Managementul Deseurilor

Ciocanel Marian Alexandru

Grupa 1
2020
Managementul deseurilor, cunoscută și ca gestiunea deseurilor, se referă la educația privind colectarea, transportul,
tratarea, reciclarea și depozitarea deșeurilor. De obicei, termenul se referă la materialele rezultate din activități umane și
la reducerea efectului lor asupra sănătății oamenilor, a mediului, sau aspectului unui habitat.Gestionarea deșeurilor are
ca scop și economisirea unor resurse naturale prin reutilizarea părților recuperabile. Deșeurile gestionate pot fi
atât solide, cât și lichide sau gazoase, precum și cu diverse proprietăți (de exemplu radioactive), necesitând metode de
tratare specifice fiecărora.

 Conceptul de deşeu, în general greu de definit, include o categorie vastă de produse, variabilă în timp şi spaţiu, care,
cel puţin în raport cu intenţia şi gradul de valorificare actual, nu are valoare economică deosebită, ridicând probleme
generale de separare, depozitare şi eventual revalorificare. În procesul de fabricaţie, alături de produsul principal,
apar: ƒ deşeuri de prelucrare – a lemnului, metalelor, cauciucului, materialelor plastice, ţesăturilor etc.;
rezidii – emisii gazoase, lichide sau solide din diferite faze ale preparării, prelucrării şi utilizării materiilor prime şi
materialelor – care nu prezintă interes pentru o valorificare imediată; ƒ rebuturi – reprezentând produse finite care
nu corespund cerinţelor beneficiarului/fişei tehnice (dimensional, din punct de vedere compoziţional sau al
caracteristicilor tehnice).
Obiectivele prioritare ale gestionării deşeurilor sunt prevenirea şi reducerea producerii de deşeuri şi a
gradului de periculozitate al acestora prin: dezvoltarea de tehnologii curate, cu consum redus de resurse
naturale;dezvoltarea tehnologiei şi comercializarea de produse care prin modul de fabricare, utilizare sau
eliminare nu au impact sau au cel mai mic impact posibil asupra creşterii volumului sau periculozităţii
deşeurilor, ori asupra riscului de poluare; dezvoltarea de tehnologii adecvate pentru eliminarea finală a
substanţelor periculoase din deşeurile destinate valorificării; •valorificarea materială şi energetică a
deşeurilor, cu transformarea acestora în materii prime secundare, ori utilizarea deşeurilor ca sursă de
energie.

Colectarea si transportul deseurilor

Deşeurile municipale reprezintă totalitatea deşeurilor generate în mediul urban şi rural, marea masa a deşeurilor
pe plan global, din gospodării, instituţii, unităţi comerciale, agenţi economici (deşeuri menajere şi asimilabile),
deşeuri stradale colectate din spaţii publice, străzi, parcuri, spaţii verzi, deşeuri din construcţii-demolări şi
nămoluri de la epurarea apelor uzate orăşeneşti.
Precolectarea deșeurilor se referă la adunarea lor în diferite recipiente: coșuri de gunoi, pubele (pentru deșeurile
menajere) și containere (pentru deșeurile stradale și cele produse de agenții economici).Pentru a permite
reciclarea, colectarea deșeurilor care conțin materiale refolosibile se face separat în recipiente de culori diferite.
Culorile recipientelor disponibile sunt: galbenă, roșie, verde, albastră, maro și negru antracit.Culorile
recomandate pentru recipientele destinate diferitelor tipuri de deșeuri sunt: roșu (portocaliu) - materiale
plastice, galben - metale, verde - biodegradabile, albastru - hârtie, carton și sticlă, maro - electrice și electronice,
negru - nereciclabile, însă acestea nu sunt respectate întotdeauna.
Pentru precolectarea deșeurilor stradale, comerciale și industriale sunt folosite containere tipizate de 1,1  m³, 4 m³ sau mai
mari. Containerele de 1,1 m³ pot fi din tablă zincată sau din plastic. Pentru deșeuri în cantități mai mari, sau pentru deșeuri
industriale și din construcții sunt folosite containere de construcție metalică, de tip cupă de 4 m³ sau mai mari, de tip Abroll.

Colectarea propriu-zisă a deșeurilor din aceste containere este efectuată de către servicii specializate. Aceste servicii dispun
de utilaje speciale pentru colectări.Colectarea deșeurilor din pubele și recipiente de până la 1100 l este efectuată cu
ajutorul autogunoierelor, care sunt echipate cu sisteme de basculare a pubelelor și containerelor și cu instalație de
compactare.Deșeurile colectate în cupe de 4 m³ sunt transportate cu tot cu containerul de către autospeciale prevăzute
cu instalație de ridicat, iar containerele de tip Abroll sunt tractate ele deplasându-se pe rolele proprii.

