MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

INSPECTORATUL ŞCOLAR AL JUDEŢULUI GALAŢI

COLEGIUL NAŢIONAL DE AGRICULTURĂ ŞI ECONOMIE TECUCI

LUCRARE DE SPECIALITATE
PENTRU OBŢINEREA CERTIFICATULI DE COMPETENŢE PROFESIONALE
CALIFICAREA : TEHNICIAN ECOLOG ÎN PROTECŢIA CALITĂŢII MEDIULUI

COORDONATOR CANDIDAT
Prof. Şuşnia Irina Lupu Daniela

1
Gestionarea,colectarea şi reciclarea deseurilor din comuna Matca

Cuprins

2
Argument...........................................................................................................4
Capitolul I . Gestionarea,colectarea şi reciclarea deseurilor.......................5
1.1. Gestionarea deșeurilor........................................................................................................5
1.2.Clasificarea deșeurilor........................................................................................................6
1.3. Colectarea și transportul deșeurilor....................................................................................8
1.4. Metode de tratare ale deșeurilor........................................................................................11

Capitolul II. Gestionarea,colectarea şi reciclarea deşeurilor din comuna

Matca.................................................................................................................13
2.1.Grafic de colectare a deşeurilor..........................................................................................14
Capitolul III.Raportul de Mediu al comunei Matca....................................15
Studiu de caz .Colectarea si reciclarea deşeurilor.........................................17
Concluzii............................................................................................................19
Bibliografie........................................................................................................21
Anexe..................................................................................................................22

Argument

3
 Matca este o comună în județul Galați, Moldova, România, formată numai din satul
de reședință cu același nume. Se află în Câmpia Tecuciului lângă Corozel și la o altitudine de
60 m deasupra nivelului mării. Are o suprafață de 85,79 km². Populația este de 11.535
locuitori, determinată în 1 decembrie 2021, prin recensământ.
Comuna se află în vestul județului, în Câmpia Tecuciului, pe malurile râului Corozel.
Este străbătută de șoseaua națională DJ251, care o leagă spre vest de Tecuci (unde se termină
în DN25), și spre est de Valea Mărului, Cudalbi, Costache Negri, Pechea, Cuza Vodă,
Slobozia Conachi, Schela, Smârdan și Galați (unde se termină în DN26).
Este limitrofă municipiului Tecuci, cu care se învecinează la vest, la nord se
învecinează cu comuna Munteni, la est cu comunele Corod și Valea Mărului și la sud cu
comuna Drăgănești.
Am ales ca temă penru lucrarea mea de atestat ,,Gestionarea , colectarea şi reciclarea
deşeurilor din comuna Matca deoarece consider că este un subiect de interes ,are relevanță
locală dar şi o portunitate de a contribui la schimbare. Gestionarea, colectarea și reciclarea
deșeurilor în comuna Matca sunt procese esențiale pentru protejarea mediului înconjurător și
promovarea unei dezvoltări durabile.
Câteva aspecte importante care ar putea fi luate în considerare pentru a gestiona
aceste aspecte eficient.
 Sisteme de colectare a deșeurilor .
 Separarea deșeurilor .
 Instalarea unor containere de colectare selectivă .
 Campanii de conștientizare și educație .
 Colaborarea cu centre de reciclare și organizații specializate .
 Reglementări și politici locale .
 Programe de compostare .
 Monitorizarea și evaluarea constantă a proceselor .
Prin implementarea unor astfel de măsuri și prin implicarea activă a comunității, gestionarea,
colectarea și reciclarea deșeurilor din comuna Matca pot fi realizate într-un mod eficient și
sustenabil.

