Sunteți pe pagina 1din 50

UNIVERSITATEA MARITIMĂ

Departamentul Electronică şi telecomunicaŃii

LABORATOR
CIRCUTE DE MICROUNDE

As. drd. Ing. Daniela Deacu


UNIVERSITATEA MARITIMĂ CONSTANłA
CIRCUTE DE MICROUNDE

2
UNIVERSITATEA MARITIMĂ CONSTANłA
CIRCUTE DE MICROUNDE

CUPRINS

Pag.

LABORATOR 1 (2 ore) 5
Măsurarea parametrilor de repartiŃie

LABORATOR 2 + LABORATOR 3 (4 ore) 11


Determinarea parametrilor de repartiŃie pentru un tronson de linie microstrip

LABORATOR 4 + LABORATOR 5 (4 ore) 29


Cuplorul direcŃional cu tronsoane de linii în λ/4

LABORATOR 6 + LABORATOR 7 (4 ore) 41


Cuplorul direcŃional cu linii cuplate

3
UNIVERSITATEA MARITIMĂ CONSTANłA
CIRCUTE DE MICROUNDE

4
UNIVERSITATEA MARITIMĂ CONSTANłA
CIRCUTE DE MICROUNDE

LAB 1

5
UNIVERSITATEA MARITIMĂ CONSTANłA
CIRCUTE DE MICROUNDE

6
UNIVERSITATEA MARITIMĂ CONSTANłA
CIRCUTE DE MICROUNDE

Măsurarea parametrilor de repartiŃie


Parametrii [S]
A. Introducere teoretică
Considerăm un tronson de linie:

Fig.1.1 Tronson de linie

U ( z ) = U1eγ z + U 2e −γ z (1.1)

U1 γ z U 2 − γ z
I( z) = − e + e (1.2)
Zc Zc

U S = U1 + U 2

La sarcina (z=0)  U1 U 2 (1.3)
IS = − Z + Z
 c c

 1
U 2 = 2 (U S + Z c I S ) → unda directă de tensiune
 (1.4)
U = 1 (U − Z I ) → unda reflectată/inversă de tensiune
 1 2 S c S

 1
 I1 = − 2 Z (U S − Z c I S ) → unda inversă de curent
 c
 (1.5)
I = 1
 2 2 Z c S
(U + Z c I S ) → unda directă de curent

Pentru anumite circuite de microunde nu putem defini tensiunile şi curenŃii insă se numesc
aşa numitele unde generalizate care sunt definite ca fiind combinaŃii liniare de termeni şi curenŃi, iar

7
UNIVERSITATEA MARITIMĂ CONSTANłA
CIRCUTE DE MICROUNDE
in cazul circuitelelor pentru care nu se pot defini tensiunile şi curenŃii, termenii se definesc
energetic.
Undele generalizate se pot defini astfel

U2 1 U 
a= =  S + Zc ⋅ I S 
Z c 2  Z c 

(1.6)
U 1 U 
b = 1 =  S − Zc ⋅ I S 
Z c 2  Z c 

Aceste relaŃii sunt scrise puntru un caz particular, tronsonul de linie. RelaŃiile pot fi scrise
pentru orice tensiune şi curent, iar în loc de ZC aprare o impedanŃă de normare Z0.

1 U 
a=  + Z 0 ⋅ I  unda directa (incidentă)
2  Z 0 

(1.7)
1 U 
b=  − Z0 ⋅ I  unda reflectată (inversă)
2  Z 0 

RelaŃiile dintre unda directă şi cea reflectată se pot stabili direct pe baza coeficienŃilor de
reflexie şi de transmisie din fiecare secŃiune respectivă.
Pentru un uniport pe care avem tensiuni şi curenŃi se poate defini coeicientul de reflexie.

Fig.1.2 Uniport

b U − Z0 I
Γ= = = S11 (1.8)
a U + Z0 I

[U ] = [ Z ] ⋅ [ I ] (1.9)

U1   I1   Z11.........Z1M 
.  .   Z .........Z 
     21 2M 
(1.10)
[U ] = . ; [ I ] = .  [ Z ] = . 

