UNIVERSITATEA „VALAHIA” din TÂRGOVIŞTE

FACULTATEA DE INGINERIA MEDIULUI ȘI ȘTIINȚA ALIMENTELOR

PROGRAMUL DE STUDII: INGINERIA MEDIULUI ŞI PROTECŢIA MEDIULUI
ÎN AGRICULTURĂ

PROIECT DE DIPLOMĂ
cu titlul:
 
STUDIUL PRIVIND COLECTAREA DEȘEURILOR DE AMBALAJE ÎN
ZONA MUNICIPIULUI TÂRGOVIȘTE

Coordonator:
S.L. dr.ing:Virgil MOISE Absolvent:
Alin Bogdan BUZATU
 

Târgovişte
2016
 INTRODUCERE
 Odată cu trecerea timpului, pentru a maximiza fluxul de servicii și
resurse, s-a realizat dezvoltarea unor sisteme socio-economice, pentru a
determina creșterea producției și a consumului, fără să se țină cont de
impactul pe care aceste activități îl pot avea, ideea de bază fiind aceea
că este nelimitată capacitatea de producție și că resursele nu sunt
epuizabile.
 Activitățile de producție au un impact major în fabricarea unui produs
fiind necesare:
 extragerea resurselor;
 prelucrarea resurselor;
 eliminarea în final a produșilor sub formă de deșeuri;
 Datorită creșterii continue a cantităților generate, aceste deșeuri nu pot
să fie asimilate de către compartimentele sistemelor ecologice, deoarece
acestea se acumulează sub diverse tipuri de emisii, aducând riscuri
semnificative atât asupra sănătății populației, cât și asupra mediului.
◦ La nivel global se încearcă adoptarea unor metode standard de gestionare a
deşeurilor, însă unele ţări se confruntă cu probleme majore în ceea ce priveşte
aplicabilitatea lor datorită gradului redus de dezvoltare socio-economică.
◦ Într-o astfel de situaţie se află România, unde constituirea unui sistem integrat de
management al deşeurilor este încă în faza incipientă, mai ales în anumite zone cum
ar fi: Municipiul Târgovişte.
◦ Am ales ca studiu de caz municipiul Târgovişte, deoarece este locul meu natal şi sunt
în cunoştinţă de cauză cu problemele generate de gestionarea deşeurilor. Scopul
acestei lucrări este să analizez impactul de mediu al depozitelor de deşeuri, prin
prisma analizei metodelor principale de gestionare a deşeurilor la nivel global şi
prezentarea stadiului actual al municipiului Târgovişte, în ceea ce priveşte
managementul deşeurilor.
◦ Cantitatea de deşeuri solide provenite de la populaţie şi din activităţile comerciale au
atins nivele care creează probleme unui sistem de gestionare corect a teritoriului.
 Aceste probleme nu pot fi soluţionate prin amenajare de noi spaţii pentru
depozitarea deşeurilor sau prin instalarea de noi incineratoare care sunt costisitoare şi
ridică probleme complexe privind sistemele de protecţie , ci ele trebuie abordate într
un context de gestionare durabilă privind reciclarea tuturor categoriilor de materiale
refolosibile.
◦ Lucrarea de faţă este structurată în trei capitole, în care problema deşeurilor este
tratată din punct de vedere ecologic şi economic.
◦ Scopul acestei lucrări este acela de a pune în evidenţă importanţa mediului
ambiant şi sănătăţii lui, epuizarea resurselor naturale regenerabile şi neregenerabile
printr-o gestiune nechibzuită prin eliminarea lor odată cu deşeurile, cât şi reciclarea
deşeurilor din carton şi plastic care au efect negativ asupra factorilor de mediu şi
implicit a oamenilor.
 CAPITOLUL I
ANALIZA STADIULUI ACTUAL AL CERCETĂRII ÎN DOMENIUL DEŞEURILOR

