Deşeuri periculoase

1

Cuprins

Cuprins……………………………………………………………………………....pag. 1 Capitolul I- Definiţia şi clasificarea deşeurilor……………………………………...pag. 2 Capitolul II- Managementul deşeurilor……………………………………………...pag. 5 II.1.Problema transportului deşeurilor…………………………………………….....pag.6 II.2. Depozitele de deşeuri…………………………………………………………...pag.7 Capitolul III- Deşeurile în România………………………………………………....pag.9 III.1. Problema deşeurilor în Romania......................................................................pag . 9 III.2. Planurile Regionale de Gestionare a Deşeurilor...............................................pag 11 Capitolul IV- Deşeuri periculoase………………………………………………….pag 12 IV.1.Legislatie privind Gestiune Deseuri si Substante Chimice Periculoase............pag.14 IV.2.Listele deşeurilor periculoase………………………………………………....pag 15 IV.3.Caracteristicile deşerilor periculoase………………………………………….pag 16 Capitolul V- Transportul deşeurilor periculoase……………………………………pag 18 Capitolul VI- Reducerea şi minimizarea deşeurilor periculoase………………...…pag 19 VI.1.Metode de tratare a deşeurilor periculoase………………………………….....pag 20 Capitolul VII- Depozitarea deşeurilor periculoase………………………………….pag 21 Concluzii……………………………………………………………………….……pag 23 Bibliografie………………………………………………………………………….pag 24

2

Draghici-2002) Termenul “deşeu “ este definit în legislaţia europeană în articolul 1 al Directivei Consiliului 74/442/CEE privind deşeurile: “deşeu reprezintă orice substanţă sau obiect de care posesorul se debarasează conform prevederilor legislaţiei în vigoare”. Cea mai bună clasificare generală pare a fi Reglementarea deşeurilor propusă de Comunitatea 3 . Definiţia a fost modificată de Directiva Consiliului 91/156/CCE (Directiva cadru) astfel : “deşeu va însemna orice substanţă sau obiect pe care posesorul îl aruncă. al durabilităţii reduse a bunurilor şi al structurii consumului. cantităţile de deşeuri pot fi considerate ca indicator pentru eficienţa cu care societatea utilizează materiile prime.(Oros. precum şi de structura industrială şi economică.Capitolul I Definiţia şi clasificarea deşeurilor Deşeurile sunt generate în diferitele stadii ale activităţii umane şi reprezintă o caracteristică inevitabilă a unei societăţi industrializate sau în curs de industrializare. atât sub formă de materiale cât şi de energie. Compoziţia şi cantitatea de deşeuri sunt puternic dependente de natura consumului. Deoarece generarea excesivă de deşeuri este un simptom al proceselor de producţie ineficiente. Deşeurile reprezintă o pierdere enormă de resurse. sau intenţionează sau este obligat să-l arunce”. (XXX-2005) În momentul de faţă nu există o clasificare general acceptată a deşeurilor.

construcţii. amendată de Directiva Consiliului 91/156/CCE clasifică deşeurile după sursă. specifice fluxurilor stradale (hârtii. instituţii.Europeană. care propune clasificări pentru: a.producătorii de deşeuri. pe . 1. ramuri industriale.). Rebut poate fi o maşină.dar cele cele netoxice. 3. un utilaj sau un produs care nu mai poate fi folosit direct.1 Deşeuri menajere. 4 .3. agroalimentare etc. Deşeuri de producţie . 3. comerţ.de exemplu cenuşile produse de termocentralele funcţioneaza carbine. categorie în care intră explozibilii şi substanţele radioactive. rezultate din procesele tehnologice industriale sau agricole.magazine. 3.de toxice.4 Nămol oraşenesc . rezultat din staţiile de tratare a apelor uzate şi menajere. hoteluri. restaurante.3 Deşeuri din construcţii si demolări.colectorii de deşeuri. 2. materiale sau produse care sunt respinse în cursul unei fabricaţii sau a unor acţiuni umane (menaj. de exemplu şi din azbest. radioactive Deşeuri nepericuloase provenite medicale. 3.Deşeuri industriale produse în cantitaţi foarte mari. Deşeuri municipale şi asimilabile .1. Reziduuri sunt materiile prime. 1. 1.mase plastice.provenite din activitatea caznică . provenite din spitale. provenite din activitatea de construcţii şi modernizare şi întreţinerea străzilor.(XXX-2005) Dupa provenienţă . Deşeuri sanitare.pe care normele europene le clasifica în : Deşeuri Deşeuri Deşeuri industriale inerte. Deşeuri agro-zootehnice provenite din agricultură şi în special. procese şi direcţii din care provin. c. b.praf).2 Deşeuri stradale. iar după origine pot fi grupate de asemenea în două subgrupe: rebuturi şi reziduuri. dispensare şi cabinete medicale. Deşeuri speciale. .tratarea şi depozitarea deşeurilor. Directivei Consiliului 74/442/CEE privind deşeurile. se pot deosebi următoarele tipuri de deşeuri: 1.care sunt deşeuri generale în mediul urban si rural. furnizând baza pentru obţinerea de statistici comparabile şi compatibile privind deşeurile în Ţările Membre ale Comunităţii Europene.Deşeuri industriale stocabile . După destinaţie deşeurile constituie două subgrupe: recuperabile şi irecuperabile.2. de care periculoase industriale exemplu exemplu . din zootehnie. netoxice.frunze. 1.