Pentru un diport

8
UNIVERSITATEA MARITIMĂ CONSTANłA
CIRCUTE DE MICROUNDE

U1   Z11 Z12   I1  U1 = Z11I1 + Z12 I 2


U  =  Z Z   I  ⇒ U = Z I + Z I (1.11)
 2   21 22   2   2 21 1 22 2

U1
Z11 =
I1 I 2 =0

U1
Z12 =
I2 I1 =0
(1.12)
U
Z 21 = 2
I1 I 2 =0

U2
Z 22 =
I2 I1 =0

Cum

[ I ] = [ Z ] [U ]
−1
(1.13)

 I1 = Y11U1 + Y12U 2
 (1.14)
 I 2 = Y21U1 + Y22U 2

I1
Y11 =
U1 U
2 =0

I1
Y12 =
U2 U1 =0
(1.15)
I
Y21 = 2
U1 U
2 =0

I2
Y22 =
U2 U1 =0

 a1  b 
[a] =   [b ] =  1 
 a2  b2 
(1.16)

9
UNIVERSITATEA MARITIMĂ CONSTANłA
CIRCUTE DE MICROUNDE
atunci:
b1 = S11a1 + S12 a2
 (1.17)
b2 = S 21a1 + S 22 a2
unde:
a1= undă incidentă
b1= undă reflectată
b2= undă incidentă la sarcină
a2= undă reflectată la sarcină
b1
S11 = , a2 → adaptare la sarcină (1.18)
a1 a2 =0

b2
S 21 = ,factor de transfer la adaptare (1.19)
a1 a2 =0

Parametri [S] depind de valoarea lui Z0. Dacă impedanŃa de normare este egală cu impedanŃa
caracteristică atunci
Z0 = Zc

 S11 = S 22 = 0

 1 rezultă
 S = S =
cos β l + j sin β l
12 21

0 e − jβ l 
[ S ] =  − jβ l 
e 0

B. Desfăsurarea lucrării
1.1 Să se măsoare şi să se vizualizeze cu ajutorul analizorului vectorial aflat în dotarea
laboratorului, parametri de repartiŃie ai unui tronsonon de linie de lungime 10 cm cu factor de
scurtare 1.
1.2 Să se vizualizeze faza în funcŃie de frecvenŃă şi să se stabilească la ce frecvenŃă
intervine saltul de fază.
1.3 Să se calculeze lungimea de undă din punct de vedere teoretic şi să se compare cu
lungimea de undă calculată în urma masurătorilor cu analizorul vectorial.

10
UNIVERSITATEA MARITIMĂ CONSTANłA
CIRCUTE DE MICROUNDE

LAB 2 + LAB 3

11
UNIVERSITATEA MARITIMĂ CONSTANłA
CIRCUTE DE MICROUNDE

12
UNIVERSITATEA MARITIMĂ CONSTANłA
CIRCUTE DE MICROUNDE

Determinarea parametrilor de repartiŃie pentru un


tronson de linie microstrip

A. Scopul lucrării

În această lucrare se urmăreşte proiectarea unei linii microstrip cu ajutorul sofware-ului


Advanced Design System, soft ce permite proiectarea şi optimizarea unor dispozitive de analiza
planară şi reprezentarea parametrilor [S] pentru o linia microstrip.

B. Introducere teoretică

O structură microstip are, în principiu, configuraŃia arătată de Fig.1. Se observă un strat


dielectric, cu permitivitate dielectrică relativă εr şi tangenta unghiului de pierderi tgδ ce separă două
conductoare. Linia microstrip se realizează prin cablaj imprimat şi poate fi integrată în alte
dispozitive.

Fig.2.3.1. – Linia microstrip

Formulele în general stabilesc doi parametri ai liniei: impedanŃa caracteristică Zc şi


permitivitatea relativă efectivă εreff. Se observă εreff şi nu εr deoarece pentru o linie de transmisiune
există fenomenul de scurtare, iar atunci când este un dielectric altul decît aerul, se asociază acest
factor de scurtare.

13
UNIVERSITATEA MARITIMĂ CONSTANłA
CIRCUTE DE MICROUNDE
v
F= (2.3.1)
c0
Dacă avem un mediu dielectric infinit atunci
v 1
F= = (2.3.2)
c0 εr
Pentru o linie, adică dielectric finit, relatia (2) nu mai este corectă, o parte din liniile de câmp
nu se mai închid în dielectric ci pot fi şi pe afară, şi atunci
v 1
Fs = = (2.3.3)
c0 ε reff

Cu toate că parametri εreff şi εr sunt aproximativi egali ca valoare, acesti parametri depind insă
de parametri geometri ai liniei.
Avem astfel parametri daŃi de formule empirice
Z c (ε r , w, h)
(2.3.4)
ε reff (ε r , w, h)

Unde w reprezintă lăŃimea liniei


H reprezintă înalŃimea dielectricului.