Capitolul I

4
 Gestionarea,colectarea şi reciclarea deseurilor

1.1. Gestionarea deșeurilor

Gestionarea deșeurilor, cunoscută și ca managementul deșeurilor, se referă la educația
privind colectarea, transportul, tratarea, reciclarea și depozitarea deșeurilor. De obicei,
termenul se referă la materialele rezultate din activități umane și la reducerea efectului lor
asupra sănătății oamenilor, a mediului, sau aspectului unui habitat. Gestionarea deșeurilor are
ca scop și economisirea unor resurse naturale prin reutilizarea părților recuperabile. Deșeurile
gestionate pot fi atât solide, cât și lichide sau gazoase, precum și cu diverse proprietăți .
Persoanele juridice care au calitatea de producători sau deţinători de deşeuri au
obligaţia legală să încadreze fiecare tip de deşeu generat şi să trateze sau să transfere prin
contract această operaţiune unei companii autorizate.
Activitatea de management deşeuri periculoase şi nepericuloase reprezintă o succesiune de
acţiuni de:
 colectare
 transportare
 procesare
 reciclare
 distrugere a deşeurilor.
Conform Legii 211/2011, toate societăţile au obligaţia de a întocmi evidenţa gestiunii
deşeurilor la zi şi de a raporta anual către Agenţia pentru Protecţia Mediului.
Gestionarea deşeurilor reprezintă toate activităţile desfăşurate, de la
generarea/producerea deşeurilor şi până la valorificarea sau eliminarea acestora, după caz.
Altfel spus, aceasta include modul în care firma dumneavoastră colectează, transportă,
procesează, reciclează sau îşi elimină deşeurile.

Foto1 . Gestionarea deșeurilor

5
 1.2.Clasificarea deșeurilor

“DEŞEU" va însemna orice substanţă sau obiect pe care posesorul îl aruncă, sau
intenţionează sau este obligat să-l arunce . Conform Actului German privind Deşeurile din 27
august 1993, deşeurile pot fi definite atât subiectiv cât şi obiectiv.Subiectiv sunt definite ca
obiecte portabile abandonate de proprietar şi obiectiv în legătură cu depozitarea sistematică a
gunoiului aşa cum este cerută de protecţia sănătăţii publice şi, în particular, a mediului.
Clasificarea deşeurilor se face după sursă, procese şi direcţii din care provin.
Considerând sursele majore, în ordinea contribuţiei, deşeurile pot fi clasificate în:
 Deşeuri agricole;
 Deşeuri miniere şi de la cariere.
 Deşeuri de fabricaţie (Industriale).
 Deşeuri municipale.
 Deşeuri de la generarea energiei.
 După direcţiile din care apar, deşeurile cele mai semnificative în ceea ce priveşte
mărunţirea sunt:
 Deşeuri din construcţii şi demolări;
 Echipament electric şi electronic;
 Vehicule la sfârşitul perioadei de utilizare;
 Sticlă;

6
  Deşeuri verzi;deşeuri miniere şi de la carieră;
 Hârtie;
 Materiale plastice;
 Deşeuri de la furnale şi zgură de la otalarii;
 Textile şi îmbrăcăminte;
 Deşeuri de lemn.
În funcţie de natură şi de efectul asupra oamenilor, direcţiile din care apar deşeurile se
clasifică în trei categorii largi (Mayers şi Dittrick,1999):
 Radioactive;
 Periculoase;
 Benigne.

Foto 2. Deşeuri

1.3. Colectarea și transportul deșeurilor

7
 Precolectarea deșeurilor se referă la adunarea lor în diferite recipiente: coșuri de
gunoi, pubele (pentru deșeurile menajere) și containere (pentru deșeurile stradale și cele
produse de agenții economici).
Pentru a permite reciclarea, colectarea deșeurilor care conțin materiale refolosibile se
face separat în recipiente de culori diferite. Culorile recipientelor disponibile sunt: galbenă,
roșie, verde, albastră, maro și negru antracit.Culorile recomandate pentru recipientele
destinate diferitelor tipuri de deșeuri sunt:
roșu (portocaliu) - materiale plastice,
galben - metale,
verde - biodegradabile,
albastru - hârtie, carton și sticlă,
maro - electrice și electronice,
negru - nereciclabile, însă acestea nu sunt respectate întotdeauna.

