DEȘEURILE DIN PLASTIC

APM BUCUREȘTI
 PLASTICUL
• Plasticul, un produs de natură anorganică, organică sau
mixtă, este printre cele mai folosite materii prime din
industriile de pe Glob, fiind un deșeu cu un impact major
asupra mediului.
• În deșeurile menajere, plasticul ocupă aproximativ 12% din
totalul acestora.
• Producția de plastic a crescut exponențial la nivel mondial,
de la 1,5 milioane de tone în 1950 la 359 de milioane de
tone în 2018. După o scădere abruptă în prima jumătate a lui
2020 din cauza Covid-19, producția de plastic și-a revenit în
a doua jumătate a anului și o dată cu aceasta au revenit și
deșeurile din plastic.
• Potrivit unor estimări ale Băncii Mondiale, cantitatea de
deșeuri generate la nivel global va crește de la 2010
milioane de tone în 2016 la 3400 milioane de tone în 2050.
 Tipuri de plastic
1. PET – Polietilena tereftalată – sticlele incolore sau colorate pentru apă, bere, suc, ulei și borcane de
plastic. Din fericire totuși, acesta este un material care se poate recicla foarte ușor. SE COLECTEAZĂ
SEPARAT.
2. HDPE – Polietilena de înaltă densitate – sacii, cutiile pentru margarină, flacoanele pentru șampon,
înălbitorul de rufe, bidoanele pentru detergenți de rufe, bidoanele pentru detergenți de vase, lădițele
pentru fructe sau legume. SE COLECTEAZĂ SEPARAT.
3. PVC – Clorura de polivinil – termopanele. ESTE GREU DE RECICLAT și dacă se dorește acest lucru,
costurile sunt ridicate. În plus, conține toxine care se eliberează prelungit.
4. LDPE – Polietilena de joasă densitate – aici intră sacoșele, flacoanele de miere sau muștar, tăvi și
caserole. Acestea nu foșnesc, spre deosebire de materialele din HDPE. NU SE RECICLEAZĂ.
5. PP – Polipropilena – flacoanele, dopurile pentru flacoane, cutii pentru margarină sau smântană,
navetele pentru sticle, găleți, ligheane și alte materiale care intră în contact cu apa. Acest material se
degradează prin expunerea la soare. Fiind necesar un proces aparte de reciclare, plasticul cu inscriptia “
PP” NU AR TREBUI COLECTAT SEPARAT în pubelele galbene.
6. PS – Polistiren – paharele și caserolele pentru alimente. Este extrem de greu de reciclat și din cauza
expunerii cu produs, nu este acceptat de centrele specializate. Polistirenul poate elibera substanțe
cancerigene, mai ales dacă este expus la soare sau căldură excesivă. NU SE RECICLEAZĂ.
7. Policarbonatul – CD-urile, DVD-urile sau echipamente de laborator. NU SE RECICLEAZĂ.
Ce ambalaje din plastic nu se pot recicla?
Legislația în vigoare arată că există două categorii de ambalaje
PET care nu pot fi reciclate:
•ambalaje ale pesticidelor și altor îngrășăminte, deoarece au în
componența lor substanțe posibil toxice;
•ambalaje ale unor substanțe chimice, precum antigelul.
Cum se colectează corect plasticul?
• toate recipientele de plastic trebuie curățate temeinic înainte de a fi
aruncate în containerele de reciclare sau în sacii menajeri destinați
produselor din plastic, ce sunt colectați de serviciile de salubritate. Un
plastic murdar de produs este considerat contaminat.
• sticlele din plastic trebuie colectate cu dopul pus și cât mai pliate cu putință,
pentru a putea colecta un numar cat mai mare; inițial, dopurile nu puteau fi
reciclate, dar în prezent se poate.
• pungile de plastic se trimit la reciclare cât mai bine strânse cu putință și
doar dacă sunt curate;
• toate etichetele de hârtie lipite pe ambalajele din plastic trebuie îndepărtate.
Efectele acumulării plasticului
• descompunerea produselor din plastic durează între 150 și 1000 de ani în
mod natural, în funcție de climă și de compoziția plasticului.
• peste 40% din plastic a fost utilizat doar pentru ambalaje folosite o singură
dată, după care a ajuns în coșul de gunoi și apoi în depozitele de deșeuri.
• 90% din păsările marine au plastic în stomac.
• în oceane s-au format adevărate insule de gunoi în 5 zone de acumulare,
ca urmare a efectului curenților marini. Cea mai mare este în Pacific și
conține aproximativ 80.000 de tone de plastic.
 Materialele microplastice
• Microplasticele sunt particule foarte mici (<5mm) din material plastic. Numărul
microplasticelor descoperite în oceane, alimente și băuturi este în creștere.
Care sunt efectele microplasticelor?
• Numărul microplasticelor descoperite în ocean este în creștere. În 2017, ONU a
estimat că în mări se pot găsi aproximativ 51 de trilioane de particule
microplastice, de 500 de ori mai mult decât stelele în galaxia noastră.
• Microplasticele din mare poate fi înghițite de către animalele marine. Astfel,
plasticul se acumulează și poate ajunge la oameni prin intermediul lanțului
alimentar. Acesta se poate găsi în alimente și băuturi, inclusiv în bere, miere și
apa de la robinet.
• Deocamdată nu se cunosc efectele asupra sănătății umane, însă plasticul conține
adesea aditivi cum ar fi stabilizatorii sau substanțele ignifuge, precum și alte
substanțe chimice toxice care pot fi dăunătoare animalelor sau oamenilor care le
înghit.
Beneficiile reciclării plasticului
• efectul direct al economisirii petrolului și al reciclării plasticului este reducerea
emisiilor de CO2 și a altor gaze cu efect de seră.
• reciclarea plasticului ajută la gestionarea mai bună a deșeurilor prin
economisirea spațiului disponibil în depozitele de gunoi. Reciclarea unei tone de
plastic poate economisi 7,4 metri cubi de spațiu de depozit, ceea ce contribuie la
reducerea poluării solului și a apei.
• o tonă de PET-uri reciclate egalează 0,61 tone de petrol brut și economisește
10,96 MWh de energie electrică (consumul de energie electrică mediu/cap de
locuitor este de 10,3 MWh pe an).
• plasticul reciclat are un cost de fabricație mult mai scăzut decât materia primă
pură și reduce și gradul de folosire a resurselor naturale.
• plasticul reciclat are numeroase întrebuințări în societate: de ex.10 PET-uri
reciclate înseamnă un tricou fabricat.
• plasticul poate fi reciclat de 5 ori fără să își piardă proprietățile.
Unde putem utiliza plasticul reciclat?
• Ambalaje;
• Construcții (pentru produse precum membrană impermeabilă, conducte de
drenaj, conducte și pardoseli);
• Amenajarea peisajului (pasarelele, podurile, podețele, gardurile și semnele
de circulație sunt din ce în ce mai des confecționate din plastic reciclat);
• Textile (fibrele de poliester, căptușeala și îmbrăcămintea sunt adesea
fabricate din sticle reciclate);
• Mobilier stradal (bănci, pubele, indicatoare stradale și ghivece);
• Saci menajeri.
Cum reducem consumul de sticle de plastic și ambalaje din PET?
• alegem produse alternative, reutilizabile: de exemplu, în locul sticlelor de
apă potabilă putem alege sticlele termoizolante, reutilizabile, iar în locul
plaselor din plastic putem opta pentru sacoșele din pânză.
• evităm ambalajele pentru alimentele care nu au nevoie: de exemplu, fructe
și legume, care pot fi achiziționate vrac, nu ambalate.
• nu utilizăm tacâmuri și paie de unică folosință.
• depozităm mâncarea în recipiente de sticlă, nu din plastic.
• folosim un coș special pentru compost.
Gestionarea deșeurilor din plastic în UE
• În 2015, Parlamentul european a adoptat legislația privind restricționarea
utilizării pungilor ușoare din plastic.
• În septembrie 2018, Comisia Europeană a adoptat o rezoluție prin care a
interzis din 3 iulie 2021 utilizarea celor mai frecvente produse de unică
folosință din plastic: tacâmuri (furculițe, cuțite, linguri, bețișoare chinezești);
farfurii; paie pentru băuturi; bețișoare pentru urechi; agitatoare pentru băuturi;
bețe care se atașează baloanelor sau care sprijină baloane; recipiente pentru
alimente, fabricate din polistiren expandat; produse din plastic oxo-degradabil.
• În cadrul Pactului Verde, 55% din ambalajele din plastic vor trebui reciclate
până în 2030.
• În România, Ordonanța de urgență 92/2021 privind regimul deşeurilor
impune obligația colectării separate a deșeurilor din plastic.
Directiva (UE) 2019/904 privind reducerea impactului
anumitor produse din plastic asupra mediului
• stabilește o țintă de colectare de 90 % pentru reciclarea sticlelor de plastic până
în 2029 (cu o țintă provizorie de 77 % până în 2025).
• Aceste sticle ar trebui să conțină cel puțin 25 % plastic reciclat pentru fabricarea
lor până în 2025 (pentru sticlele PET) și 30 % până în 2030 (pentru toate sticlele).
• Anumite produse din plastic de unică folosință introduse pe piață trebuie să
poarte un marcaj clar, vizibil și care nu se poate șterge, aplicat pe ambalajul lor
sau pe produsul în sine.
• Producătorii vor trebui să acopere costurile pentru colectarea și curățarea
deșeurilor, colectarea datelor, precum și costurile măsurilor de sensibilizare.
Țările UE trebuie să ia, de asemenea, măsuri pentru:
• informarea consumatorilor și încurajarea comportamentului consumatorului
responsabil pentru a reduce deșeurile de la astfel de produse;
• sensibilizarea consumatorilor cu privire la produsele alternative reutilizabile și
impactul eliminării necorespunzătoare a deșeurilor de plastic de unică folosință
asupra sistemului de canalizare.
• România a transpus Directiva prin Ordonanța 6/2021 privind reducerea
impactului anumitor produse din plastic asupra mediului.
Vă mulțumim pentru atenție!