C. Desfăşurarea lucrării

Pentru desfăşurarea lucrării de la borator se va utiliza Advanced Design System 2011,


sofware ce permite proiectarea, analiza şi optimizarea unor dispozitive de analiză planară.

14
UNIVERSITATEA MARITIMĂ CONSTANłA
CIRCUTE DE MICROUNDE

C.1 Să se utilizeze Tool Line Calc din Tool-urile ADS-ului pentru calcularea parametrilor
amintiŃi anterior

Să se calculeze laŃimea liniei w, şi permitivitatea relativă efectivă a liniei pentru un tronson


de linie cu parametri de intrare Zc=50Ω, fmax 2 GHz şi cu strat dielectric FR4 cu εr =4,3 şi h=2mm.
Lungimea liniei este neglijabilă în condiŃiile în care linia este fară pierderi. Care sunt valorile acestor
parametri?

15
UNIVERSITATEA MARITIMĂ CONSTANłA
CIRCUTE DE MICROUNDE

Fig.2.3.2 Line Calc

Se modifică w până când se obŃine Zc 50Ω. Valoarea lui εreff este prezentată în Calculated
Results

C.2 Să se creeze un proiect nou cu numele dumneavoastră şi să se proiecteze o linie


microstrip conform inficaŃiilor următoare
Pasul 1 – Se alege Create a new workspace:

Fig.2.3.3 – Fereastra de start a ADS-ului


16
UNIVERSITATEA MARITIMĂ CONSTANłA
CIRCUTE DE MICROUNDE
Pasul 2 – Se alege un nume şi o locaŃie pentru proiect şi se dă click pe Next

Fig.2.3.4 Denumirea şi localizarea noului proiect

Pasul 3 – Se alege unitatea de masură în care se urmează a se lucra şi se dă click pe Next ->
Next-> Finish până ajungeŃi în fereastra principală a software-ului Advanced Design System
reprezentată în Fig.5

Fig 2.3.5

17
UNIVERSITATEA MARITIMĂ CONSTANłA
CIRCUTE DE MICROUNDE

Fig.2.3.6 Fereastra principală

Pentru proiectarea liniei microstrip se trece în fereastra Layout prin click pe iconiŃa .

Fig.2.3.7 – Fereastra Layout

Pentru început se crează substratul prin click pe iconiŃa Substrare şi urmărind


indicaŃiile din figurile următoare Fig2.3.8 – Fig.2.3.14

18
UNIVERSITATEA MARITIMĂ CONSTANłA
CIRCUTE DE MICROUNDE

Fig.2.3.8

Fig.2.3.9

Fig.2.3.10

19
UNIVERSITATEA MARITIMĂ CONSTANłA
CIRCUTE DE MICROUNDE

Fig.2.3.11

Fig.2.3.12

Fig.2.3.13
20
UNIVERSITATEA MARITIMĂ CONSTANłA
CIRCUTE DE MICROUNDE

Fig.2.3.14

Dupa crearea substratului în fereastra de Layout se desenează un dreptunghi de dimensiuni


oarecare care se va edita conform indicatiilor următoare Fig.15 – Fig.17

Fig.2.3.15
Dublu click pe dreptunghiul desenat în fereastra de Layout pentru dimensionarea corecta a
liniei.

Fig.2.3.16

21
UNIVERSITATEA MARITIMĂ CONSTANłA
CIRCUTE DE MICROUNDE
Linia microstrip va fi dimensionata conform indicaŃiilor din Fig.17

Fig.2.3.17

Se vor adauga portile dând click pe iconiŃa Insert Pin conform fig 18-19

Fig.2.3.18

22
UNIVERSITATEA MARITIMĂ CONSTANłA
CIRCUTE DE MICROUNDE

Fig.2.3.19

Dupa toŃi aceşti paşi se trece la fereastra de configurare a simularii liniei microstrip prin click

pe iconiŃa Simulation Setup, în care se vor observa şi se vor face modificări conform figurilor
următoare.

Fig.2.3.20

23
UNIVERSITATEA MARITIMĂ CONSTANłA
CIRCUTE DE MICROUNDE

Fig.2.3. 21

Fig.2.3.22

24
UNIVERSITATEA MARITIMĂ CONSTANłA
CIRCUTE DE MICROUNDE

Fig.2.3.23 Banda de frecvenŃă

Fig.2.3.24

După toŃi aceşti paşi se apasă pe Simulate pentru generarea parametrilor [S].