-vehicule la sfârşitul perioadei de utilizare. un singur deşeu trebuie descris utilizând toate cele trei niveluri. periculoase şi benigne. şi este orientată pe process şi mod de apariţie. (http://www. -sticlă. -deşeuri de la furnale şi zgură din oţelării. deşeurile cele mai semnificative în ceea ce priveşte în ceea ce priveşte mărunţirea sunt: -deşeuri agricole. efluenţii gazoşi emişi în atmosferă. -deşeuri de lemn. cele mai importante fiind : deşeurile radioactive. -textile şi îmbrăcăminte.Clasificarea care consideră drept criteriu sursa are avantajul că. Drăghici-2002) Catalogul European al Deşeurilor (CED) este o listă ilustrativă .gestiuneadeseurilor.ro/Data/pdf/cap_21. -deşeuri din construcţii şi demolări. care nu epuizează complet subiectul. direcţiile din care apar. Pentru descrierea unui deşeu există trei niveluri: categoria principală. este în concordanţă cu modalităţile existente de colectare şi depozitare a deşeurilor. explozivii neutilizaţi. compoziţiei şi căilor de depozitare a deşeurilor pentru Europa ca întreg. -deşeuri miniere şi de la cariere. -materiale plastice.( Oros. Aceasta este subdivizată în 20 de categorii principale. În funcţie de natura şi de efectul asupra oamenilor. 5 . -deşeuri verzi. După direcţiile din care apar. deşeurile se clasifică în trei mari categorii: radioactive. Catalogul conţine 776 tipuri de deşeuri. în multe cazuri. Unele categorii de deşeuri sunt excluse din CED. -hârtie. -echipament electric şi electronic. Pentru o definire exactă .pdf) În mometul de faţă nu există un inventar realist al producerii. subcategoria şi tipul.

Dezvoltarea economică şi socială durabilă fără deteriorarea calităţii mediului impune un management adecvat al deşeurilor fără epuizarea resurselor naturale. În acest fel se pune accent pe reciclarea şi valorificarea deşeurilor. iar mai apoi recuperarea tuturor materialelor. . iar resturile arse şi deşeul ultim să fie depus pe platforme.Principiul prevenirii – producerea deşeurilor trebuie minimizată si evitată pe cât posibil.Capitolul II Managementul deşeurilor Iniţial managementul deşeurilor avea drept obiectiv îndepărtarea deşeurilor şi curăţirea oraşelor. Uniunea are principii ferme pe care se bazează diferitele niveluri ale sistemelor de management al deşeurilor: . În mod particular managementul deşeurilor din Uniunea Europeană reprezintă o provocare deosebită prin faptul că ea nu trebuie să perturbe piaţa europeană. producerea biogazului. ci ca o sursă de materii si materiale prime. În primul rând ele nu sunt privite ca şi „resturi” care trebuie îndepărtate din motive sanitare. Deşi nu există o reţetă care să se aplice în toate situaţiile. utilizarea energiei si depozitarea deşeului ultim. . . În acest fel se impune un sistem integrat de reprelucrare şi reciclare a deşeurilor bazat pe un număr mare de tehnologii. 6 trebuie să plătească costul . Managementul deşeurilor este un subiect complex format dintr-o multitudine de componente. În acest context managementul deşeurilor ocupă un rol important deoarece deşeurile nu sunt numai o potenţiala sursă de poluare. Iniţial reciclarea deşeurilor s-a bazat pe recuperarea deşeurilor de metale valoroase.Principiul proximităţii – deşeurile trebuiesc depozitate cât se poate de aproape de locul în care au fost produse. ele constituind şi o sursă de materii prime secundare.Principiul responsabilităţii producerii şi al plăţii poluării – acela care produce deşeurile sau contamineaza mediul înconjurător acţiunilor sale. Managementul modern priveşte în alt mod deşeurile.Principiul precauţiei – trebuiesc anticipate problemele potenţiale.

7 . reciclarea şi reutilizarea. nu este o opţiune adecvata pe termen mediu si lung. Politica UE stabileşte ca.Problema transportului deşeurilor O cantitate prea mare de deşeuri se transportă înca pe distante lungi. drept consecinţă. Dar transferarea deşeurilor dintr-o ţară cu standarde exigente de mediu (şi. Strategia insistă de asemenea asupra necesităţii ca: . cum sunt: o Instrumente economice de reglementare. Oricum. cu costuri mari de tratare şi depozitare) în ţări în care aceste operaţii nu sunt foarte costisitoare . o Responsabilităţi adecvate stabilite prin legislaţie. pe teritoriul Europei. tratarea şi depozitarea sunt foarte ieftine.Să se reducă deplasarea deşeurilor şi să se îmbunătăţească sistemul de reglementări privind transportul. deşeurile trebuiesc depozitate în locuri cât mai apropiate de acela în care au fost produse (principiul proximitatii). (XXX-2008) II. transportul deşeurilor trebuie minimizat în vederea reducerii riscului de accidente şi economisirii resurselor. o Planuri de management al deşeurilor. prevenirea apariţiei deşeurilor. . 2. 3. o Statistici şi comparaţii utilizând date corecte.Să se utilizeze mijloace manageriale noi. deci.1.Aceste principii au căpătat o forma mai concreta în strategia generală privitoare la deşeuri a Uniunii Europene din 1996 care ierarhizeaza operaţiunile de management al deşeurilor: 1. depozitarea finală optimă şi îmbunătăţirea monitorizării. In unele ţări standardele privitoare la tratare si depozitare sunt îngăduitoare şi.