Transportul deșeurilor se poate face pe cale rutieră, feroviară sau navală. Din cauza problemelor care apar la transbordări,
transportul feroviar sau naval se justifică doar pentru cantități mari (de obicei deșeuri industriale), transportate pe
distanțe foarte lungi, de sute sau mii de km.
Odată colectate, urmează etapa de tratare a deșeurilor. Metodele de tratare ale deșeurilor sunt
variate, la fel ca deșeurile în sine și locul lor de proveniență. În principiu, deșeurile pot fi scoase din
circuitul economic (eliminate) sau reintroduse în circuit (recuperate)
Principalele metode de eliminare a deseurilor :
Depozite:
Depozitarea acestora în haldele de gunoi, fără un tratament prealabil, aşa-numitele depozitări brute sau
sălbatice, constituie o metodă mai ieftină şi, prin urmare, mai frecvent abordată în ţările dezvoltate.
Depozitarea în rampe de gunoi presupune la sfârșit închiderea depozitului prin acoperire
cu pământ(îngropare) și este o practică curentă . Astfel de rampe se organizează în cariere în care
exploatarea s-a încheiat sau în mine abandonate. O rampă de gunoi realizată și exploatată corect este
o metodă relativ ieftină și care satisface criteriile ecologice de eliminare ale deșeurilor. 
Incinerarea constituie o sursa majora de poluare a calităṭii aerului, a solului şi a apelor prin emisia
de cenuşă toxică , emisii de oxizi de sulf şi de azot, care conduc la formarea ploilor acide; œ emisii de monoxid
de carbon; œ emisii de substanţe cancerigene, dioxani, furani .şmetale grele
Recuperarea materialelor
Prin recuperare se înțelege extragerea din deșeuri a resurselor care pot fi refolosite. Recuperarea poate fi făcută prin reciclare,
reutilizare, regenerare sau orice alt proces de extragere a materiilor prime auxiliare. Poate fi recuperată atât partea materială, cât și
cea energetică. Materialele pot fi refolosite pentru a produce noi bunuri, iar energia poate fi convertită în energie electrică.Ca și în
cazul eliminării, recuperarea trebuie făcută fără a periclita sănătatea oamenilor și fără utilizarea unor procese sau metode care pot fi
dăunătoare pentru mediu.

Pentru o reciclare reușită este nevoie de o sortare în funcție

de calitatea materialului, sortare care începe prin
colectarea selectivă a acestora. Materialele obișnuite
care pot fi recuperate sunt aluminiul din dozele de bere, 
oțelul din ambalaje alimentare și sprayuri, polietilena 
de înaltă densitate, sticlele și borcanele, hârtia din 
ziare și reviste, cartonul din ambalaje. În depozite,
recuperarea începe cu sortarea materialelor. Deșeurile
sortate și purificate sunt balotate în prese, fiind gata de
livrare spre beneficiar.
Deșeurile organice, cum ar fi resturile de vegetale, resturile
alimentare și hârtia, pot fi valorificate prin compostare,
care implică un proces de descompunere a materiei organice.
Rezultatul este compostul, un excelent îngrășământ agricol.
In timpul compostării se produce biogaz cu un mare conținut de
metan, care poate fi folosit ca atare.
Deșeuri periculoase:
Prin deșeuri periculoase se înțeleg deșeurile care pot fi explozive, inflamabile, oxidante, nocive, toxice,
cancerigene, radioactive, medicale etc.

Exemple de deșeuri periculoase: deșeuri de spital, componente farmaceutice, medicinale și veterinare,

biocide, solvenți, substanțe organice halogenate folosite ca solvenți, cianuri, emulsii de hidrocarburi /
apă, substanțe conținând PCB-uri sau PCT-uri, dibenzofurani policlorurați, dibenzo-para-dioxine
policlorurate, gudroane, vopsele, rășini, plastifianți, adezivi, substanțe chimice neidentificate și ale
căror efecte asupra omului sau mediului înconjurător nu sunt cunoscute (de exemplu, reziduuri
de laborator), explozibili etc. Toate acestea sunt enumerate în liste specifice. Manipularea și tratarea
acestui tip de deșeuri se face numai de agenții economici care îndeplinesc condițiile necesare și ținând
evidențe stricte, pe baza unei autorizări.
 Îmbunătăţirea calităţii managementului deşeurilor

