Demodularea semnalelor cu ML

Demodulare sincrona

Pentru semnalele MA,MAPS

Fie semnalul MAPS demodulat cu operator de produs si FTJ

Pentru semnalele BLU

Fie semnalul modulat

BLS cu purtatoarea

Purtatoarea refacuta local are o

eroare de frecventa
Demodulare necoerenta

Fie detectorul de valori medii din figura

 Demodulare necoerenta

Fie detectorul de valori medii folosind AO din figura

Demodulare coerenta

Fie modulatorul cu operator de produs neechilibrat

problema precedenta folosind un operator de produs echilibrat
 Demodulator implementat cu operator de produs cu comutator (Chopper)

Fie demodulatorul cu operator de produs cu comutator

Demodulatorul cu operator de produs implementat cu etaj diferential
Sa se determine curentul de colector al tranzistorului T2
 3. DEMODULAREA SEMNALELOR CU ML
3.1. PRINCIPII

 Orice semnal ML se poate scrie sub forma


sML t   g f t cos0t   g q t sin 0t 
1
2 2
unde
- AM   2, g f t   g c  g t , g q t   0
- MA-PS   2, g q t   0
- BLU   1, g f t   g t , g q t    gˆ t 
- RBL   1, g f t   g t , g q t   depinde de filtru

DEMODULAREA NECOERENTA:

 Pentru semnale MA cu m<1,

forma anvelopei reflectă semnalul modulator se poate utiliza un detector de

anvelopă cu eficienţa detectorului

DETECTOR
ANVELOPĂ

DEMODULAREA COERENTĂ

 Pentru toate celelalte semnale cu ML este necesară refacerea purtătoarei la

recepţie
 În cazul cel mai general purtătoarea refăcută este

unde
- A este amplitudinea semnalului refăcut
-   este eroarea de frecvenţă
-   este eroarea de fază

 În funcţie de parametrii purtătoarei refăcute

-     0 - demodulare sincronă fără eroare de fază ;
-   0,   0 - demodulare sincronă cu eroare de fază ;
1
 -   0,   0 - demodulare asincronă;

 În funcţie de modul în care se realizează demodularea avem:

- demodulatoare realizate cu sumator şi detector de anvelopă;
- demodulatoare realizate cu multiplicator şi FTJ

3.1.1. Demodulatoare realizate cu multiplicator şi FTJ


sML t   g f t cos0t   g q t sin 0t 
1
2 2

 Schema bloc:
FTJ

 
sML t   K M  g f t  cos0t   g q t sin 0t  A cos0   t   
1
2 2 

termenii marcaţi cu galben vor trece de FTJ, iar cei marcaţi cu albastru vor fi puternic
atenuaţi

‼ Justificaţi afirmaţia de mai sus .

‼ Ce parametrii trebuie să aibă FTJ


 Semnalul la ieşire este sML t   g f t cos0t   g q t sin 0t 
1
2 2

v sML t    g f t cos0t   1 gq t sin0t 

2 2

2
3.1.2. Demodulatoare realizate cu sumator şi detector de anvelopă

 Schema bloc:
DETECTOR DE
ANVELOPAd

 Atunci

 Anvelopa sa este

 2 g 2 t   g q2 t 
 Presupunând că  1 şi aproximând radicalul cu primii doi termeni
4 A2
x
din dezvoltarea în serie Taylor 1  x  1  rezultă
2

deci (Demo!)

‼ Comparaţi rezultatele obţinute cu cele două implementări !

‼ Care sunt dezavantajele implementării cu sumator !

Exemplu

Notă: în ambele cazuri expresia semnalului rezultat este aceeaşi, cu excepţia unui
factor multiplicativ. Se poate scrie
3
 KM
 pt demodulatorul cu sumator
K  2

 d pt demodulatorul cu sumator

3.2. EFECTUL ERORILOR DE FAZA ŞI FRECVENŢĂ ALE

PURTĂTOAREI REFĂCUTE LOCAL ASUPRA SEMNALULUI
DEMODULAT

Cazul 1.   0,   0 - demodularea coerentă

pentru orice semnal ML informaţia se reface deoarece

Cazul 2.   0,   0 - demodulare coerentă cu eroare de fază;

- for AM signals,   2, g f t   g c  g t , g q t   0 , deci

iar după condensator

Comentaţi rezultatul

- pt MA-PS   2, g q t   0

Comentaţi rezultatul

- pt BLU   1, g f t   g t , g q t    gˆ t 

Transformata sa Fourier este

Comentaţi rezultatul

Cazul 3.   0, nu conteaza - demodulare asincronă.

4
 
sML t   g f t  cost   g q t sin t 
1
2 2

- pt semnale MA,   2, g f t   g c  g t , g q t   0

iar după condensator

Semnalul nu poate fi demodulat. Comentaţi !

- pt MA-PS   2, g q t   0

Semnalul nu poate fi demodulat. Comentaţi !

- pt BLU   1, g f t   g t , g q t    gˆ t 

Pentru semnalul BLU (cu -) spectrul este

Demonstraţi !
Dacă   0

5
 <0

Fenomenul de suprapunere spectrală

Examplu !

