UNIVERSITATEA POLITEHNICA din

BUCURETI
Facultatea de Antreprenoriat,
Ingineria i Managementul Afacerilor

EVAPORATORUL MIXT

.l.dr.ing. : Anca Mdlina Dumitrescu

Student : Mihaela Nicolae

1541C IEICM

Bucureti

2015

Consideraii teoretice
EVAPORARE (VAPORIZARE)

Operatia prin care un lichid este transformat in vapori;

Evaporare:
-cu aport de caldura din exterior;
-prin micsorarea presiunii;

Evaporarea la T = Tfierbere FIERBERE

CLDURA NECESAR VAPORIZRII

Contact direct intre lichidul de evaporat i:

- aer cald
- gaze de ardere

Incalzire indirecta de la:

- un focar
- un purtator de caldura (ABUR)

Presiunea de vapori i temperatura de fierbere a soluiei

Solutiile substantelor solide fierb la temperaturi mai ridicate decat solventul

pur (La P = ct.) ;
Cresterea temperaturii de fierbere este direct proportionala cu concentratia solutului .

Calculul temperaturii de fierbere

Pentru solutii apoase:

Te = 0,511 x m
Te cresterea punctului de fierbere (K); m conc. molala a
solutiei (mol solut/kg solvent);

Pentru solutii de zahar, sucuri de fructe, lapte etc.:

Te = 0,38 exp {0,05 + 0,045x}
x concentratia produsului in substanta uscata, (%).

Calculul temperaturii de fierbere

+

Calculul temperaturii de fierbere

PROCEDEE DE EVAPORARE
Procedee in care eliminarea solventului din solutia diluata se face prin incalzire indirecta,
astfel incat faza gazoasa sa contina numai vaporii solventului (cu urme de solut antrenat si
cantitati mici de gaze necondensabile, de regula aer):
1. Evaporarea simpla;
2. Evaporarea cu efect multiplu;
3. Evaporarea cu pompa de caldura.

EVAPORAREA SIMPLA
In aceasta metoda vaporii secundari rezultati la evaporator sunt trecuti la un condensator de
amestec pentru a se crea vid in spatiul de fierbere ori sunt utilizati in alte instalatii de incalzire
sau chiar evacuati in atmosfera. Principalul dezavantaj al acestei metode de
evaporare este neutilizarea caldurii vaporilor secundari pentru operatia de evaporare. Din
acest motiv metoda este recomandata pentru cantitati mici de solutie.
Cel mai simplu evaporator care se utilizeaza si in evaporarea simpla este evaporatorul cu
tevi scurte cu circulatia naturala a solutiei, denumit si evaporatorul Robert .
Acest evaporator este alcatuit dintr-o camera de incalzire (1), formata dintr-un fascicol de
tevi prins intre doua placi tubulare, si o camera de fierbere (2) formata dintr-o virola cilindrica
prevazuta cu racorduri pentru alimentarea cu solutie diluata si pentru evacuarea vaporilor
secundari. Tevile au lungimea cuprinsa intre 0,7-2,5 m si diametrul intre 30-50 mm, cu
exceptia tubului central al carui diametru este intre 200-800 mm. Solutia concentrata este
evacuata printr-un racord din capacul inferior al evaporatorului.

Datorita volumului mai mic al solutiei din tevile fascicolului solutia se incalzeste mai
repede in tevi decat in tubul central. In tevi solutia fierbe si formeaza un amestec solutievapori a carui densitate este mai mica decat densitatea solutiei din tubul central. Aceasta
diferenta de densitate determina o circulatie naturala a solutiei in evaporator .

Bilantul de materiale in evaporarea simpla

Din bilantul de materiale se determina cantitatea de dizolvant care trebuie indepartata
din solutie, prin evaporare, pentru a se obtine o solutie cu o concentratie dorita.

Bilantul termic in evaporarea simpla

Din bilantul termic se stabileste caldura necesara evaporarii din care se determina
debitul de agent de incalzire (abur primar) si suprafata de transfer de
caldura aevaporatorului.