Prin implementarea prevederilor legale în activitatea curentă a agenţilor economici şi a administraţiilor publice locale, se
preconizează că impactul gestionării deşeurilor asupra mediului şi sănătăţii umane se va reduce semnificativ. Obiectivul
general al Strategiei Naţionale de Gestionare a Deşeurilor şi a Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor, aprobate de
Hotărârea de Guvern nr. 1470/2004, este dezvoltarea unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor, eficient din punct de
vedere economic şi care să asigure protecţia sănătăţii populaţiei şi a mediului.
Obiectivele specifice pentru gestionarea deşeurilor sunt:
• asigurarea celor mai bune opţiuni pentru colectarea şi transportul deşeurilor municipale, în vederea unei cât mai eficiente
valorificări şi eliminări a acestora pentru asigurarea unui management ecologic raţional;
• reutilizarea, reciclarea, tratarea în vederea recuperării sau eliminării şi eliminarea corespunzătoare a deşeurilor din construcţii şi
demolări;
• prevenirea eliminării necontrolate pe soluri şi în apele de suprafaţă a nămolurilor orăşeneşti provenite de la staţiile de epurare a
apelor uzate;
• adoptarea şi implementarea de măsuri în vederea prevenirii generării deşeurilor de ambalaje, asigurării valorificării şi reciclării
minimizarea riscului determinat de substanţele periculoase din ambalaje,
• punerea în practică a obiectivelor Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor
De ce este important sa reciclăm?
• Se protejează natura şi resursele naturale
• Se reduce poluarea solului, apei, aerului
• Se reduce poluarea mediului inconjurător
• Se economiseşte energie

De ce să reciclăm sticla?
• Cioburile de sticlă constituie un material de inlocuire a materiilor prime
• Cioburile produse de fabricile de sticlă se folosesc integral in fabricaṭie, in industria sticlăriei

De ce să reciclăm plasticul?
Pentru ca descompunerea naturală in mediul inconjurător necesită peste 500 de ani datorită materialelor care il
alcătuiesc. Cu fiecare tonă de plastic reciclat se economisesc intre 700 si 800 kg de petrol brut.

De ce să reciclăm hârtia şi cartonul?

Pentru ca la tipărirea unui cotidian de mare tiraj se folosesc 3000 de metri cubi de lemn , adica 1500 de arbori cu o
vârstă de 50 de ani.

