Proiectul are ca scop dimensionarea unei instalatii frigorifice
cu compresie mecanica de vapori, in concordanta cu tema de proiect, si alegerea solutiei optime din punct de vedere tehnic si economic.
Tinand cont de puterea frigorifica de 575 kW, instalatia este
de putere medie, iar solutia cu comprimare mecanica de vapori este o solutie buna, in conditiile in care sursa de energie disponibila este energia electrica si nu abur tehnologic, apa fierbinde sau gaze de ardere, care ar fi foarte scumpe de produs.
In conformitate cu noile norme de securitate si mediu se aleg
3 posibilitati pentru fluidul de lucru: amoniac, R22, R134a. Dupa determinarea in toate cazurile a punctelor caracteristice ale ciclurilor teoretice si dupa efectuarea calculului termic cu determinarea puterilor masice la condensator, vaporizator, subracitor, etc., calcularea coeficientului de performanta si a coeficientilor GWP si ODP se face un STUDIU COMPARATIV din care rezulta instalatia cu amoniac ca fiind cea mai avantajoasa, fiind cea mai putin daunatoare mediului, cu cel mai mare COP si cele mai mici debite de agent frigorific in circulatie, atat masic cat si volumic. Instalatia cu freon R22 prezenta doar avantajul unui raport dintre presiune de condensare si cea de vaporizare mai mic, avantajos d.p.d.v. al lucrului mecanic de comprimare, iar instalatia cu freon 134a avea cea mai mica temperatura a vaporilor supraincalziti la iesirea din compresor. Insa nici in cazul o instalatiei cu amoniac aceasta temperatura nu depasea 120 C , temperatura la care uleiul isi pierde din proprietati.
In toate cazurile, datorita puterii frigorifice medii de 575
kW, a fost gasita avantajoasa utilizarea unui subracitor de lichid dupa condensator, cu scopul de a ameliora COP-ul, prin marirea puterii frigorifice in conditiile mentinerii aceleiasi puteri electrice de comprimare.
In urma unui studiu comparativ s-a ales varianta de
subracitor in contracurent SCC, produs de firma Frigotehnica.
De asemenea puterea frigorifica medie a instalatiei
recomanda folosirea unui rezervor de amoniac lichid RAL, cu scopul de a stoca agentul frigorific in momentul unei eventuale revizii si stocare unei cantitati de agent pentru momentele de varf de sarcina.
In cazul instalatiei cu amoniac, este absolut necesar un
separator de lichid vertical SLV, care sa separe faza lichida de cea gazoasa inainte de intrarea acesteia din urma in compresor. Aceasta este obligatorie cu scopul de a asigura in compresor numai vapori saturati uscati de amoniac. La instalatia cu freon se puteau si era recomandata alimentarea compresorului cu vapori supraincalziti intr-un schimbator de caldura intern care functiona ca supraincalzitor de vapori si subracitor de lichid. Aceasta era permisa la freoni deoarece temperatura vaporilor supraincalziti nu era asa de mare ca la amoniac, ea daunand uleiului. In ambele cazuri este absolut necesar ca stropii de agent frigorific sa nu patrunda in compresor, deoarece acest fenomen ar produce lovituri de berbec in instalatie odata cu vaporizarea brusca a acestora si deci cu cresterea volumului specific.
Fiecare compresor a fost prevazut cu un separator de ulei SU,
cu scopul de a retine eventualul ulei antrenat de vaporii supraincalziti de amoniac. Acesta este obligatoriu deoarece amoniacul nu este miscibil cu uleiul si altfel uleiul ar fi ramas in vaporizator, impiedicand transferul termic si lasand compresoarele fara o uingere adecvata. La instalatia cu freon aceste SU nu ar fi fost necesare, insa s-ar fi impus o viteza de circulatie a agentului frigorific mare si acesta ar fi fost constrans sa circule prin spatiile mai reduse pentru antrenarea uleiului ramas. Instalatia nu este foarte mare, iar temperatura vaporilor supraincalziti este relativ redusa, asa ca nu au fost prevazute serpentine cu apa rece la SU pentru scaderea miscibilitatii dintre vapori si ulei. In general aceste separatoare retin cam 97% din uleiul antrenat. Totusi in calcule trebuie tinut cont de pelicula de ulei formata pe suprafetele de transfer din vaporizator, condensator si subracitor.
Pentru evitarea intreruperii instalatiei si pentru a putea
acoperi eventuale sarcini mai mari in cazul in care consumatorul de frig devine, in timp, mai mare, s-a mai prevazut un compresor de rezerva si un separator de ulei, izolate de instalatie cu ajutorul unor vane normal inchise.
Apa de racire circula prin interiorul tevilor, la calculul
coeficientilor de transfer termic tinandu-se seama de stratul de piatra depus pe peretii tevilor. Pentru supravegherea instalatiilor a fost construita o camera de supraveghere in imediata vecinatate a camerei compresoarelor, dotate ambele cu usi de refugiu opuse respectand distantele minime dintre compresoare si peretii inconjuratori.