◦ Deşeul reprezintă partea primă dintr-un material care a rămas, ca urmare

supunerii acestuia unui proces tehnologic pentru realizarea unui produs, acesta
neputând fi utilizat în cadrul aceluiași proces tehologic, în cazul deșeurilor
industriale sau care rezultă din anumite activități casnice, în cazul deșeurilor
menajere.
◦ Deșeurile sunt rezultatul utilizării resurselor, producției și consumului, deoarece
acestea necesită unele seturi de activități specifice.
◦ Există unele problem majore, în ceea ce privește deteriorarea mediului,
prosperitatea specie umane, precum și epuizarea resurselor, acesta fiind generat de
fluxul de deșeuri, care se află în strânsă legătură cu activitățile de producție și
consum.
◦ Problemele majore care sunt ridicate la nivel mondial sunt următoarele:
 utilizarea durabilă a resurselor;
 evaluarea impactului asupra mediului a fiecărei activităţi antropice;
 revalorificarea acestora din urmă sub formă de materie secundară şi energie;
 ◦ În România, în anul 2007, când aceasta a aderat la Uniunea Europeană, în ceea ce
priveşte monitorizarea deşeurilor la nivel naţional, nu a existat o bază solidă de date,
acesta fiind un exemplu destul de concludent.
◦ Clasificarea deşeurilor poate fi realizată în funcţie de mai multe criterii, astfel:
 în funcţie de locul din care acestea provin;
 în funcţie de ceea ce conţin;
 în funcţie de peioada lor de degradare.
Deşeurile pot fi împărţite în numeroase categorii, dar cele mai importante sunt
următoarele:
 deşeuri periculoase atât pentru mediu, cât şi pentru sănătatea populaţiei;
 deşeuri din cadrul municipiilor (municipale);
 deşeuri provenite de la ambalaje,
 deşeuri provenite de la producerea energiei electrice;
 deşeuri electronice.
 ◦ Cele mai importante sectoare economice care generează apariţia deşeurilor sunt
următoarele:
 activităţile de minerit;
 activităţile agricole;
 activităţile medicale;
 deşeurile colectate din municipii;
 deşeuri provenite de la construcţii sau demolări;
 deşeuri provenite de la diferite ramuri le industriei, precum: industria chimică,
energetică, etc.
◦ Deşeurile mai pot fi clasificate şi în funcţie de ceea ce conţin, şi anume:
 deşeuri provenite din carton sau hârtie
 deşeuri provenite din cele metalice sau din sticlă;
 deşeuri oganice şi anorganice;
 deşeuri provenite din mase plastice; 
 ◦ Principalele deșeuri reciclabile sunt
Deșeuri provenite din sectorul gospodăresc și public (hârtie, lemne,
frunze, textile, cartoane, etc);
Deșeuri provenite din sectorul industrial (fier vechi, oţel, oţeluri aliate şi
nealiate, oxid de fier, deşeuri din fontă, etc);
Deșeuri provenite din sectorul minier și petrolier (deşeuri de bentonită;
deşeuri de nisipuri cuartoase, deșeuri de dolomită, etc);
Deșeuri provenite din industria energetică (cenuşa de la termocentrale;
deşeuri de combustibili nucleari);
Deșeuri provenite din industria lemnului (rumeguş, coji de lemn, crăci, etc);
Deșeuri provenite din industria celulozei şi a hârtiei (hârtie normală, hârtie metalizată,
hârtie parafinată, hârtie bituminată);
Deșeuri provenite din industria uşoară (deşeuri din piei brute şi tăbăcite, păr de la animale;
deşeuri din pielea de la fabricarea încălţămintei);
Deșeuri provenite din spitale
Deșeuri provenite din agricultură şi industria alimentară (deşeuri de la abatoare; zgură de
la arderea cărbunelui în industria zahărului);
 Deșeuri municipale - sunt acele deşeuri care rezultă din gospodării şi care sunt
colectate de municipalităţi, precum şi deşeurile menajere colectate de la diferite
instituţii, fiind considerate similar cu cele colectate de la gospodării.
 CAPITOLUL II
RECICLAREA DEȘEURILOR DE AMBALAJE DIN CARTON ȘI PLASTIC ÎN MUNICIPIUL TÂRGOVIȘTE

 Unele mase plastice par de multe ori identice, însă ele sunt grupate de
diferite material şi cu diferite structuri moleculare. Reciclarea depinde
într-o mare măsură de procesul de separare al acestora în parte.
 Problema de separare, identificare şi contaminare le reprezintă utilizarea
materialelor plastic. Reciclarea este realizată cu mare succes acolo unde
sunt suficiente cantităţi de materiale reciclabile cum ar fi: sacii din
industrie sau din agricultură şi ambalajele de paleţi.
 Masele plastice îşi schimbă proprietăţile mecanice datorită reciclării,
astfel că nu poate fi utilizată şi posibilă reciclarea unor mari cantităţi de
un anumit tip şi fiind reintroduse imediat în cadrul aceluiaşi proces de
producţie. Prejudecăţile contra materialelor secundare rămâne un mare
obstacol în reciclarea materialului din plastic. Această atitudine se
schimbă destul de repede odata ce se ia în considerare protecţia mediului
şi alte influenţe.
 ◦ Reciclarea diferitelor tipuri de plastic prezintă o problemă în ceea ce
priveşte incompatibilitatea polimerilor.
◦ Procesele sunt în continua dezvoltare cu scopul de a obţine substanţele
utilizate în vederea producerii maselor plastic şi pentru a folosi aceste
material ca sursă de materie primă în producerea unor diferite substanţe.
◦  Există şapte tipuri diferite de materiale plastice. Puteţi determina gradul
plasticului privind aproape în partea de jos a recipientului. Acest număr
corespunde gradului materialului din plastic. Gruparea separată pe tip de
material este obligatorie înainte de a recicla.
◦ Tipurile de materiale plastice sunt:
 PET – (PETE) – Polietilenă tereftalată (cutiile de lapte și suc, cutiile de tip
TETRAPAK);
 HDPE – Polietilenă de înaltă densitate (saci, lăzile de fructe și legume, etc);
 PVC – Clorură de polivinil (tubulaturile de apă, cablurile electrice);
 LDPE – Polietilenă de joasă densitate (pungi, caserole, flacoane comprimate);
 PP – Polipropilenă (cutiile de smântână, găleți, sticle);
 PS – Polistiren (ambalaje alimentare, caserole alimentare);
 OTHER – altele (policarbonat, ABS).
 Importanța educației ecologice

◦ Educaţia ecologică are ca scop primordial, dobândirea unor cunoştinţe

care să ducă la înţelegerea problemelor de mediu în toată complexitatea lor.
Acest lucru, duce în final, la luarea unor decizii, având la bază cunoştinţe
ecologice, dar şi anumite şanse de a avea experienţe în mod direct cu mediul
înconjurător.
◦ Pentru a-şi atinge scopul principal, acela de a contribui la rezolvarea
problemelor de mediu, educaţia ecologică are nevoie de programe care să fie
dezvoltate numai de specialişti, care să se afle în strânsă colaborare cu persoane care
să cunoască unele particularităţi ale comunităţilor cărora aceste programe li se
adresează.
◦ Mai precis, trebuie să depozităm deşeurile în locurile special amenajate şi, pe cât de
mult putem, pe următoarele categorii:
•    Hârtie şi cartoane (ziare, reviste, tipărituri, cutii de detergenţi, de cereale etc;
•    Ambalaje PET şi alte materiale plastice (pungi, folii, cutii de iaurt, butelii de la produse
cosmetice şi de curăţenie etc.);
•    Sticle şi cioburi;
•    Deşeuri feroase (fier, tablă ş.a) şi doze metalice;
•    Deşeuri umede (resturi vegetale, animale etc.).
◦ Principalul avantaj al reciclării este dat de reducerea consumului resurselor naturale
(petrol, apă, energie), precum şi de nivelul emisiilor nocive în aer.
 Gestionarea deșeurilor

◦ Gestionarea deşeurilor ridică probleme complexe, având nevoie de:

 întreprinderea unor acţiuni coordonate de la nivel local către cel regional;
 colaborarea societăţii civile cu autorităţile locale, cu reprezentanţii guvernului;
 colaborarea între state.

◦ Această problemă s-a agravat, îndeosebi în ultimele 2 secole, deoarece s-au

dezvoltat diferite metodologii, accentuându-se o abordare integrată,
considerând ca materii secundare, minimizarea cantităţii de deşeuri, gradul de
poluare provocat şi importanţa deşeurilor.
◦ Pentru a găsi cea mai bună metodă de management al deşeurilor, pentru a
minimiza impactul acestora asupra mediului, este importantă raportarea la o
scară adecvată de timp şi spaţiu, şi bineînţeles, trebuie luate în calcul efectele
cumulative.
◦ După colectare, urmează etapa de tratare a deșeurilor. Metodele de
tratare ale deșeurilor sunt variate, la fel ca deșeurile în sine, precum și locul
lor de proveniență. În principiu, deșeurile pot fi scoase din circuitul economic
(eliminate) sau reintroduse în circuit (recuperate).
 CAPITOLUL III
CONTRIBUŢII TEORETICE ŞI APLICATIVE

 Metode de cercetare
◦ Metodele de cercetare pot fi clasificate în două mari grupe, astfel:
 metode cantitative;
 metode calitative;
◦ Metodele cantitative reprezintă modalitățile prin care se pot obține date
importante din mediul social, pentru a putea fi realizată o analiză statistică.
Metoda principală de bază este ancheta sociologică, instrumentul principal
fiind chestionarul. Pot fi întâlnite și alte instrumente, precum fișa de
observație sau ghidul de interviu.
◦ Metodele calitative reprezintă acele modalități prin care se pot obține date
mult mai bogate, atât din punct de vedere al conținutului, cât și al profunzimii
acestora. Cercetarea calitativă presupune utilizarea unor metode și tehnici
adaptate la specificul fiecărei pobleme în parte.
 ◦ Metodele calitative se clasifică la rândul lor, astfel:
 experimentul – reprezintă provocarea variației unuia sau mai multor
fenomene, pentru a putea determina legăturile cauzale, confirmarea sau
respingerea ipotezelor de cercetare, într-o situație controlată;
 observația – reprezintă culegerea datelor online despre anumite
evenimente, obiecte, fenomene,etc;
 analiza documentelor – presupune culegerea informației despre anumite
fenomene trecute, evenimente, etc;
 interviul – care poate fi individual sau de grup – reprezintă o discuție care
presupune utilizarea unui ghid de interviu, aplicat indivizilor și care poate
fi structurat sau nestructurat.
 
 EVALUAREA DEȘEURILOR SOLIDE URBANE ÎN MUNICIPIUL TÂRGOVIȘTE

 Oraşul Târgovişte este cel mai mare oraş ca dimensiune din Dâmboviţa, fiind
un municipiu, reşedinţă de judeţ, cu o populaţie destul de numeroasă, şi anume
89.000 de locuitori.
 Oraşul Târgovişte :
◦ La nord-est este înconjurat de dealuri încreţite;
◦ La sud-vest de limitele nordice ale Câmpiei Române – Cea subcolinară a
Târgoviştei;
◦ Oraşul Târgovişte s-a dezvoltat şi a apărut depresiunea intercolinară, fiind
strabatută de trei râuri:
◦ Dâmboviţa, Ilfov și Ialomița.
◦ Microclimatul acestei zone este nul specific: veri destul de răcoroase şi
ierni
îndeajuns de blânde iar temperatura medie anuală este în jurul valorii de +9.9
grade Celsius.
◦ În Câmpia Târgoviştei existat întotdeauna o bogată fauna a pădurilor, cu
amestec de stejar şi alte foioase, o fauna destul de specifică apelor curgătoare,
luncilor şi ariilor umede.
  Activitatea de salubritate

◦ Activitatea de salubrizare este structurată pe mai multe componente :