C.3 Să se analizeze parametri [S].Ce se observă?

25
UNIVERSITATEA MARITIMĂ CONSTANłA
CIRCUTE DE MICROUNDE

Cuplorul direcŃional

A. Introducere teoretică
Cuploarele direcŃionale sunt dispozitive utilizate pentru a suma semnalele. Un cuplor
direcŃional este un dispozitiv cu patru porŃi.

Fig.1 Schema cuplorului direcŃional

Dacă P1 este puterea aplicată la poarta 1 care este adaptată la impedanŃa generatorului, iar P2,
P3, P4 sunt puterile disponibile la porŃile 2,3,4 parametri importanŃi în descrierea unui cuplor sunt
factorul de cuplaj, directivitatea, izolarea.

Atenuarea de cuplaj
Dacă poarta de intrare este adaptată b1=0, undă reflectată nulă, atenuarea de cuplaj este
reprezentată de formula:
2
a 1
Ac = 1 = 2
(1)
b4 S 41

Dacă circuitul este nedisipativ


2 2
S 41 + S 21 = 1 (2)

Rezultă:

26
UNIVERSITATEA MARITIMĂ CONSTANłA
CIRCUTE DE MICROUNDE
2
S 21 1
1+ 2
= 2
(3)
S 41 S 41

ceea ce duce la
1
1+ = Ac (4)
kp

Atenuarea de cuplaj în dB se poate calcula pe baza determinării raportului dintre puterea


injectată la poartea de intrare, şi puterea transmisă la poarta cuplată
P1
Ac [ dB ] = 10log = −20log S 41 (5)
P4

Cuplajul
Cuplajul se defineşte ca raportul dintre puterea transmisă şi puterea dorită în direcŃia dorită.
1
C= (6)
Ac

U1 P
C [ dB ] = 20log = 10log 1 (7)
U2 P2

Sau în funcŃie de coeficientul de transfer din matricea de repatiŃie


C [ dB ] = −20log S 21 (8)

Directivitatea
Directivitatea cuplorului indică în ce măsură puterea injectată la intrare este transmisă şi la
poarta izolată. Pentru un cuplor ideal, directivitatea este infinită deoarece poarta izolată este nulă
2
S 41
D [ dB ] = 20log 2
(9)
S31

Cuplor ideal S31= 0

Izolarea
P1 P P P P
I [ dB ] = 10log = 10log 1 4 = 10log 1 + 10log 4 (10)
P P P P P

(11)

27
UNIVERSITATEA MARITIMĂ CONSTANłA
CIRCUTE DE MICROUNDE
Adaptarea cuplorul
Γ ad = S11 (12)

FrecvenŃa nominală f0 frecvenŃa pentru care a fost calculat cuplorul şi pentru care
performanŃele sunt maxime.
Banda de frecvenŃă, intervalul de frecuenŃă la care se presupune că performanŃele
cuplorului rămân în limite acceptabile
B ∆f
br = = (13)
f0 f0

B. Desfăsurarea lucrării
Să se proiecteze şi să se analizeze cu ajutorul ADS-ului :
B.1 Cuplorul direcŃional cu tronson de linie în λ/4
B.2 Cuplorul cu linii cuplate

28
UNIVERSITATEA MARITIMĂ CONSTANłA
CIRCUTE DE MICROUNDE

LAB 4 + LAB 5

29
UNIVERSITATEA MARITIMĂ CONSTANłA
CIRCUTE DE MICROUNDE

30
UNIVERSITATEA MARITIMĂ CONSTANłA
CIRCUTE DE MICROUNDE

Cuplorul direcŃional
cu tronson de linie în λ/4

Ştiind că
S 21 p − S 21i
S 41 = = Re{S 21 p } (4.5.1)
2
−4Y02YAYB
S 41 = (4.5.2)
(Y02 − YB2 + YA2 ) 2 + 4Y02YB2
dacă poarta 1 este adaptată atunci
S11 = 0 ⇒ Y02 = ±(YB2 − YA2 ) , (4.5.3)

YA2 − YB2 = Y02


Dacă 1 1 1 (4.5.4)
2
= 2− 2
Z0 Z A Z B
atunci
S31 =0 (4.5.5)
şi
YB
S 41 = − (4.5.6)
YA
YB
S 41 = − (4.5.7)

(4.5.8)