refacere ecologica si postmonitorizare (15-20 ani). exploatare (15-30 ani). Depozitele de deşeuri Odată colectate. in ordinea in care sunt percepute de populatie. Scoaterea din circuitul natural sau economic a terenurilor pentru depozitele de deseuri este un proces ce poate fi considerat temporar. modificari ale fertilitatii solurilor si ale compozitiei biocenozelor pe terenurile invecinate. Metodele de tratare ale deşeurilor sunt variate. sunt:     modificari de peisaj si disconfort vizual. deşeurile pot fi scoase din circuitul economic (eliminate) sau reintroduse în circuit (recuperate). 8 . dar care in termenii conceptului de “dezvoltare durabila”. la fel ca deşeurile în sine şi locul lor de provenienţă. fara a considera si populatia microbiologica a solului. in care nu se practica exploatarea pe celule si acoperirea cu materiale inerte. Depozitele neimpermeabilizate de deseuri urbane sunt deseori sursa infestarii apelor subterane cu nitrati si nitriti. Scurgerile de pe versantii depozitelor aflate in apropierea apelor de suprafata contribuie la poluarea acestora cu substante organice si suspensii. poluarea apelor de suprafata. ca urmare a lipsei de amenajari si a exploatarii deficitare. fapt ce se repercuteaza asupra folosintei acestora. poluarea aerului. un depozit de deseuri inseamna eliminarea de pe suprafata afectata acestei folosinte a unui numar de 30-300 specii/ha. În principiu.II. dar si cu alte elemente poluante. urmează etapa de tratare a deşeurilor. Poluarea aerului cu mirosuri neplacute si cu suspensii antrenate de vant este deosebit de evidenta in zona depozitelor orasenesti actuale. Principalele forme de impact si risc determinate de depozitele de deseuri orasenesti si industriale. se intinde pe durata a cel putin doua generatii daca se insumeaza perioadele de amenajare (1-3 ani). In termeni de biodiversitate. depozitele de deseuri se numara printre obiectivele recunoscute ca generatoare de impact si risc pentru mediu si sanatatea publica. Atat exfiltratiile din depozite. cat si apele scurse pe versanti influenteaza calitatea solurilor inconjuratoare. In general.2.

Deseurile. solventi. atragerea dăunătorilor (insecte. reziduuri de la vopsitorii. Eliminarea deşeurilor prin depozitare în rampe (gropi) de gunoi fără vreo măsură ulterioară este actual o practică care nu mai este acceptată. Depozitele trebuie să dispună de sisteme de pază. Aceasta situatie poate genera aparitia unor amestecuri si combinatii inflamabile. reconstructia ecologica realizata dupa eliberarea zonei de sarcini tehnologice nu va mai putea restabili echilibrul biologic initial. rozătoare) şi poluarea aerului. evolutia biosistemului fiind ireversibil modificata. uleiuri uzate. 9 . Vechile rampe. caini vagabonzi. produse petroliere. dar mai ales cele industriale. explozive sau corozive. depozite pentru deşeuri nepericuloase. depozite pentru materiale inerte şi depozite pentru un singur fel de deşeuri (monodeponie). compactoare. O rampă de gunoi realizată şi exploatată corect este o metodă relativ ieftină şi care satisface criteriile ecologice de eliminare ale deşeurilor. a apelor şi a solului. Astfel de rampe se organizează în cariere în care exploatarea s-a încheiat sau în mine abandonate. pesticide. constituie surse de risc pentru sanatate datorita continutului lor in substante toxice precum metale grele. Actual. zguri metalurgice) care sunt depozitate in comun cu deseuri solide orasenesti. prezenta reziduurilor menajere usor degradabile poate facilita descompunerea componentelor periculoase complexe si reduce poluarea mediului. screpere. de utilaje (buldozere.Desi efectele asupra florei si faunei sunt teoretic limitate in timp la durata exploatarii depozitului. echipamente de cântărire. necorespunzătoare. încărcătoare. ciori. pe de alta parte. Actualele practici de colectare transport /depozitare a deseurilor urbane faciliteaza inmultirea si diseminarea agentilor patogeni si a vectorilor acestora: insecte. instalaţii de recuperare a gazului de depozit şi de tratare a levigatului. laboratoare de analiză. sobolani. În funcţie de tipul deşeurilor acceptate depozitele se clasifică în depozite pentru deşeuri periculoase. excavatoare) şi de servicii de întreţinere a acestor utilaje. depozitarea în rampe de gunoi presupune la sfârşit închiderea depozitului prin acoperire cu pământ (îngropare) şi este o practică curentă în multe ţări. cum ar fi împrăştierea de gunoaie. au efecte negative asupra mediului. Problema cea mai dificila o constituie materialele periculoase (inclusiv namolurile toxice.