De ce să reciclăm metalul?
Pentru că fabricarea unui produs nou din metal reciclat economiseşte intre 74% si 95% din energia necesară
realizării aceluiaşi produs din resurse primare. Daca reciclăm o doză de aluminiu vom economisi energie
suficientă pentru producerea altor 20 de doze reciclate.
 ŞTIAŢI CĂ?
Sticla se descompune în aproximativ un milion de ani, fiind, de departe, cel mai rezistent deșeu produs de umanitate?
Sticla, pe lângă carton, hârtie şi plastic, este cel mai utilizat ambalaj folosit în casă?
Sticla se reciclează 100% și poate trece la nesfârșit prin acest proces fără a se pierde din cantitatea sau din puritatea ei?
Sticla se obține prin topirea unui amestec format din nisip de cuarț, sodă calcinată şi calcar (materiale ușor de procurat)?
Reciclarea unei sticle presupune economisirea energiei pentru funcționarea unui bec de 100 watti timp de o oră?
Pentru fiecare tonă de sticlă reciclată, se evită producerea emisiilor de carbon cu efect de seră a circa 315 kg, economisirea a 660 kg de
nisip și consumul menajer de apă al unui locuitor pentru 4 zile?
Costurile de reciclare sunt mai mici decât cele de producție a sticlei din materii prime?
Fabricarea sticlei a generat 156.000 tone de CO₂ într-un singur an (2011)?
Sticla nu se deteriorează, nu corodează, nu se pătează și nu se decolorează, astfel încât produsele din interiorul unui recipient de sticlă
rămân la fel de proaspete ca atunci când au fost îmbuteliate?
Ambalaje din sticlă pot face față ambalării în vid și etanșării la presiune înaltă, protejând împotriva umezelii și oxigenării conținutului?
Acest lucru protejează alimentele și băuturile de alterare și bacterii;
Conform obiectivelor stabilite de Directiva Europeană privind deșeurile, până în 2020 ar trebui să reciclăm 50% din deşeurile
municipale (care să includă cel puțin hârtia, metalul, plasticul și sticla)?
Recipientele de sticlă au fost reduse în greutate cu aproximativ 40% în ultimii 30 de ani?
Din sticlă colorată nu se poate produce decât sticlă de aceeași culoare? Astfel, sticla incoloră este mai valoroasă, pentru că poate fi
refolosită în mai multe scopuri;
În fiecare an se produc aproximativ 41 de miliarde de sticle si borcane?
În Belgia și Olanda se reciclează sticla în proporție de peste 90%?
În prezent, un recipient din sticlă este format în proporție de 70% din sticlă reciclată?
Industria sticlei este estimată la o valoare de 75 de miliarde de dolari la nivel mondial?
În România, cantitatea monitorizată de sticlă pusă anual pe piaţă sub forma ambalajelor este de aproximativ 200 000 de tone, la care
se adaugă o cantitate nemonitorizată de peste 300 000 de tone de sticlă folosită în construcţii, precum şi cantităţi importante de sticlă
provenită din industria auto?
 ŞTIAŢI CĂ?
Dacă vom consuma plastic în același ritm ca până acum, până în 2050 va fi mai mult plastic decât pește în oceane?
În 35 de ani, cantitatea de petrol necesară pentru a produce noi obiecte din plastic va ajunge la 20% din producția
totală de petrol, față de 5% – cantitatea estimată astăzi?
Producția de plastic a crescut de 20 de ori față de anul 1964, ajungând la 311 milioane de tone în anul 2014? Se
estimează că această cantitate se va dubla în următorii 20 de ani și va crește de 4 ori până în 2050.
Doar 5% din plastic este reciclat eficient, în timp ce 40% din plastic ajunge la groapa de gunoi, iar o treime ajunge în
ecosisteme fragile, așa cum sunt oceanele lumii?
Reciclarea unei tone de plastic poate economisi până la 7.500 de litri de petrol?
Pungile de plastic aruncate în ocean omoară peste 1 milion de creaturi marine în fiecare an?
O nouă directivă europeană interzice, până în 2021, paiele de plastic, bețișoarele de ureche din plastic, farfuriile și
tacâmurile de unică folosință din plastic și, până în 2025, 90% din sticlele de plastic trebuie să fie reciclate?
Multe țări în curs de dezvoltare aruncă deșeuri în râuri și oceane? Aproximativ 90% din plasticul din oceane a ajuns
acolo după ce a fost aruncat pe doar 10 râuri și fluvii. Pe fluviul Yangtze din China, de pildă, se aruncă anual o
cantitate de plastic de 1,5 milioane de tone, care ajunge în ocean.
O parte din resturile de plastic sunt incinerate, generând energie, dar cauzând creșterea consumului de petrol
pentru producerea de noi obiecte din plastic?
O cantitate echivalentă cu un camion de gunoi se aruncă în oceane în fiecare minut, însumând 8 milioane de tone
de plastic?
O pungă de plastic se poate descompune în ocean, în special în apele mai calde, dar emană substanțe chimice care
pot fi digerate de pești și apoi ajung în mâncarea oamenilor?
Studii recente au arătat că 5 tone de mici bucăți de plastic plutesc în mări și oceane, multe din ele având un
diametru de doar 5mm?
 ŞTIAŢI CĂ?

O tonă de hârtie reciclată salvează de la tăiere 17 arbori maturi?