Foto 3. Colectarea și transportul deșeurilor

1.4. Metode de tratare ale deșeurilor

8
Pe recipente există etichete care precizează exact ce fel de deșeuri se pot pune în recipientul
respectiv.
Odată colectate, urmează etapa de tratare a deșeurilor. Metodele de tratare ale deșeurilor
sunt variate, la fel ca deșeurile în sine și locul lor de proveniență. În principiu, deșeurile pot fi
scoase din circuitul economic (eliminate) sau reintroduse în circuit (recuperate).
Eliminarea deșeurilor trebuie făcută prin metode care nu periclitează sănătatea oamenilor și
fără utilizarea unor procese sau metode care pot fi dăunătoare pentru mediu.
Metode de colectare a deșeurilor:
 Depozite
În funcție de tipul deșeurilor acceptate depozitele se clasifică în depozite pentru
deșeuri periculoase ,
o depozite pentru deșeuri nepericuloase
o depozite pentru materiale inerte
o și depozite pentru un singur fel de deșeuri (monodeponie).
Depozitele trebuie să dispună de sisteme de pază, echipamente de cântărire, laboratoare
de analiză, instalații de recuperare a gazului de depozit și de tratare a levigatului, de utilaje
(buldozere, încărcătoare, compactoare, screpere, excavatoare) și de servicii de întreținere a
acestor utilaje.
Eliminarea deșeurilor prin depozitare în rampe (gropi) de gunoi fără vreo măsură
ulterioară es\te actual o practică care nu mai este acceptată.
Actual, depozitarea în rampe de gunoi presupune la sfârșit închiderea depozitului prin
acoperire cu pământ (îngropare) și este o practică curentă în multe țări. Astfel de rampe se
organizează în cariere în care exploatarea s-a încheiat sau în mine abandonate. O rampă de
gunoi realizată și exploatată corect este o metodă relativ ieftină și care satisface criteriile
ecologice de eliminare ale deșeurilor.
Vechile rampe, necorespunzătoare, au efecte negative asupra mediului, cum ar fi
împrăștierea de gunoaie, atragerea dăunătorilor (insecte, rozătoare) și poluarea aerului, a
apelor și a solului.

9
 Foto 4.Depozit de deșeuri

Poluarea aerului se produce prin miasme și prin degajarea unor gaze rezultate în urma
fermentării, cum ar fi dioxidul de carbon și metanul, care produc efect de seră și contribuie la
încălzirea globală.
Poluarea apei și a solului se face prin levigat (lichidul scurs în urma proceselor
biochimice), care, în lipsa unui strat izolator se infiltrează în sol și poluează apele pânzelor
freatice.
Aceste poluări pot fi așa de puternice că împiedică creșterea plantelor deasupra
acestor rampe. În mod normal, pe rampă deșeurile sunt compactate pentru a le mări densitatea
și stabilitatea, și acoperite cu folii și cu pământ.
Rampele pentru deșeuri organice au instalații de recuperare a gazului de depozit.
Principalele componente ale acestui gaz sunt metanul (54 %) și dioxidul de carbon (45 %), la
care se adaugă mici cantități de hidrogen sulfurat, monoxid de carbon, mercaptani, aldehide,
esteri și alți compuși organici. El poate fi valorificat prin ardere. Dacă nu există posibilitatea
de valorificare locală, se recomandă să fie totuși ars la instalația de faclă deoarece dioxidul de
carbon rezultat prin arderea metanului are un efect de seră mai mic decât al metanului inițial.[
Pentru a împiedica levigatul să se infiltreze în sol rampele moderne sunt prevăzute
cu straturi izolante, care pot fi din argilă (lut) sau din folii groase de material plastic

10
(geomembrane) sau textil (geotextile). Grosimea stratului de argilă trebuie să fie mai mare de
1 m pentru deșeuri inerte sau nepericuloase și mai mare de 5 m pentru deșeuri periculoase

Foto 5.Poluarea aerului.