şi acoperite cu folii şi cu pământ. Problema deşeurilor în Romania La nivelul României. aldehide. Grosimea stratului de argilă trebuie să fie mai mare de 1 m pentru deşeuri inerte sau nepericuloase şi mai mare de 5 m pentru deşeuri periculoase (http://ro. care produc efect de seră şi contribuie la încălzirea globală. care.org/wiki/Gestionarea_de%C5%9Feurilor) Capitolul III Deşeurile în România III. care pot fi din argilă (lut) sau din folii groase de material plastic (geomembrane) sau textil (geotextile). cum ar fi dioxidul de carbon şi metanul.Poluarea aerului se produce prin miasme şi prin degajarea unor gaze rezultate în urma fermentării. în mare parte: • cantitatea de deşeuri nu se cunoaşte cu exactitate din cauza lipsei sistemelor de cântărire. El poate fi valorificat prin ardere. la care se adaugă mici cantităţi de hidrogen sulfurat. mercaptani. Dacă nu există posibilitatea de valorificare locală. se recomandă să fie totuşi ars la instalaţia de faclă deoarece dioxidul de carbon rezultat prin arderea metanului are un efect de seră mai mic decât al metanului iniţial. în lipsa unui strat izolator se infiltrează în sol şi poluează apele pânzelor freatice. Poluarea apei şi a solului se face prin levigat (lichidul scurs în urma proceselor biochimice).wikipedia. Principalele componente ale acestui gaz sunt metanul (54 %) şi dioxidul de carbon (45 %). 10 . problemele legate de gestionarea deşeurilor sunt. Aceste poluări pot fi aşa de puternice că împiedică creşterea plantelor deasupra acestor rampe.1. esteri şi alţi compuşi organici. monoxid de carbon. În mod normal. Rampele pentru deşeuri organice au instalaţii de recuperare a gazului de depozit. pe rampă deşeurile sunt compactate pentru a le mări densitatea şi stabilitatea. Pentru a împiedica levigatul să se infiltreze în sol rampele moderne sunt prevăzute cu straturi izolante.

din care 99. arată că în România. Cel mai mare impact asupra populaţiei îl au deşeurile municipale care.4% reprezintă deşeuri nepericuloase şi 0. valorificarea energetică a deşeurilor nu este o practică de eliminare curentă în România. iar în mediul rural aproape nimic nu se colectează organizat.315. Din acestea 36% au fost reciclate. în anul 2004. Din totalul deşeurilor municipale. • • • • colectarea deşeurilor menajere este neselectivă.94. adică aproximativ 100. depozitele existente sunt uneori amplasate în locuri sensibile.7 milioane de tone de deşeuri. ( http://www. nefiind contaminate.9%.în apropierea locuiţelor. Fiecare roman generează cam 5 kilograme de deşeuri pe săptămînă . Agenţia Naţionala pentru Protecţia Mediului a stabilit un obiectiv de 40% rată de reciclare a deşeurilor municipale în 2011. iar reciclarea se axează doar pe acele tipuri de deseuri usor vandabile.sort. circa 20% din locuitorii mediului urban nu au contracte de salubrizare. dioxid de carbon).• există cantităţi semnificative de deşeuri necolectate. aproximativ 40% reprezintă materiale reciclabile. conducând la poluare.300. Anual.6% deşeuri periculoase. a zonelor de agrement.ro/index. Potrivit legislaţiei europene. depozitele nu sunt amenajate corespunzător. în medie. a apelor de suprafaţă. Colectarea. ţara noastră trebuie să recicleze 55% din deşeurile de ambalaje generate în anul 2013. nu este organizată o reţea comercială pentru valorificarea deşeurilor. deşeurile depozitate au conţinut mare de materiale organice care prin descompunere generează gaze cu efect de seră ( metan.000 de tone de deşeuri pe zi. Cele mai mari cantităţi provin din industria extractiva . Statistici oficiale.php?page) 11 .000 tone de ambalaje au fost introduse pe piaţă în 2007. Deocamdată. urmată de industria prelucratoare.20% pot fi recuperate. Romania trebuie să gestioneze eficient. nu a fost pus la punct sistemul de colectare selectivă pe întreg teritoriul ţării.000 de tone de deşeuri. au fost generate circa 36. în 2004. 36. În România 1. reciclarea şi tratarea deşeurilor reprezintă o prioritate şi se regăseşte şi în angajamentele asumate de România faţă de Uniunea Europeană. au reprezentat 380 de kilograme pe cap de locuitor. din care cca.

ci doar o reutilizare interna în gospodăria proprie sau o comercializare pe o piata nedeclarată. sticlă. fluxul deşeurilor colectate separat va fi eficientizat.granturi-phare-deseuri. şi se vor construi noi depozite controlate. Cantitatea acestui tip de deşeuri generată în România este relativ scazută. se urmăreşte colectarea întregii cantităţi de deşeuri generate.pdf) 12 . III.Instituţiile din industria sticlei. determinată de dezvoltarea economică a ţării. (http://www. lemn. precum şi prin amenajarea de spaţii adecvate şi amplasarea de containere pentru gunoiul diferenţiat. Exista operatori economici reciclatori de deşeuri de hârtie şi carton.2. Planurile Regionale de Gestionare a Deşeurilor România dispune de un instrument pentru reducerea poluării mediului. De asemenea. şi pentru promovarea dezvoltării durabile . toate depozitele necontrolate vor fi închise şi ecologizate. dar se prognozează o creştere. Avem opt planuri regionale pentru gestionarea deşeurilor. staţii de sortare şi de compostare. Populaţia a fost instruită cum să separe la sursă diferitele categorii de deşeuri. materiale feroase şi neferoase.ro/docs/Plan_regional/LUCRU %20Reg%201%20NE-%20draft%20PRGD%20revizuit. Aceştia preiau deşeurile de la colectorii autorizaţi. Nu există încă un sistem adecvat de valorificare a deşeurilor din construcţii şi demolări. hârtiei şi cartonului şi maselor plastice au început să preia aceste deşeuri de la centrele de colectare în vederea reciclării şi/sau valorificării. pentru îmbunătăţirea sănătaţii publice. şi instalatii de reciclare. În România. materiale plastice. autorităţile publice locale trebuie să asigure colectarea selectivă a deşeurilor de ambalaje prin serviciile publice de salubrizare.Planurile Regionale de Gestionare a Deşeurilor (PRGD).