Dimensionarea evaporatoarelor
Dimensionarea tehnologica a unui evaporator presupune calculul suprafetei de schimb
de caldura, A, din care se determina dimensiunile camerei de incalzire, care stabilesc
dimensiunile finale ale evaporatorului.
In evaporatoarele incalzite cu abur potentialul global al transferului de caldura este
constant si ecuatia transferului de caldura are expresia .
Q = K x A x Tu
In evaporarea simpla potentialul global al transferului de caldura este denumit caderea de
temperatura utila si este dat de diferenta dintre temperatura de condensare a aburului primar,
TD, si temperatura de fierbere a solutiei concentrate, Tc, la presiunea din camera de fierbere a
evaporatoratorului, care este egala cu temperatura solutiei concentrate la iesirea din
evaporator:
Tu = Td - Tc
temperatura de fierbere a solutiei, Tc, este mai mare decat temperatura vaporilor secundari,
TW, datorita prezentei componentei nevolatile in solutie.

EVAPORAREA CU EFECT MULTIPLUU

Evaporarea multipl
Calculul evaporatoarelor cu efect multiplu se realizeaz prin rezolvarea unui sistem de (4n-1)
ecuaii n care n este numrul evaporatoarelor din instalaie.
Sistemul de (4n-1) ecuaii este alctuit din cte n ecuaii de bilan de materiale, bilan termic i
transfer de cldur i din (n-1) ecuaii de condiii suplimentare (relaii ntre suprafe ele de
transfer, debite i presiuni, etc.)
Evaporatoarele se numeroteaz de la 1 la N n sensul de circulaie a vaporilor.

Bilanul de materiale al evaporatorului n

Pentru majoritatea evaporatoarelor, datorit amestecrii se poate considera concentraia la

ieire egal cu concentraia din evaporator.

Bilanul termic al evaporatorului n

Ecuaia de transfer termic al evaporatorului n:

Q n k n A n tu n

unde
kn este coeficientul total de transfer termic, W/m2grd
An este aria medie a suprafeei de transfer termic a evaporatorului n, m2.

Ecuaii de condiii suplimentare:

Condiia de egalitate a ariilor de transfer termic

A1 = A2 = A3 .

O alta posibil condiie suplimentar este ca aria total de transfer termic s fie minim.
Aceast condiie nu este ntotdeauna mai avantajoas din punct de vedere economic condi iei
de arii egale.
Sistemul matematic se mparte n 2 subsisteme: unul format din ecuaiile de bilan masic i
termic i altul format din ecuaiile de transfer termic i condiiile suplimentare.
n aproximaia de ordin 0, se efectueaz un calcul orientativ, bazat pe ipotezele simplificatoare
ale instalaiei ideale.
O instalaie ideal de evaporare cu efect multiplu corespunde urmtoarelor ipoteze:
-

temperaturile de fierbere ale soluiilor n evaporatoare se consider egale cu

temperaturile de fierbere ale solventului pur la presiunile din utilaje

se neglijeaz efectul termic de concentrare a soluiilor
se neglijeaz pierderile de cldur

Instalatiile de evaporare cu efect multiplu se clasifica in:

- instalatii de evaporare in echicurent
- instalatii de evaporare in contracurent
- instalatii de evaporare in curent mixt

Circulaie n echicurent

Soluia diluat intr n primul evaporator n care se concentreaz pn la o concentraie

intermediar cu care intr n al doilea evaporator unde se concentreaz n continure i apoi
intr n ultimul evaporator al instalaiei de unde iese cu concentraia final. Deoarece
presiunile din evaporatoare descresc n ordinea parcurs de soluie, trecerea soluiei dintr-un
evaporator n cel urmtor se face fr pomp, printr-un ventil de reglare a debitului, pe baza
nivelului constant n evaporator. Dei aceast schem de evaporare este ce mai obinuit , ea
are inconvenientul c tocmai n ultimele evaporatoare , unde temperatura este mai mic,
lichidul are concentraie mare i, prin urmare, viscozitate mare. n aceste condiii, coeficientul

de transfer termic este mic. Rezult c aceast schem este indicat pentru evaporrile pn la
concentraii nu prea mari.