 Incinerare
Incinerarea este o metodă de eliminare a deșeurilor prin arderea lor. Este una din
metodele de tratare termică a deșeurilor.În urma incinerării se obțin căldură, gaze, abur și
cenușă.
Incinerarea poate fi practicată în instalații mici, individuale, sau la scară industrială.
Pot fi incinerate atât deșeurile solide, cât și cele lichide sau gazoase. Instalațiile de incinerare
sunt cuptoare prevăzute cu focare cu grătar cu împingere directă sau răsturnată, cuptoare
rotative, cuptoare verticale, focare cu ardere în strat fluidizat,sau cu ardere în suspensie.
Ele pot trata (arde) deșeuri cu putere calorifică mică, de doar 10 MJ/kg.

În ultima perioadă se discută despre coincinerarea deșeurilor. În acest caz deșeurile sunt
arse în focarele marilor cazane energetice sau în cuptoarele de ciment, în amestec cu
combustibilul uzual al acestora. Ponderea deșeurilor în amestecul combustibil este de cca. 10

11
%. Termenul de „coincinerare” se aplică în cazul în care arderea amestecului combustibil
care conține și deșeuri nu deturnează instalația de ardere de la utilizarea sa obișnuită. Dacă
într-o asemenea instalație scopul principal devine incinerarea deșeurilor, procesul va fi
considerat incinerare, nu coincinerare, iar condițiile de autorizare a funcționării în acest caz
vor fi mai stricte, adică cele pentru incineratoare.

Foto 5.Incinerarea deșeurilor

Capitolul II
Gestionarea,colectarea şi reciclarea deşeurilor din comuna
Matca

12
 Dezvoltarea urbanistică şi industrială în ritmuri tot mai înalte şi odată cu aceasta
creşterea populaţiei, ridicarea nivelului de civilizaţie şi asigurarea nevoilor de consum din ce
în ce mai mari conduc la diminuarea şi epuizarea surselor şi rezervelor naturale de materii
prime, materiale şi combustibili, energie, cu consecinţele penuriei pe piaţa mondială.
Pe de altă parte se constată influenţarea negativă a echilibrului ecologic prin care,
asigurându-se şi aşa-zisele "deşeuri" ce rezultă din toate activităţile vieţii cotidiene, se
accentuează pericolul poluării mediului ambiant.
O gestionare adecvată a deşeurilor solide în zilele noastre, este foarte importantă atât la
nivel naţional cât şi internaţional. Sunt generate volume de deşeuri din ce în ce mai mari, iar
în ceea ce priveşte practicile tradiţionale de gestionare a deşeurilor se observă o limitare în
utilizarea acestora. Pe de o parte se observă o creştere continuă a volumului de deşeuri solide,
iar pe de altă parte se înregistrează o scădere a capacităţii de manevrare a acestora.
Cu toate că deşeurile solide menajere constituie doar a parte a deşeurilor solide fatale,
viteza cu care acestea sunt generate este în permanenţă creştere.

2.1.Grafic de colectare a deşeurilor

13
 Capitolul III
Raportul de Mediu al comunei Matca

14
15
 Concluzii

La nivel european există o Strategie privind Gestionarea Deşeurilor, domeniu

reglementat de acquis prin Directiva 12CE din 2006, deja transpusă în legislaţia romanească.
Sistemele de colectare selectivă diferă de la stat la stat în Uniunea Europeana. De exemplu, în
Belgia, agenţii economici plătesc toate costurile reale de colectare selectivă, sortare, precum
şi reciclare. Municipalităţile asigură însă colectarea, selectarea şi sortarea, şi coopereaza la
informarea şi educarea cetăţenilor. Agenţii economici au chiar o cotă de colectare pe care
trebuie să o realizeze pe an. Cum numai 5% din operatorii economici îşi ating individual
aceasta tintă, se formeaza organisme acreditate, care trebuie să fie autorizaţi de Comisia
interregională pentru ambalaje.