transportate. fizice sau infecţioase pot cauza sau contribui semnificativ la creşterea mortalităţii sau o creştere în mod irevesibil a îmbolnăvirilor sau posedă o prezenţă substanţială sau un potenţial pericol asupra sănătăţii umane sau a mediului când sunt tratate. unităţi medicale. din cauza cantităţilor lor. Există totodată două definiţii ale deşeurilor periculoase sub programul RCAR: o definiţie statutară şi o definiţie reglementară. Sunt reprezentate prin compuşi metalici. Cele mai periculoase substanţe chimice sunt 13 . rafinării. a concentraţiilor sau a caracteristicilor chimice. ateliere auto. solvenţi organici halogeni. În primul rand a servit ca şi un ghid general pentru EPA în scopul dezvoltării definiţiei reglementare a deşeului periculos.Capitolul IV Deşeuri periculoase În 1976. dacă sunt prezente într-un deşeu îl fac periculos. RCRA defineşte deşeul periculos ca : un deşeu solid sau o combinaţie de deşeuri solide care. în SUA prima lege privind problema deşeurilor periculoase a fost trecută prin Congres. EPA a dezvoltat definiţia reglementară a deşeurilor periculoase care încorporează atât listele cât şi caracteristicile acestora. Definiţia statutară citată mai sus este rar folosită astăzi.html) Aceste deşeuri provin în cea mai mare parte din industria chimică. fenoli. depozitate sau organizate în acest fel.gov/lawsregs/laws/rcra. stocate. Pentru dezvoltarea definiţiei reglementare a deşeului periculos au fost folosite două mecanisme diferite : prin listarea anumitor deşeuri specifice ca şi periculoase şi prin identificarea caracteristicilor care.epa. Această legislaţie este numită Actul privind Convervarea şi Recuperarea Resurselor (RCRA). cianuri. (http://www.. vopsele. eteri. industria metalurgică. acizi compuşi organofosforici. pesticide. reziduuri de spital.

Pentru eliminarea deşeurilor radioactive România are nevoie de două depozite de deşeuri care să stocheze deşeurile radioactive de la Centrala Nucleară de la Cernavodă. bateriile auto. Dioxina este un component al erbicidelor clorurate folosite destul de intens în agricultură. vopselele. bateriile portabile. Un caz aparte de deşeuri periculoase este cel al deşeurilor radioactive. substantele folosite la deblocarea tevilor. produsele pentru eradicarea gandacilor. bateriile telefoanelor mobile. Principalele tipuri de deşeuri periculoase generate în 2003 au fost: • • • • deşeuri de sodă calcinată (leşii caustice) fosfogips deşeuri petroliere zguri din metalurgia neferoasă (a plumbului) 14 .org/wiki/Gestionarea_de%C5%9Feurilor) In 2003. doar o parte dintre deseurile periculoase sunt colectate separat si reciclate. de la rafinarea petrolului şi din procesele termice. ceea ce reprezintă 3% din totalul deşeurilor produse în 2003. vopseaua. pesticidele. Prahova. ierbicidele. au fost identificate 145 de tipuri de deşeuri periculoase. Toate aceste tipuri au însumat o cantitate generata de peste 2. Olt. care stă la baza producerii altor substanţe toxice periculoase. din totalul de 237 înscrise în Catalog European de Deseuri. inclusiv sterilul minier. Este vorba despre uleiul de motor. O altă substanţă extrem de toxică reprezintă dioxina. Dolj. Alba. ci doar prin depozitare.wikipedia. Cantităţi considerabile de deşeuri periculoase au fost înregistrate în judeţele Vâlcea. Deocamdata. Restul. Constanţa. cum ar fi medicamentele. în România. medicamentele si alte produse pe baza de substante chimice fac parte din categoria substantelor periculoase. Dioxina apare de asemenea şi la arderea reziduurilor menajere conţinând plastic sau lemn tratat cu substanţe chimice clorurate. Acestea nu pot fi eliminate prin distrugere. Bacău. nu sunt deocamdata colectate separat. innalbitorii. Majoritatea deşeurilor periculoase provin din industria chimică (anorganică şi organică). Detergentii cum ar fi clorul. (http://ro.2 milioane tone de deşeuri.pesticidele folosite în agricultură pentru protecţia plantelor contra bolilor şi dăunătorilor.