31
UNIVERSITATEA MARITIMĂ CONSTANłA
CIRCUTE DE MICROUNDE
2
S Y2 Y2 Y2
K p = 41 = B2 ⋅ A2 = B2 (4.5.9)
S 21 YA Y0 Y0

 S
2

şi D→∞  D= 41  (4.5.10)
 S 21 
 

B.1.1 Se stabilesc Z0 =49 Ω, ZA =39 Ω, ZB =68 Ω.


a. Să se calculezem analitic parametri S în dB
b. Să se detremine cu ajutorul Tool-lui LineCalc din ADS ,lăŃimea liniilor şi permitivitatea
electrică relativă efectivă după specificaŃiile primite în laboratorul precedent.
c. Să se calculeze lungimea de undă şi să se specifice ce lungime trebuie sa aibă un tronson
în λ/4.
B.1.2 Să se creeze un proiect nou cu numele dumneavoastră şi să se proiecteze un cupor
directional cu tronson de linie în λ/4 conform inficaŃiilor următoare

Pasul 1 – Se alege Create a new workspace:

Fig.4.5.1 – Fereastra de star a ADS-ului


Pasul 2 – Se alege un nume si o locatie pentru proiect şi se da click pe Next

32
UNIVERSITATEA MARITIMĂ CONSTANłA
CIRCUTE DE MICROUNDE

Fig.4.5.2 Denumirea şi localizarea noului proiect

Pasul 3 – Se alege unitatea de masură în care se urmează a se lucra şi se dă click pe Next ->
Next-> Finish până ajungeŃi în fereastra principală a software-ului Advanced Design System
reprezentată în Fig.4.5.4

Fig 4.5.3

33
UNIVERSITATEA MARITIMĂ CONSTANłA
CIRCUTE DE MICROUNDE

Fig.4.5.4 Fereastra principală

Pentru proiectarea cuplorului se trece în fereastra Layout prin click pe iconiŃa .

Pentru început se crează substratul prin click pe iconiŃa Substrare şi urmărind


indicaŃiile din figurile următoare Fig4.5.5 – Fig 4.5.11

Fig 4.5.5

Fig.4.5.6 Structura microstrip

34
UNIVERSITATEA MARITIMĂ CONSTANłA
CIRCUTE DE MICROUNDE

Fig.4.5.7 FreeSpace

Fig.4.5.8 Planul pe care se află conductorul

Fig.4.5.9 Stratul de dielectric

35
UNIVERSITATEA MARITIMĂ CONSTANłA
CIRCUTE DE MICROUNDE

Fig.4.5.10 Stabilirea Dielectricului

Fig.4.5.11 - Planul de masă

Dupa crearea substratului în fereastra de Layout se desenează conform indicaŃiilor din


laboratorul anterior şi din figurile următoare Fig.4.5.12 – Fig.4.5.15

36
UNIVERSITATEA MARITIMĂ CONSTANłA
CIRCUTE DE MICROUNDE

Fig.4.5.12 Cuplorul directional cu tronson de linii

Fig.4.5.13 Desenarea tronsoanelor de linii si dimensionarea lor

37
UNIVERSITATEA MARITIMĂ CONSTANłA
CIRCUTE DE MICROUNDE

Fig.4.5.14 Desenarea tronsoanelor de linii şi dimensionarea lor

Fig.4.5.15 Adăugarea terminaŃiilor şi dimensionarea lor

După proiectarea cuplorului se vor adauga portile în ordine, dând click pe iconiŃa Insert
Pin.
38
UNIVERSITATEA MARITIMĂ CONSTANłA
CIRCUTE DE MICROUNDE
Dupa toŃi aceşti paşi se trece la fereastra de configurare a simularii cuplorului prin click pe

iconiŃa Simulation Setup, în care se vor observa şi se vor face modificări conform figurilor
următoare.

Fig.4.5.16 EM Simulation Setup

Fig.4.5.17 EM Setup – Porturi

39
UNIVERSITATEA MARITIMĂ CONSTANłA
CIRCUTE DE MICROUNDE

Fig4.5.18 EM Setup - Banda de frecvenŃă analizată

După toŃi aceşti paşi se apasă pe Simulate pentru generarea parametrilor [S].

B.1.2 Să se analizeze parametri [S].Ce se observa?

B.1.3 Care este frecvenŃa de rezonanŃă a cuplorului ?

B.1.4 Care este valoarea benzii de frecvenŃă pentru care cuplorul funcŃionează in limite
acceptabile? Cum puteŃi caracteriza cuplorul din punct de vedere a benzii?