16
 Colectarea, reciclarea şi tratarea deşeurilor reprezintă o prioritate şi se regaseste şi în
angajamentele asumate de Romania fată de Uniunea Europeana. Legea 27 din 2007 este actul
normativ care obliga romanii sa sorteze deşeurile. Deocamdata, nu a fost pus la punct
sistemul de colectare selectivă pe întreg teritoriul ţării.
Ultimele statistici oficiale, arata ca în Romania au fost generate circa 363.315.000 de
tone de deseuri, din care 99,4% reprezinta deseuri nepericuloase şi 0,6% deseuri periculoase.
Cele mai mari cantitati provin din industria extractiva - 94,9%, urmata de industria
prelucratoare. Cel mai mare impact asupra populatiei îl au deseurile municipale care
reprezentă 380 de kilograme pe cap de locuitor
Fiecare roman generează cam 5 kilograme de deşeuri pe săptămînă . Anual, România
trebuie să gestioneze eficient, în medie, 36,7 milioane de tone de deşeuri, adică aproximativ
100.000 de tone de deşeuri pe zi. Din totalul deşeurilor municipale, aproximativ 40%
reprezintă materiale reciclabile, din care cca.20% pot fi recuperate, nefiind contaminate.
În urma colectării selective prin proiecte pilot, doar 2% din materialele reciclabile
total generate sunt valorificate la ora actuala în Romania. În primul rînd, generam, fiecare
dintre noi, acasă, cam 5 kilograme de deşeuri pe săptămînă.
 Doar 10% din deşeurile generate de judeţul Galaţi anual sunt valorificate.
 Deşeurile valorificate sunt hârtia, cartonul, PET- urile, sticla şi DEE.
 Hârtia valorificată reprezintă 0,17% din cantitatea totală de deşeuri colectate.
 PET-urile valorificat reprezintă 0,06% din cantitatea totală de deşeuri colectate.
 Sticla valorificată reprezintă 0,13% din cantitatea totală de deşeuri colectate.
Bibliografie

1. Camelia Căpăţână, Claudia Simonescu, Depozitarea, Tratarea Şi Reciclarea

Deşeurilor Şi Materialelor Recuperabile, Editura Matrixrom, 2006.
2. O. V. Bold, Octavian Valerian Bold, Gelu Agafiel Mărăcineanu, Managementul
Deşeurilor Solide Urbane Şi Industriale, Editura Matrixrom, 2003.
3. N. Antonescu, R. Polizu, V. Cândea-Muntean, M. Popescu Valorificarea Energetică A
Deseurilor: Procese Şi Instalaţii De Ardere, Editura Tehnică, 1988.
4. Căpăţână, Camelia; Racoceanu, Cristinel, Deşeuri, Bucureşti: Editura Matrix Rom,
2003.

17
5. Bold, Octavian Valeriu; Mărăcineanu, Agafiel, Managementul Deşeurilor Solide,
Bucureşti: Editura Matrix Rom, 2005.
6. Păunescu, Ioan; Atudorel, Alexei, Gestionarea Deşeurilor Urbane, Bucureşti: Editura
Matrix Rom, 2002.
7. Wehry, Andrei; Orlescu, Mircea, Reciclarea Şi Depozitarea Ecologică A Deşeurilor,
Editura Orizonturi Universitare, 2002.
8. Feher, G., Evacuarea Si Valorificarea Reziduurilor Menajere, Ed. Tehnica, Bucuresti,
1982.
9. Planul Judeţean De Gestionare A Deşeurilor Judeţului Galaţi (2008) .
10. Agentia Pentru Protectia Mediului Galaţi.
11. www.scribd.com
12. www.wikipedia.ro
13. www.regielive.ro

18