411/25. nr. Hotararea Guvernului nr. 426/2001 -M. 349/2005 privind depozitarea deseurilor (abroga HG nr. 1057/2001 M. 283/22.regielive.Of.M. Cea mai mare cantitate de deşeuri periculoase s-a generat.• • • • • reziduuri halogenate din chimia organică nămoluri cianurate cu metale grele baterii uzate cu plumb deşeuri de la epurarea gazelor amestecuri de grăsimi şi uleiuri de la separarea grăsimilor din apele uzate.Of.Of. Dolj şi Vâlcea) Metalurgia este o altă activitate industrială care produce cantităti mari de deşeuri chimice şi fosfogips (judetul Bacău). (http://facultate. nr. 659/05. 162/2002) (la M. inclusiv deseurile periculoase 4.2001 privind regimul bateriilor si acumulatorilor care contin substante periculoase 3. nr. nr. 491/10.2004 privind gestionarea anvelopelor uzate 5.2000 privind regimul deseurilor 2. Hotararea Guvernului nr. 160/24. cu preponderenţă zguri din metalurgia aluminiului (judeţul Olt) şi altor metale neferoase (judeţul Maramureş). 700/05.2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si aprobarea listei cuprinzand deseurile.09.07. 2406/2004 -M. 1. nr.06.11. 170/2004 -M. 448/2005 privind gestiunea deseurilor de echipamente electrice si electronice -M. Hotararea Guvernului nr. în cadrul industriei predominând deşeurile de sodă calcinată (judeţele Alba.O. Hotararea Guvernului nr. Legislatie privind Gestiune Deseuri si Substante Chimice Periculoase 1.2001 pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta nr.Of.2005 15 .M. Hotararea Guvernului nr. 32/2005 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz 6.Of. 856/2002. nr. nr.06.02. Legea nr. spre publicare) 7.ro/referate/comert/problematica_deseurilor_in_romania93839. 78/2000 . Hotararea Guvernului nr.Of.html?in=all&s=management%20deseur%20roman) IV.Of. periculoase.

541/2003 privind stabilirea unor masuri pentru limitarea emisiilor in aer ale anumitor poluanti proveniti din instalatii mari de ardere -M. EPA a studiat şi enumerate sute de deşeuri periculoase a deşeurilor industriale specifice. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor si deseurilor de ambalaje ( abroga HG nr.04.349/2002) 9.8.ro/index. Un alt dezavantaj este lipsa de flexibilitate a listelor. Legea nr.Of. Aceste liste sunt: • Lista F desemnează ca deşeuri periculoase particulare deşeurile provenite din anumite procese de fabricare sau industriale comune. Hotararea de Guvern nr 322/2005 pentru modificarea si completarea HG nr.2005 10. Este nevoie doar de cunoştinţe despre originea deşeului pentru a determina dacă este enumerate. listele de deşeuri periculoase pot regal când nu este necesar anumite deşeuri care nu posedă o ameninţare semnificativă asupra sănătăţii. deşeurile 16 . Astfel.2. nefiind necesare analizele de laborator. Nr 359/27. Listele desemnează un deşeu ca fiind periculos dacă el provine dintr-o categories au clasă particulară.societatedurabila.Listele deşeurilor periculoase Listele deşeurilor periculoase descriu deşeurile din diferite procese industriale.php?id=18) IV. Un avantaj ar fi că listele fac procesele de identificare a deşeurilor periculoase uşoare pentru agenţii deşeurilor industriale. De exemplu listele nu pot contoriza toate deşeurile periculoase. Deoarece procesele care produc aceste deşeuri pot decurge în sectoare diferite ale industriei. Hotararea Guvernului nr. Prin compararea oricărui deşeu cu descrierile deşeurilor enumerate se poate determina uşor dacă deşeul este periculor. 263/2005 Privind regimul substantelor si produselor chimice periculoase (http://www. Utilizarea listelor pentru definirea deşeurilor periculoase prezintă anumite avantaje şi dezavantaje. Aceste deşeuri sunt descries sau enumerate în patru liste diferite. deşeuri din sectoare specifice ale industriei sau deşeuri de tipul formulelor chimice specifice. Utilizarea listelor EPA prezintă de asemenea câteva dezavantaje. Compoziţia actuală a deşeului nu este o consideraţie suficientă pentru a schimba încadrarea deşeului.

13 industrii pot genera deşeuri din lista K. dacă acesta nu se gaseşte pe nici una din liste: Deşeurilor periculoase li se alocă câte o literă (cod) şi se clasifică în: deşeuri toxice (T). Fiecare din cele patru liste desemnează de la 30 până la câteva sute de deşeuri periculoase. • Lista P şi lista U sunt similare în aceea că ambele conţin formulări pur periculoase sau comerciale ale câtorva chimicale nefolosite specifice.3. deşeuri periculoase acute (H).Caracteristicile deşerilor periculoase O caracteristică a unui deşeu periculos este o proprietate care indică capacitatea unui deşeu de a poseda o ameninţare suficientă pentru a deservii reglementărilor de deşeu periculos. urmată de trei cifre (exemplu F001). toxicitate. coroziune. reactivitate. deşeuri cu toxicitate caracteristică (E). O caracteristică a unui deşeu periculos trebuie să fie detectată prin utilizarea metodelor de testare standard. Inflamabilitatea 17 . constând dintr-o literă asociată cu lista. Fiecărui deşeu din listă îi este alocat un cod. • Lista K desemnează ca fluxuri de deşeuri periculoase particulare acele deşeuri provenite din anumite industrii specifice. 1. De exemplu deşeurile cu codul H sunt supuse unor standarde de management mai stricte decât celelalte deşeuri. Codurile alocate implică anumite reglementări care se aplică în manevrarea deşeurilor. deşeuri inflamabile (I). deşeuri corozive (C). Si acestor deşeuri le sunt atribuite coduri ca şi celor din listă (exemplu D00X).din lista F sunt cunoscute ca şi deşeuri provenite din surse nespecifice. (Oros. Drăghici-2002) IV. deşeuri reactive (R). Aceste deşeuri sunt clasificate în şapte grupe. Caracteristicile care dau periculozitate deşeurilor sunt: imflamabilitate. Există patru criterii diferite prin care se poate încadra un deşeu ca fiind periculos. insă nu toate deşeurile provenite din aceste 13 industrii sunt periculoase.