Procesul de reciclare al hârtiei generează cu 70% mai puţină poluare decât producerea hârtiei din materie primă?
Sub forme diferite, hârtia ocupă aproximativ 41 % din totalul gunoiului menajer pe care îl producem?
Cu tehnologiile actuale, hârtia poate fi reciclată de 4 – 6 ori? Cu fiecare reciclare, fibra de celuloză își pierde din calitate și ajunge traptat să
nu mai poată fi utilizată.
O fabrică producătoare de hârtie folosește cu 40% mai puțină energie dacă utilizează hârtie reciclabilă, în locul fibrei nouă de celuloză?
Aproximativ 35% din copacii tăiați pe întreaga planetă sunt folosiți pentru producerea de hârtie?
Pentru a compensa pierderea de copaci din ultimul deceniu, ar trebui ca fiecare persoană de pe Pământ să planteze 2 copaci pe an şi să-i
îngrijească timp de 10 ani?
Producerea hârtiei din lemn consumă mai multe resurse decât producerea hârtiei din deșeuri? Spre exemplu, o tonă de hârtie reciclată
poate economisi 3200 litri de apă, 380 KWh energie electrică, 17 de copaci de vârsta de 20 de ani și evită eliberarea în atmosfera a aproape
850 grame de dioxid de carbon?
Un angajat obişnuit ce îşi desfăşoară activitatea într-un birou generează anual între 54 şi 68 kilograme deşeuri de hârtie albă ce poate fi
recuperată?
Reciclarea hârtiei se justifică economic, chiar dacă un top de hârtie reciclată are un preț puțin mai ridicat decât hârtia obişnuită, deoarece:
– se fac economii la costul serviciului de salubrizare, deoarece nu mai există costuri de depozitare în gropile de gunoi sau de ardere a
deșeurilor de hârtie în incineratoare;
– asigură locuri de muncă pe măsură ce managementul deşeurilor, inclusiv colectarea hârtiei, devine o industrie din ce în ce mai puternică.
Pentru fiecare 15.000 tone de ziare reciclate anual, sunt create 30 de posturi pentru colectarea hârtiei, alte 40 de posturi pentru procesarea
ei și 75 pentru fabricarea hârtiei de ziar.
Hârtia are nevoie de aproximativ 5 ani pentru a se biodegrada, iar un produs secundar al acestui proces este metanul, un puternic gaz cu
efect de seră, ce reţine în atmosferă de 21 de ori mai multă căldură decât dioxidul de carbon (conform EPA – Environment Protection Agency,
USA / Agenţiei pentru Protecţia Mediului SUA)? Astfel, reducând cantitatea de hârtie şi carton care ajunge în gropile de gunoi, reducem
încălzirea globală.
 ŞTIAŢI CĂ?
 Aluminiul poate fi reciclat fără a pierde din calitate, este reciclabil 100%și poate fi revalorificat la nesfârșit?
 Se estimează că în doar 6 săptămâni, o doză pe care o duci acum la reciclat va trece prin tot procesul de reciclare și se va
reîntoarce pe raftul magazinului?
 Reciclarea aluminiului economisește 90% din energia necesară producției, atunci când este folosit în procesul de producție
în locul materiilor prime?
 Reciclând 1 tonă de aluminiu, nu se mai emit în atmosferă 9 tone de CO2? Asta înseamnă, o cantitate echivalentă cu cea pe
care o consumi conducând  40.000 km cu mașina.
 Anual, peste 14 milioane de tone de oțel reciclat sunt obținute de la mașinile scoase din uz (destul pentru a construi 2000 de
Turnuri Eiffel)? Prin urmare, aproximativ 25% din caroseria unei mașini noi este făcută din oțel reciclat;
 De asemenea, în fiecare an se recuperează 2,9 tone de zinc de la mașinile scoase din uz? În procesul de producție a zincului
reciclat se utilizează cu 76% mai puțină energie decât în procesarea materialului original;
 La nivel global sunt reciclate aproximativ 27 de milioane de mașini în fiecare an?
 ŞTIAŢI CĂ?

Dacă nu sunt gestionate și eliminate în condiții de siguranță, deșeurile periculoase pot constitui un risc sporit
pentru sănătatea umană și pentru mediu? În ceea ce privește deșeurile generate în Uniunea Europeană în
2014, circa 95 de milioane de tone (3,8 % din totalul deșeurilor) au fost clasificate drept deșeuri periculoase;
În comparație cu 2010, în 2014 au fost generate cu peste 2,8% mai multe deșeuri periculoase, dar în termeni
cantitativi au scăzut de la 97,8 la 95 de milioane de tone?
În 2014, proporția de deșeuri periculoase din deșeurile totale generate a fost sub 9% în toate statele membre
ale UE?
La nivelul Uniunii Europene au fost tratate 75,6 milioane de tone de deșeuri periculoase în 2014?
Din 1000 de baterii portabile se pot obţine 190 kg de fier, utilizat în industrie?
O baterie – buton poate contamina 600.000 de litri de apă, iar în contact cu apa mercurul formează o substanţă
cancerigenă, ce poate afecta grav sistemul nervos şi rinichii?
O singură baterie uzată, aruncată la coşul de gunoi, apoi ajunsă la groapa de gunoi, poate polua un metru
pătrat de pământ şi 10 litri de apă?
O baterie se descompune în circa 110 ani, timp în care în procesul de dezintegrare poluează grav mediul
înconjurător cu metale grele, afectând întregul ecosistem? Pe de altă parte, aceste metale ar putea fi
reutilizate, prin reciclare, în industria metalului, sau pentru producerea de noi baterii și acumulatori;
Deșeurile medicale aruncate la întâmplare pot produce îmbolnăviri în lanț?
Mercurul este un element chimic toxic și dăunător și este conținut de becurile fluorescente și incandescente în
proporție de 3-5 miligrame? E o concentrație mică, însă dacă un astfel de bec se sparge în încăpere
concentrația de mercur va fi de 20 de ori mai mare decât limita admisă. Pericolul asupra sănătății este, în
consecință, foarte mare;
Produsele chimice corozive pot strica țevile de scurgere sau canalele colectoare?
Vă mulṭumesc!