Concluzie
 Semnalele MA şi MA-PS pot fi demodulate cu eroare de fază mai mică decât /2,
dar fără eroare de fază;
 Semnalele BLU pot fi demodulate şi cu eroare de fază, dacă   m

3.3. DEMODULATOARE NECOERENTE

3.3.1. Detectoare de valorimedii

6
 A. Principiu

 redresor monoalternanţă

 redresor dublă alternanţă

sau

 schema bloc

REDRESOARE FTJ
MONO / DUBLA
ALTERNANŢA

7
  pt semnale MA m<1

sau

 redresoare mono-alternanţă

Desenaţi spectrul semnalului

Specificaţi parametrii FTJ
Senalul la ieşire este

*H0

 redresoare dublă-alternanţă

Desenaţi spectrul semnalului

Specificaţi parametrii FTJ
Comparaţi rezultatul cu cel obţinut în cazul precedent
Semnalul la ieşire este

B. Implementarea cu tranzistoare bipolare

8
 R Cc T2 ic2(t)

iR(t) T1
R0 C0
ui(t) ue(t)
~
E

*R-1
Desenaţi spectrul

 pt FTJ

deci

Notă: pentru a ne asigura faptul tranzistorul se deschide în profunzimea de

modulaţie trebuie îndeplinită condiţia

unde V0 este 0.2 V (Ge) / 0.6 V (Si)

C. Implementarea cu amplificatoare operaţionale

9
 R2 C0

R1
ui(t) R2 D1 R3
R0

D2 uR(t) ue(t)

 Explicaţi funcţionarea schemei

 la ieşirea redresorului

 pp că filrul elimină componentele de frecvenţă radio dar nu afectează semnalul

util

3.3.2. Detectoare de vârf

iMA(t)
R L C R0 C0

u0(t)
ue(t)

(a) analiza statică: pp i  t   I 0 cos 0t  ; dacă Q>>1,

u  t   U 0 cos 0t   ue  t   U 0
10
 1 uc(t)

u0(t)

0 T0

t0

-1

(a1) curentul prin diodă iD  t  este periodic cu perioadă T0  are dezvoltarea în

serie Fourier
iD t   I D0  I D1,C cosω0t   I D1, S sin ω0t   ...
unde
1 1
T0 T0  iD(t) dt
I D0  i D(t)  dt 
T0 t0

2 2
 
T0 T0 T0 t0
I D1,C  iD (t) cos 0 t dt  iD (t)  dt  2I D 0

2
iD (t) sin 0t  dt  0
T0 T0
I D1, S 

cum în intervalul t0 unde dioda este deschisă cos 0t   1, sin 0t   0
 rezultă
iD t   I D0  2 I D0 cosω0t   ...
U0 R
 the input inpedance of R0C0 group at 0 is Ri |0   0
2I D0 2

(a2) fenomenul de încărcare /descărcare a condensatorului C0 în intervalul t0 în care

dioda este deschisă fie t1 momentul la care dioda se deschide şi t2 = t1 + t0 momentl
la care dioda se închide  pt t  t1 , t2  avem

11
 U0 U
it   I 0 , i R t   , i R0 t   0 ,
R R0
1t U t  t1 
i L t   i L t1    U 0 dt  i L t1   0
L t1 L
rezultă

iC t   iC0 t   it   iR t   iR0 t   iL t 

deci
iC0 t  
C0
C  C0

iC t   iC0 t   
 U 0 t  t1 

C0
 0
I 
U0 Uo
  i t   
C  C0
L 1
 R Ro L 
 iC0  t  scade liniar cu panta
U 0 C0
p
LC0  C 
iD(t)

iDM

U 0C0
p
LC0  C 

t
t1 t2

valoarea maximă este

iDM  pt2  t1  
U 0C0t0
LC0  C 
 valoarea medie este
t
U0 1 2 i t
i D,med    i D t dt  DM 0
R0 T0 t1 2T0
raportul între intervalul de timp în care dioda este deschisă şi perioada semnalului
t0 2 L  C0  C  2  C0  C  C0  C
  
T0 R0T0C0 R002CT0C0  R00CC0

(a3) Riplul semnalului la ieşire

12
 Q   C0 ue 

Q  
U 0  T0  t 0  U T  U e
 0  
T
R0 R0  U0 R0C0
Q   Q  


(b) Analiza dinamică - pp

i  t   I  t  cos 0t  , I t   0   t  u  t   U  t  cos 0t  , U t   0   t 
ue  t   U  t 
 prin extinderea rezltatelor de mai sus
iD  t   I D0  t   1  2 cos  ω0t   ...  ID0(t) =lent variabil în timp
 schema echivalentă în radio-frecvenţă
2Id0(t)cos( 0t) Id0(t)

ue(t)
iMA(t)
R L C R0 C0

u0(t)

deci
ue t   U t  cos0t  * z0 t , z0 t  
R0
1  jR0C0
 pe de altă parte tensiunea la bornele circuitului acordat
u0 t   U t cos0t   I t   2 I D 0 t cos0t * z t  
 I t   2 I D 0 * z JF t cos0t 
deci
 I t  
U t     I D 0 t  * 2 z JF t 
 2 

2 z JF t  
2R 2R 1
 , B  0 
 1  j (2 RC ) 2Q 2 RC
1 j
B
schema echivalentă de JF este

13
 funcţia de transfer echivalentă
Re
Z LP    , Re  2 R || R0
1  j Re  C  C0 

(c) condiţiile de bună funcţionare

Condiţia I: pentru ca semnalul util să nu fie atenuat de detectorul de vârf este

necesar ca
1 1
Re  C  C0    2R || R0 
M M  C  C0 
Condiţia II: frecvenţa de tăiere a FTJ de ieşire trebuie să fie mai mică cea a
circuitului acordat
c R C  c 2 RC  R0C0  2RC
0 0

3.4. DEMODULATOARE COERENTE

 Toate multiplicatoarele prezentate în cap 2 pot fi utilizate ca demodulatoare dacă

lucrează în regim liniar, dacă
o pe una dintre intrări se introduce semnalul modulat MA
o pe cealaltă intrare se introduce purtătoarea refăcută la recepţie
o se înlocuieşte FTB cu FTJ

3.4.1. Demodulatoare coerente realizate cu elemente neliniare

 demodulatorul cu element neliniar neechilibrat nu poate fi utilizat pentru

demodularea ML deoarece introduce distorsiuni al semnalului util ! (Demo !
Exemplu!)
 demodulatorul cu element neliniar echilibrat poate fi utilizat pentru demodulare
dacă elementul neliniar este ales într-un mod adecvat

Exemplu: deodularea coerentă a semnalelor BLU cu element neliniar de ordin 2

14
g t cos0 t  Element neliniar FTJ se t 
+ c  ?
+ +
_

_ + Element neliniar

s1' t   g t  cos0t   cos0t   cos0t 1  g t 

s1'' t    g t  cos0t   cos0t   cos0t 1  g t 


s2' t   a0  a1 cos0t 1  g t   a2 1  2 g t   g 2 t  1  cos22 t 
0


s2'' t   a0  a1 cos0t 1  g t   a2 1  2 g t   g 2 t 1  cos22 t 
0

s3 t   s2' t   s2'' t   2a1 g t  cos0t   2a2 g t   2a2 g t  cos20t 

H 0
 Condiţiile pt FTJ– pt atenuare a   20 log
H  

a   3dB    M


a   40dB   20   M


 dacă M  100  se poate utiliza un FTJ cu un singur pol
0

daca H    H 0    M  se t  
H0
 g t 
2

3.4.2. Demodulatoare coerente realizate cu comutator

 Atât structura echilibrată cât şi cea neechilibrată pot fi utilizate pentru

demodulare

 Exemplu: demodularea coerentă a MA-PS folosind multiplicator cu comutator şi

FTJ

15
 g t cos0 t 
(1) FTJ
~ se t 
(2)

1 2 
s1 t   g t  cos  0 t  cos  0 t   g t  cos  0 t   cos  0 t   ... 
2  
1 2 1  cos 2 0 t  
 g t  cos  0 t    ... 
2  2 
g t   g t  cos  0 t   ...
1 1

 2

H 0
 Condiţii pt FTJ  pt atenuare a   20 log
H  

a   3dB    M


a   40dB   0   M

M
 daca  100  filtru cu un pol
0
H    H 0    M  se t  
H0
 Pp g t 


3.4.2. Demodulatoare realizate cu etaj diferenţial

 Atât structura echilibrată cât şi cea neechilibrată pot fi utilizate pentru

demodulare
 În regim liniar  semnalul recepţionat poate fi introdus pe oricare intrare
 În regim neliniar (limitare) semnalul recepţionat trebuie introdus pe intrarea
liniară  in u2(t)

Exemplu: demodularea coerentă a DSB folosind perechea diferenţială de tranzistoate

bipolare şi FTJ

16
 -EE

R0 C0

ue(t)
+
ic2(t) C∞
~ T1 T2
u1(t)

I0(t)
R1
T3

-EE
~ u2(t)

 dacă u1 t   U 0 cos0t  ; U 0  100 mV

u 2 t   g t cos0 t 
E  VBE  g t  cos0t 
I 0 t   E
R1
I 0 t    u1 t   I 0 t 
ic 2 t   1  th   1  sgn cos0t  
2   2VT  2
E E  VBE  g t  cos  0 t   1 2 
   cos  0 t   ... 
R1 2  
E  VBE g t  cos  0 t  2 E E  VBE 2 g t  1  cos 2 0 t 
 E   cos  0 t    ...
2 R1 2 R1  R1  R1 2
 Pp că Z    R0 , for    M , se obţine
1 R0
u e t   g t 
 R1

3.5. REFACEREA PURTĂTOAREI PENTRU DEMODULAREA

COERENTĂ

3.5.1. Pentru MA

LPF

LIM BPF
P c  0

Demo!!

17
3.5.2.Pentru MA-PS

BPF BPF
( )2 LIM 2
c  20 c  0

Demo!!

pentru toate tipurile de semnale  circuite PLL Phase Locked Loops !

18