2. Cele mai inflamabile deşeuri sunt lichidele în formă fizică.5. 3. curăţători şi alte deşeuri industriale prezintă pericol de aprindere. Multe vopsele.Reactivitatea 18 . Un deşeu nelichid poate fi poate fi periculos datorită inflamabilităţii dacă se poate aprinde spontan şi poate arde atât de puternic încât să creeze un pericol. Testul punctului de aprindere determină temperature cea mai mică la care un compus chimic se aprinde când este expus la flacără. Deşeul de acid sulfuric din bateriile autovehiculelor este un exemplu de deşeu coroziv. Această proprietate se testează printr-un test.Coroziunea Deşeurile corozive sunt deşeuri acide sau alcaline (bazice) care pot coroda sau dizolva uşor metale sau alte materiale. Un deşeu este considerat coroziv dacă are pH-ul mai mic sau egal cu 2 sau mai mare sau egal cu 12.Deşeurile inflamabile care pot lua foc usor şi pot susţine arderea. Ele sunt deasemenea printre cele mai commune fluxuri de deşeuri periculoase.

Ruta de transport a deşeurilor periculoase se stabileşte de către expeditor şi transportator. şi se autorizează de către inspectoratul pentru situaţii de urgenţă. Nu există o metodă de testare de încredere pentru a evalua potenţialul deşeului de a exploda sau reacţiona violent în condiţii de manevrare obişnuite. denumit destinatar. Drăghici-2002) Capitolul V Transportul deşeurilor periculoase Transportul deşeurilor periculoase se efectuează de la generator sau deţinător. (Oros.Toxicitatea Scurgerea compuşilor toxici în cursurile apelor potabile de adâncime este unul din cele mai obişnuite moduri de a expune populaţia chimicalelor găsite în deşeurile industriale. Exenple obişnuite sunt muniţiile şi explozibilele descărcate. către operatorul economic care realizează operaţia de colectare/stocare temporara/tratare/valorificare/eliminare. Pentru efectuarea transportului este necesar si acordul agenţiei judetene pentru protecţia mediului în a cărei rază teritorială se află instalaţia de tratare/valorificare/eliminare. 19 .Un deşeu reactiv este unul care explodează uşor sau este supus unei reacţii violente. avându-se în vedere pe cât posibil ocolirea oraşelor. 4. denumit expeditor.

reutilizarea. pe care să o pastreze în condiţii de siguranţă şi etichetată corespunzator un interval de cel putin 3 luni. modificări de proces şi reciclarea. prin întoacerea la materia primă a materialului brut când nu este complet consumat într-un process de sinteză.avocatnet.ro/content/articles) Capitolul VI Reducerea şi minimizarea deşeurilor periculoase Multe probleme privind deşeurile periculoase pot fi evitate chiar de la început prin reducerea deşeurilor de la sursă şi minimizarea deşeurilor. Cele mai obişnuite categorii de reduceri la sursă şi reduceri de volum sunt: substituţia materialelor. (www.utilizarea proceselor de tratare care reduc cantităţile de deşeuri necesare depunerii finale. segregarea la sursă. nu trebuie să conţină aprobarea agenţiei pentru protecţia mediului Destinatarul este obligat să preleveze o probă din fiecare transport de deşeuri periculoase. Există câteva moduri prin care cantităţile de deşeuri pot fi reduse. 20 . separarea şi concentrarea deşeurilor.materie primă în altul).Pentru deşeurile periculoase generate în cantitate mai mică de 1 t/an. Există patru moduri de reciclare: -reciclarea directă ca material brut la generator. Deşeurile periculoase care fac obiectul transportului trebuie să fie ambalate şi etichetate în conformitate cu prevederile legale. printre care: reducerea la sursă. formularul de expeditie/transport deşeuri periculoase. îndepărtarea resurselor şi reciclarea deşeurilor. -transfer ca material brut la alt proces (deşeu într-un proces.