 salubrizare menajeră
 salubrizare stradală
◦ Activitatea de salubrizare menajeră cuprinde :
 colectarea şi transportul gunoiului menajer de la populaţie;
 colectarea şi transportul gunoiului de la agenţi economici;
◦ Gunoiul menajer este transportat şi colectat de la populaţie aproape
zilnic, în baza unui grafic avizat de Direcţia de Sănătate Publică şi nu ăn
ultimul rând aprobat de Primăria oraşului Târgovişte.
◦ Salubrizare stradală se realizează de către operatorii de salubrizare în
baza unui contract de prestări servicii încheiat cu Primăria Târgoviște:
 - măturatul de bază,
 - măturatul de întreţinere,
 - celelalte lucrări de salubizare stradală.
◦ Există acţiuni sezoniere care vizează refacerea spaţiilor verzi şi
colectarea deşeurilor.
 Principalii operatori de salubrizare din Municipiul Târgoviște sunt:
 S.C. MF PLAST SERV SRL;
 S.C. PRESCOM SA;
 S.C. PRESCOM SA;
 S.C. SUPERCOM S.A;
◦ Acești operatori au ca zonă de acțiune Municipiul Târgoviște (străzi,
parcuri, pieţe, spaţii verzi,şcoli), activitatea desfășurată fiind
colectare,transport, deşeuri stradale, deşeuri solide urbane, deşeuri din
pieţe,şcoli,spaţii verzi.
Firmele luate în studiu care sunt implicate în colectarea deşeurilor
de ambalaje sunt:
S.C SUPERCOM S.A
S.C RONDOCARTON S.R.L
S.C. KAUFLAND S.R.L
SC SUPERCOM SA și-a început activitatea în luna aprilie a anului 1990,
aceasta fiind o societate cu capial privat românesc. În anul 2010, cifra de
afaceri a avut un trend crescător, ajungând la peste 16 milioane de euro,
ceea ce demonstrează interesul pe care îl manifestă conducerea acestei
societăți, în ceea ce privește dezvoltarea activității, mai ales în domeniul
serviciilor publice, activitatea principal fiind salubrizarea urbană.
Firma Rondo Ganahl Aktiengesellschaft este un nume recunoscut în rândul industriilor de
ambalaje. Aceasta, a fost fondată în Austria, reușind să se dezvolte cu fiecare an tot mai
mult, având ca obiect de activitate producerea de ambalaje din cartonul ondulat, precum
și colectarea hârtiei și ambalajelor. Catonul ondulat este recunoscut în toate țările ca fiind
cea mai bună alegere, în ceea ce privește ambalarea produselor care au nevoie de
protecție, prezentare și instrucțiuni. Acest tip de carton, este o construcție din aer și hârtie,
având o stabilitate ridicată, fiind potrivit pentru toate tipurile de marfă, inclusiv cele
periculoase.
Compania Rondocarton produce în fiecare an peste 200.000 de tone de carton ondulat,
exportul fiind de peste 10%, produsele ajungând în Ungaria, Bulgaria, Moldova, Serbia,
Franța și Elveția.
 S.C.KAUFLAND S.R.L
 Un aspect esențial al politicii acestui magazin este asumarea responsabilității
sociale și ecologice. În cadrul tuturor proceselor operaționale, integrarea unui
comerț sustenabil reprezintă conceptul de bază al unei dezvoltări durabile, la
fel ca și asumarea răspunderii pentru întreaga societate și mediu.
 Compania se axează mai mult pe gestionarea responsabilă a resurselor
naturale. Astfel, reușește să reducă impactul acțiunilor sale asupra mediului.
 CONCLUZII
 O problema economică și ecologică din momentul actual, o reprezintă
problema reciclării și colectării materialelor care pot fi date spre reciclare,
colectate de la populație și cu ajutorul acesteia, această problemă fiind una
nu decât de nivel local sau național, ci și mondial, rezolvarea ei generând
preocupări intense.
 La nivelul municipiului Târgovişte s-au făcut progrese vizibile în ceea ce
priveşte curăţenia oraşului.
 Afirm acest lucru, deoarece în ultima perioadă numeroase zone erau pline
de deșeuri urbane, iar astăzi aceste zone sunt curate și prevăzute cu
containere care se pot transporta mult mai ușor, fiind prevăzute și cu capace.
Depozitarea deșeurilor lângă containere poate fi evitată prin ritmul de
ridicare a acestora.
 În tot Municipiul Târgoviște, există astfel de containere pentru colectarea
deșeurilor.
 Principalele forme de risc determinate de deşeurile urbane sunt:
 modificări cu aspect inestetic;
 poluarea aerului;
 modificări ale fertilităţii solului, precum şi ale compoziţiei terenurilor
învecinate;
 Poluarea aerului, precum și poluarea solului pot fi diminuate, ca urmare a
amenajării unui depozit ecologic de colectare a deșeurilor industriale și
menajere, datorită practicării exploatării pe cellule și impermeabilizării
acestui depozit.
 Toate aceste lucruri duc la concluzia că, gestionarea deșeurilor din
Municipiul Târgoviște are nevoie de adoptarea unor măsuri, specifice
fiecărei faze de înlăturare a deșeurilor.
 Ca reprezentant al comunității, fiecare dintre noi avem puterea și, totodată,
obligația de a influența procesul de ecologizare a propriului oraș sau a
zonei unde locuim și ne desfășurăm activitățile zi de zi. Soluția constă în
depozitarea selectivă a deșeurilor.
 În ultimii 20 de ani, s-a dezvoltat un concept de ierarhizare a opțiunilor de
gestionare a deșeurilor, care a fost înclus în Strategia Uniunii Europene, în
ceea ce privește domeniul deșeurilor, având următoarea ordine, în funcție
de priorități:
 prevenirea apariţiilor deşeurilor;
 reciclarea materialelor;
 valorificarea energetică;
 depozitarea.