Circulaie n contracurent
Soluia diluat intr n ultimul evaporator i trece prin celelelalte evaporatoare ale instala iei,
n sens invers circulaiei vaporilor, concentrndu-se treptat i ieind cu concentraia final din
primul evaporator. Astfel soluia de concentraii mari fierbe n evaporatoarele mai calde.
Schema are dezavantajul c soluia, trecnd din evaporatoare cu presiuni mai mici n
evaporatoare cu presiuni mai mari, trebuie s fie pompat de la un evaporator la altul.

Circulaia n curent mixt

ncearc s foloseasc avantajele schemelor precedente. Schema cea mai raional pentru
instalaiile cu triplu efect este schema 3-1-2, dup care soluia diluat intr n ultimul
evaporator, este pompat apoi n primul primul evaporator, tyrece de la sine n evaporatorul
urmtor i iese la concentraia final.

EVAPORAREA CU POMPA DE CALDUR

La evaporarea simpla caldura vaporilor secundari nu este utilizata la aceeasi instalatie

de evaporare. Deoarece vaporii secundari au un continut caloric ridicat s-au cautat solutii
pentru utilizarea lor ca agent termic in instalatia de evaporare.Intrucat temperatura vaporilor
secundari, TW, este mai mica decat temperatura de fierbere a solutiei, T c, caldura vaporilor
secundari nu poate fi transferata solutiei si de aceea s-au cautat solutii pentru a inversa relatia
dintre cele doua temperaturi. Acest lucru se poate realiza in doua moduri:
- prin comprimarea vaporilor secundari pana la o presiune la care temperatura lor devine cu
8-10 0C mai mare decat temperatura de fierbere a solutiei, cand se realizeaza evaporarea cu
pompa de caldura;
- prin micsorarea presiunii in spatiul de fierbere astfel incat temperatura de fierbere sa scada
sub temperatura vaporilor secundari asa cum este cazul in evaporarii cu efect multiplu.

In metoda de evaporare cu pompa de caldura vaporii secundari sunt preluati

de un compresor sau de un injector si li se ridica presiunea astfel incat temperatura lor sa
creasca cu 8-10 0C peste temperatura de fierbere a solutiei. Dupa comprimare vaporii
secundari sunt introdusi in camera de incalzire a evaporatorului iar alimentarea cu abur primar
se reduce sau chiar se opreste, in functie de necesarul de caldura care rezulta din bilantul
termic. Deoarece potentialul global al transferului de caldura este relativ mic este necesara o
suprafata de incalzire mare si de aceea aceasta metoda este avantajoasa din punct de vedere
economic in urmatoarele situatii:
- cand pentru incalzirea evaporatorului avem la dispozitie abur de inalta presiune care ar
trebui trecut printr-un reductor de presiune inainte de utilizare. In acest caz estepreferabil ca
acest abur sa fie utilizat ca fluid motor intr-un injector care preia aburul secundar si il
comprima;
- cand se face evaporarea unor solutii ce contin substante care nu suporta temperaturi
ridicate, cum ar fi: concentrarea laptelui a unor sucuri din fructe a extractelor tanante, etc.

CLASIFICAREA EVAPORATOARELOR

AGENTUL DE INCALZIRE
Vapori
Lichid
Gaz
Energieelectrica

PRINCIPIUL DE FUNCTIONARE
Modulde functionare

Continuu
Periodic
Marita

Presiuneade lucru

Atmosferica
Scazuta
Unica(Flux)

Multiplicareacirculatiei Multipla
Felulcirculatiei
Felulcurgerii

Fortata
Naturala
In masa
In film

CONSTRUCTIE
Pozitiasuprafeteide
incalzire

Verticala
Orizontala
Inclinata

Amplasareacamerei
de incalzire

Exterioara

Tipulsuprafeteide
incalzire

Tubulara

Modulde incalzire

Spirala

Interioara

Inelara

Manta
Indirect

Direct

Placa

EVAPORATOARE CU FASCICUL TUBULAR

Abur secundar

Abur
Condens
Solutie
diluata

Produs

Evaporatoare cu fascicul tubular orizontal:

-pentru lichide care producspuma;
-pentru lichide care se degradeaza la incalzire;

Evaporatoare cu fascicul tubular incalzitor orizontal

Evaporator cu circulatie naturala cu tub central

Tubul de circulatie
( min. = 200 mm); Permite circulatia descendenta a solutiei;
Viteza in tub: 0,4 0,5 m/s;
Viteza in tevi: 1,2 3 m/s;o Tevi de = 30 80 mm;
L = 800 3000 mm;

AVANTAJE:
Buna circulatie a solutiei in spatiul de fierbere;

Permit concentrarea cu formare de cristale;

DEZAVANTAJE:
Greutatea curatirii crustelor din tevi;
Durata mare de stationare a solutiei;
Consum mare de metal;
Coeficient mic de transfer termic.

APLICAII:
-concentrarea solutiilor de zahar;
-obtinerea sarii de bucatarie;
-cristalizarea unor saruri: MgSO4, Na2SO4, BaCl2, KCl.

EVAPORATOARE CU CIRCULAIE FORAT

Evaporarea are loc in separator unde presiunea este ceva mai coborata;

1 calandria;
2 separator
( detentor);
3 pompade
circulatie;
4 pompade SC.

1-Camera de ncalzire
2-Spaiu de vapori
3-Pompa de recirculare
4-icane
5-icane

EVAPORATORUL CU STRAT FLUIDIZAT

A - solutie diluata
B - abur secundar
C - solutie concentrata
D - abur primar
E - condens
1 camera de intrare
2 camera de iesire

PROBLEMA Evaporatorul mixt

kg

G0 3

0 0.05

3 0.4

cp apa 4.186

ti 20
t0 135

t1 115

kJ

r0 2165

t2 95
t3 75

r1 2221

cp0 3.767

kg K

h1 2704

kJ
kg

h2 2671

r2 2273

h3 2636
3

k1 1.726 10

kW

k2 1.652 10

m K

k3 1.56 10
G1 1

G2 0.5

G3 1

W1 1

W2 0.5

W3 0.5

1 0.1

2 0.25

W0 r0

Given
G0 0

G0
1
2

A1 25

G3 3

W1 W2 W3 G3
G0 0
G0 W3
G0 0
G0 W1 W3

W0 0.5

A2 25

G0 cp0 W3 cpapa (t1 t3) W1 h1 cpapa t1

W1 r1

G0 cp0 ( W1 W3) cp apa ( t1 t2) W2 h2 cp apa t2

W2 r2

G0 cp0 ( t3 ti) W3 h3 cp apa t3

W0 r0

k1 A1 ( t0 t1)

W1 r1

k2 A2 ( t1 t2)

W2 r2

k3 A3 ( t2 t3)

0
0

0.375

1.012

0.951

3
Find ( G3 W1 W2 W3 W0 1 2 A1 A2 A3) 4

0.663

0.064

0.113

0.075

0.068

0.069

1.196

Calculul presiunilor medii si a temperaturilor in

fiecare evaporator
Formula presiunii medii:
p m p Hm m g

unde

p - presiunea la suprafata lichidului

H.m -distanta dintre nivelul superior al lichidului in evaporator si nivelul mediului de incalzire udate in
lichid
.m -densitatea medie a lichidului in fierbere
g - acceleratia gravitationala