electrodializă. centrifugare. combustibile. mineralizarea. precipitare fizică. -recuperarea energiei. Metode termice Pot fi folosite pentru reducerea volumului. chimică. filtrare. îndepărtarea substanţelor volatile. tratarea anaerobă a deşeurilor. hidroliză. oxidare. Separare moleculară: osmoza inversă. corozivitate şi altele. VI. Tranziţie de fază: distilare. scurgere. de exemplu de la incinerarea deşeurilor periculoase combustibile. Transfer de fază: extracţie cu solvent. Alte procedee sunt piroliza şi oxidarea umedă. Metode biologice Aceste procedee sunt: biodegradarea. substanţei organice mobile şi distrugerea materialelor patogene şi toxice. Tratarea deşeurilor periculoase poate fi costisitoare. ca de exemplu utilizarea unui deşeu alcalin pentru neutralizarea unui deşeu acid. complexare. Cel mai aplicat procedeu de tratare termică este incinerarea. inflamabilitate. uscare.-utilizare pentru controlul poluării sau tratarea deşeului. extracţie şi scurgere chimică. stripare. şi anume de proprietăţile acido-bazice. decantare. Metode chimice Depinde de proprietăţile chimice ale constituenţilor deşeurilor. flotaţie.1.Metode de tratare a deşeurilor periculoase Câteva tipuri de deşeuri periculoase pot fi detoxificate sau făcute mai puţin periculoase pot fi detoxificate sau făcute mai puţin periculoase prin metode de tratare fizică. precipitare chimică. Operaţiile chimice de tratare includ printre altele neutralizarea acido-bazică. 21 . evaporare. dar poate servi la pregătirea materialului pentru reciclare sau depunerea finală într-o manieră care oferă siguranţă mai mare decât depunerea fără tratare. reactivitate. care utilizează bacterii şi ciuperci aerobe. precipitare. termică şi biologică. Metode fizice • • • • Separare de fază: sedimentare. tratarea aerobă a deşeurilor. de oxidare-reducere.

în depozite sau orice alte spaţii de depozitare. există în acest moment un singur depozit pentru substanţe periculoase la strandarde europene în România . în vederea introducerii lor în circuitul productiv sau comercial ori a utilizării pentru prestarea unor servicii către populaţie. 22 . Procesul de barbotare a aerului este un process de volatilizare in situ pentru striparea compuşilor volatili din apele de adâncime. la Slobozia.Au fost dezvoltate şi alte procese de tratare a deşeurilot periculoase. alte astfel de depozite sunt în construcţie. prevăzute cu echipamentele şi dotările necesare prin care să se asigure păstrarea şi conservarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase. în special remedierea. Drăghici-2002) Capitolul VII Depozitarea deşeurilor periculoase Depozitarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase reprezintă activitatea agenţilor economici de a pune la păstrare şi conservare aceste produse. Fitoremedierea este procesul în care se utilizează plante vasculare pentru remedierea solurilor contaminate de suprafaţă. Sunt considerate depozite sau spaţii de depozitare clădirile. construcţiile şi orice alte locuri amenajate special în acest scop. (Oros.

instalaţii de neutralizare a produselor corosive sau toxice. instalaţii de răcire cu apă. prevăzute cu duze pentru stingerea incendiilor sau exploziilor . La realizarea depozitelor şi spaţiilor de depozitare pentru substanţele şi preparatele chimice periculoase trebuie să fie avute în vedere următoarele: 23 . canale sau şanţuri de scurgere. dacă este cazul. hidranţi şi furtune de apă etc. mijloace şi dispozitive de stingere a incendiilor. furtune speciale pentru operaţiunile de încărcare-descărcare şi sisteme de drenare a scurgerilor. lopeţi. extinctoare. ziduri sau diguri de protecţie. cum ar fi: lăzi cu nisip.Echipamentele şi dotările necesare amenajării unui depozit sunt următoarele: • • • • • • • • ventilaţia naturală sau instalaţii de ventilaţie. instalaţii de pulverizare a apei sau aburului.

În present deşeurile în general şi cele periculoase în particular sunt din ce în ce mai bine gestionate.regielive. Dezvolarea durabilă nu poate exista fără o bună administrare a deşeurilor. gradul de rezistenţă la foc al construcţiei. sensibilitatea la coroziune şi posibilitatea de nu se impregna cu produse toxice sau nocive.html?in=all&s=management%20deseur%20roman) Concluzii Programele de management ale deşeurilor încep să ia amploare şi ajută la schimbarea percepţiei generale asupra deşeurilor şi la conştientizarea riscului pe care acestea îl constituie. distanţele minime de siguranţă între depozite sau spaţii de depozitare şi alte construcţii. Dacă sunt manageriate corespunzător deşeurile periculoase nu reprezintă un risc atât de mare pentru sănătatea populaţiei şi mediu.ro/referate/comert/problematica_deseurilor_in_romania93839. corozivitatea şi efectele toxice sau nocive ale substanţelor şi preparatelor chimice periculoase ce urmează a fi depozitate. categoriile de pericol de incendiere sau explozie. 24 . 2. 3. (http://facultate.1.

ro/docs/.1-3. 2005 . 2008. pag.granturi-phare-deseuri.Brasov. XXX -Metode şi tehnologii de gestionare a deseurilor – Ministerul Mediului şi Gospodaririi Apelor. XXX.Broşură deşeuri. Editura Univ. 69-74 .accesat 28. http://www. Camelia Draghici-“Managementul deseurilor”.III. Transilvania. 2002.2009 25 .Bibliografie • • • • Oros Vasile.

php?page -accesat 28.2009 26 .ro/index.III.gestiuneadeseurilor.ro/referate/comert/problematica_deseurilor_in_romania93839.2009 http://www.org/wiki/Gestionarea_de%C5%9Feurilor -accesat 28.ro/Data/pdf/cap_21.html?in=all&s=management%20deseur%20roman.php?id=18.avocatnet.ro/content/articles.III.III.html.III.sort.2009 http://www.accesat 28.wikipedia.2009 http://www.accesat 28.accesat 28.epa.accesat 28.• • • • • • • http://www.gov/lawsregs/laws/rcra.ro/index.accesat 28.pdf.2009 http://facultate.2009 http://ro.regielive.III.2009 http://www.societatedurabila.III.III.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful