Acest proiect a reiesit din documente programatice(revolutionare)
precum:"Proclamatia de la Pades", "Cererile norodului romanesc".
Acestea cereau inlaturarea regimului fanariot si reforme pentru modernizarea tarii.
Cel mai important proiect politic din principatele romane in prima jumatate a
secolului al XIX-lea a fost a proiectul pasoptist.
Acest proiect a fost elaborat cu ocazia revolutiei romane din 1848. El a reiesit
din documente programatice precum:
-"Petitia-Proclamatie"
-"Proclamatia de la Islaz"
-"Principiile noastre pentru reformarea patriei" etc.
Proiectul pasoptist cerea: unirea principatelor Moldova si Muntenia, rezolvarea
problemei taranesti, reforme pentru modernizarea tarii.
-----------------------------------------------------------------------------------
-----------------------------------------------------------------------------------
-------------------
-----------------------------------------------------------------------------------
-----------------------------------------------------------------------------------
-------------------
-----------------------------------------------------------------------------------
-----------------------------------------------------------------------------------
-------------------
Unirea principatelor romane(1859). Domnia lui Alexandru Ioan Cuza(1859-1866).
1.Unirea principatelor romane
2.Domnia lui A.I.Cuza
1.Unirea principatelor Moldova si Tara Romaneasca a fost favorizata prin
redeschiderea "Problemei Orientale".
Intre 1853 si 1856 au avut loc Razboiul Crimeei urmat de Congresul de pace de la
Paris(1856) al marilor puteri.
Prin Tratatul de la Paris din 1856 se hotara cu privire la romani: trecerea
principatelor sub garantia colectiva a celor sapte mari puteri,
Moldova primea judetele din sudul Basarabiei, anume Cahul, Ismail si Bolgrad,
consultarea romanilor asupra viitorului lor prin adunari
ad-hoc.
In 1857 s-au constituit adunarile ad-hoc de la Iasi si Bucuresti. Cererile acestora
au fost: unirea principatelor, print strain, neutralitate,
respectarea autonomiei si adunare reprezentativa.
In 1858 a avut loc conferinta de la Paris a marilor puteri, unde s-au analizat
cererile romanilor. Prin Conventia de la Paris s-a stabilit
o unire trunchiata: cate un domnitor, cate o adunare, cate un guvern, cate o
capitala etc.
Singurele institutii comune cu sediul la Focsani erau Comisia Centrala si Inalta
Curte de Justitie si Casatie.
La 5 Ianuarie 1859 Colonelul A.I.Cuza a fost ales domnitor al Moldovei, la Iasi de
o adunare electiva.
La 24 Ianuarie 1859 adunarea electiva de la Bucuresti la ales pe Cuza domnitor al
Munteniei.
Dubla alegere al lui Cuza a insemnat unirea principatelor adica constituirea
statului roman modern.
2.A.I.Cuza a domnit intre, 24 ian 1859 si 11 feb 1866, domnia lui a cuprins doua
perioade distincte anume:
-anii 1859-1862, reprezentand perioada obtinerii recunoasterii internationale a
unirii si a realizarii unificarii administrative
In decembrie 1861 marile puteri au recunoscut unirea pe timpul domniei lui Cuza.
In ianuarie 1862 s-a relizat unificarea admninistrativa: Bucurestiul a devenit
capitala, s-a format primul parlament unic si
primul guvern unic condus de Barbu Catargiu.
-anii 1863-1866, perioada marilor reforme pentru modernizarea tarii
Prima reforma al lui Cuza a fost legea secularizarii averilor manastiresti in 1863.
A doua si cea mai importanta reforma al lui Cuza
a fost reforma agrara din 1864 prin care taranii primeau pamant dupa numarul de
vite si prin despagubire.
-----------------------------------------------------------------------------------
-----------------------------------------------------------------------------------
-------------------
-----------------------------------------------------------------------------------
-----------------------------------------------------------------------------------
-------------------
-----------------------------------------------------------------------------------
-----------------------------------------------------------------------------------
-------------------
Instaurarea monarhiei constitutionale(1866)
Dupa inlaturarea lui Cuza la conducrea Romaniei a fost instaurata o locotenenta
domneasca formata din Nicolae Golescu, Lascar Catargiu si Colonelul
Nicolae Haralambie.
Tronul Romaniei a fost propus initial lui Filip de Flandra apoi printului german
Carol de Hohenzollern-Sigmaringen.
Acesta a venit in tara in aprilie 1866 a fost desemnat domnitor sau principe
printr-un plebiscit si a urcat pe tron la 10 mai 1866 domnind 48 de ani pana in
1914.
Prima mare realizare a domniei lui a fost adoptarea constitutiei din 1866 prin care
Romania devenea monarhie constitutionala.
Alta realizare a fost emiterea monedei nationale leul in 1867.
-----------------------------------------------------------------------------------
-----------------------------------------------------------------------------------
-------------------
-----------------------------------------------------------------------------------
-----------------------------------------------------------------------------------
-------------------
-----------------------------------------------------------------------------------
-----------------------------------------------------------------------------------
-------------------
Proclamarea, Cucerirea si Recunoasterea Independentei Romaniei
Independenta Romaniei a fost proclamata, obtinuta si recunoscuta pe plan
international in anii 1877-1878 in contextul ultimei etape din "Criza Orientala"
In anii 1875-1877 Rusia a provocat revolte in balcani mai precis in Bulgaria,
Serbia, Muntenegru, Bosnia si Hertegovina.
S-a ajuns la un nou razboi intre Rusia si Turcia. La 4 aprilie 1877 s-a incheiat
conventia romano-rusa care prevedea, trecerea armatelor ruse pe
teritoriul romaniei iar Rusia se angaja sa respecte si sa apere drepturile politice
si integritatea teritoriala a Romaniei.
Independenta Romaniei a fost proclamata la Parlamentul de la Bucuresti la 9 si 10
mai 1877.
Pentru cucerirea independentei pe campul de lupta Romania a participat la razboiul
din balcani sau razboiul de independenta in 1877-1878 in alianta cu
Rusia si impotriva Turciei.
Armata romana a obtinut victorii in bataliile de la Grivita, Plevna, Rahova, Vidin
etc.
Independenta Romaniei a fost recunoscuta pe plan international in 1878 prin
tratatele de la Santz Stefano si Berlin, acestea prevedeau:
-Recunoasterea independentei Romaniei, Serbiei si Muntenegru
-Romania primea Dobrogea, Delta Dunarii si Insula Serpilor
-Rusia anexa judetele din sudul Basarabiei(Cahul, Ismail si Bolgrad)