1 0.064

1
sol

apa
apa

2 0.113

3 0.4

NaOH
NaOH

apa 1000

kg
NaOH 2130

 1apa 1 1 0.936

2apa 1 2 0.887

3apa 1 3 0.6

Evaporator 1
1apa
1
4

9.66 10
apa
NaOH

y 88.89 1.012 10.476 0.663 12.159 1.196 100

y 197.553
y 198%

197.553 100 97.553

97.553 TC

Calculul temperaturilor reale de fierbere pentru fiecare

evaporator

Temperatura de firbere a unui lichid este temperatura la care presiunea de vapori devine
egala cu presiunea sub care se face fierberea. Dup cum se poate vedea, temperatura de
fierbere depinde de presiune ?i de compozi?ia lichidului.
Pentru determinarea temperaturii de fierbere pentru solu?ii de substan?e solide este de dorit s
se foloseasc date experimentale care depind de concentra?ie ?i de presiune.
Temperatura real de fierbere n evaporator se poate calcula cu ecua?ia :
t f t t c t eh t rh

unde
tc

este cre?terea de temperatur datorat efectului de concentrare a solu?iei

t eh

este cre?terea de temperatur datorat efectului hidrostatic n ?evile evaporatorului

t rh

este cresterea de temperatura datorata rezisten?elor hidraulice

In cazul nostru efectul hidrostatic este tradus prin cresterea temperaturii cu 1,2 grade
Celsius.

Evaporatorul 1 :
Tf1

2 97553

Evaporatorul 2:
Tf2

1 97553

Evaporatorul 3:
Tf3

0 97553

NaOH

f(x) = 88.89x^3 - 10.48x^2 + 12.16x + 100

R = 1

Calculul K-lor:
K1
Evaporatorul 1

Temperatura de intrare la 135 C

e 20.64 10
e 0.685
e 930.55
gr 9.81
4 3
4
Rey
2.907 10
2 e

2.499 10 5
e 3 e2 gr

1.47 Rey
C

1.913 10

Temperatura de fierbere la 115 C

e1 24.51 10

8.25 10

e1 0.6845

e1 947.25
gr1 9.81
Pr 1.475
3

Gr

2 5 e1 gr1
e1

12

4.835 10

12

Gr Pr 7.132 10
Nu 0.129 ( Gr Pr )
i

k1

Nu e1
0.021

0.33

7.333 10

1
1
i

0.002
46.5

2.25 10

1
e

1.726 10

K2
Evaporatorul 2

Temperatura de intrare la 115 C

e 24.51 10
e 0.6845
e 947.25
4 3

Rey

2 e

gr 9.81

2.448 10
1

2.771 10 5
e 3 e2 gr

1.47 Rey
C

1.827 10

Temperatura de fierbere la 95 C

e1 29.32 10

7.25 10

e1 0.6775

e1 961.85
gr1 9.81
Pr 1.85
3

Gr

2 5 e1 gr1
e1

12

3.062 10

12

Gr Pr 5.664 10
Nu 0.129 ( Gr Pr )
i

k2

Nu e1
0.021

0.33

6.727 10

1
1
i

0.002
46.5

2.085 10

1
e

1.652 10

K3

Evaporatorul 3

Temperatura de intrare la 95 C

e 29.32 10
e 0.6775

gr 9.81

e 961.85
4 3

Rey

2 e

2.046 10
1

3.123 10 5
e 3 e2 gr

1.47 Rey
C

1.721 10

Temperatura de fierbere la 75 C

e1 37.8 10

6.05 10

e1 0.6705

e1 979.8
gr1 9.81
Pr 2.4
3

Gr

2 5 e1 gr1
e1

12

1.595 10

12

Gr Pr 3.828 10
Nu 0.129 ( Gr Pr )
i

k3

Nu e1
0.021

0.33

5.85 10

1
1
i

0.002
46.5

1.832 10

1
e

1.56 10

BIBLIOGRAFIE :

1. Curs electronic Operaii unitare n industriile de proces II , Tiberiu DANCIU ,

2015, UPB
2. Seminar Operaii unitare n industriile de proces II , Anca Mdlina
DUMITRESCU, 2015, UPB
3. Octavian FLOAREA, Gheorghia JINESCU, Cornelia BALABAN, Paul
VASILESCU, Romulus DIMA, Operaii i utilaje n industria chimic , Ed.
Didactic i pedagogic BUCURETI
4. http://cadredidactice.ub.ro
5. https://ro.wikipedia.org