B.1.5 Să se reprezinte grafic şi să se analizeze directivitatea şi izolarea cuplorului. Ce


observaŃi?

40
UNIVERSITATEA MARITIMĂ CONSTANłA
CIRCUTE DE MICROUNDE

LAB 6 + LAB 7

41
UNIVERSITATEA MARITIMĂ CONSTANłA
CIRCUTE DE MICROUNDE

42
UNIVERSITATEA MARITIMĂ CONSTANłA
CIRCUTE DE MICROUNDE

Cuplorul direcŃional cu linii cuplate

Două sau mai multe linii se consideră a fi cuplate, daca liniile de transmisiune împart între
ele o zonă comună de dielectric în care există simultan linii de câmp provenind de la fiecare linie de
transmisiune. Cele mai frecvente cuploare cu linii cuplate sunt cuploarele cu linii provenite din
cablu coaxial sau cuploare cu linii pe structura microstrip.

În cazul cuplorului direcŃional cu linii cuplate studiat în această lucrare , avem o structură
microstrip şi două linii cuplate. Cuplorul devine contradirectional, poarta 3 devine poarta cuplată şi
poarta patru devine poartă izolată.

Fig.6.7.1
În acest caz intervin două impedante caracteristice, cea pentru mod par şi cea pentru mod
impar. Structura liniilor de câmp este diferită pentru modul par / impar şi astfel sunt prezente două
impedante caracteristice
Z cp ≠ Z c Z ci ≠ Z c

43
UNIVERSITATEA MARITIMĂ CONSTANłA
CIRCUTE DE MICROUNDE

Fig.6.7.2

Fig.6.7.3

Cuplorul se proiecteaza astfel încât impedanta de normare să fie proporŃională cu produsul


impedantelor caracteristice a celor doua moduri.
Z cp ⋅ Z ci = Z 0 2
Z 0 = Z cp ⋅ Z ci

B.2.1 Să se utilizeze Tool-ul Line Calc din Tool-urile ADS-ului pentru calcularea
parametrilor liniilor pentru un cuplor cu o impedanŃă de normare de 50Ω şi o structura microstrip cu
cu εr =4,3 şi h=2mm, fmax=1 GHz. Care sunt valorile acestor parametri?

44
UNIVERSITATEA MARITIMĂ CONSTANłA
CIRCUTE DE MICROUNDE

Fig.6.7.4 Calea ADS TOOLS –LineCalc

Fig.6.7.5 Calcularea parametrilor liniilor conform datelor de intrare

B.2.2 Să se creeze un proiect nou cu numele dumneavoastră şi să se proiecteze cuplorul cu


linii cuplate conform inficaŃiilor anterioare. Cele doua linii cuplate vor fi la o distanŃă de 1 mm una
faŃă de cealaltă.

45
UNIVERSITATEA MARITIMĂ CONSTANłA
CIRCUTE DE MICROUNDE

Fig.6.7.6 Cuplorul cu linii cuplate

Fig.6.7.7 DistanŃa dintre linii

46
UNIVERSITATEA MARITIMĂ CONSTANłA
CIRCUTE DE MICROUNDE

Fig.6.7.8 Dimensionarea liniilor

Se vor adauga pe rând porŃile cu ajutorul iconiŃei Insert Pin.

Fig.6.7.9 InsertPin

47
UNIVERSITATEA MARITIMĂ CONSTANłA
CIRCUTE DE MICROUNDE
Dupa toŃi aceşti paşi se trece la fereastra de configurare a simularii cuplorului cu linii

cuplate. Click Simulation Setup, în care se vor observa şi se vor face modificări conform
figurilor următoare.

Fig6.7.10 Frequency Plan

Fig.6.7.11 Porturi

48
UNIVERSITATEA MARITIMĂ CONSTANłA
CIRCUTE DE MICROUNDE
După toŃi aceşti paşi se apasă pe Simulate pentru generarea parametrilor [S].

B.2.3 Să se analizeze parametri [S].Ce se observă?

B.2.4 Să se analizeze şi să se reprezinte izolarea şi directivitatea cuplorului.

B.2.5 Care este valoarea minimă garantată a benzii de frecvenŃă? Ce tip de cuplor a-Ńi
proiectat, caracterizând-ul din punct de vedere al benzii de frecvenŃă?

49
UNIVERSITATEA MARITIMĂ CONSTANłA
CIRCUTE DE MICROUNDE

50

S-ar putea să vă placă și