Universitatea Ecologică din București

Facultatea de Drept
-Dreptul Mediului -

-Examen -

-BUNURI DE UNICA FOLOSINTA , DESEURI RECUPERABILE SI

BIODEGRADABILE -

PROFESOR UNIVERSITAR:
Mircea Duțu-Buzura
Student:
Popa Cristina-Florina
 -Bunuri de unica folosinta , deseuri recuperabile si
biodegradabile-

Bunurile de unică folosință sunt mărfuri create în principal din

substanțe chimice pe bază de combustibili fosili (petrochimie) și
destinat să fie aruncat imediat după utilizare, adesea în câteva
minute. Plasticul pe bază de petrol nu este biodegradabil și ajunge
de obicei într-o groapă de gunoi (loc de gunoi) sau în căi de drenaj
care ajung în cele din urmă în ocean.

Printre mulți materiale plastice utilizate ca materiale plastice

de unică folosință polietilena și derivații săi sunt cele mai utilizate.
În 1993, polietilena a fost descoperită accidental de către Regi-
nald Gibson și Eric Fawcett, polietilena este un produs al
polimerizării mai multor compuși de etilenă.

Acest plastic a devenit în cele din urmă cel mai folosit plastic
de pe planeta Pământ. Plasticele de unică folosință sunt
construite pentru a fi eliminate imediat după utilizare, prin
urmare, atât de mulți oameni consideră că este neimportant să le
arunce în mod corespunzător în coșurile care ar fi luate pentru
reciclare, prin urmare s-a observat că doar aproximativ 10% din
materialele de unică folosință. plasticul de unică folosință este
reciclat, deși scris pe corpul său este scris reciclabil.

Materialele plastice de unică folosință sunt probabil în vârful

culturii de unică folosință la nivel mondial. Potrivit Programului
Națiunilor Unite pentru Mediu, aproximativ 9% din nouă miliarde
de tone de plastic nu sunt niciodată reciclate.

Majoritatea materialelor noastre plastice ajung în gropile de

gunoi (locuri de gunoi), oceane și căi navigabile, drenaj, precum
și în mediu. Materialele plastice nu se descompun. În schimb, se
degradează în microplastice, care sunt particule minuscule de
plastic.
Plasticele de unică folosință poluează atât solul, cât și canalul
nostru de alimentare cu apă.

Substanțele chimice toxice folosite în fabricarea plasticului

sunt transferate în țesutul animal și ajung în cele din urmă în
dieta umană.

Spuma de polistiren, un plastic de unică folosință folosit înmod

popular, poate dăuna sistemului creierului, plămânilor și
organelor de reproducere dacă este consumată

O pungă de plastic durează 1,000 de ani să se degradeze într-

o groapă de gunoi. Din păcate, pungile nu se dizolvă în
întregime; în schimb, se foto-degradează, transformându-se în
microplastice care absorb otrăvurile și poluează mediul.

În 2015, Statele Unite au produs aproximativ 730,000 de tone

de pungi, saci și folii de plastic (inclusiv PS, PP, HDPE, PVC și
LDPE), dar peste 87% dintre aceste bunuri nu au fost niciodată
reciclate, ajungând în gropile de gunoi și ocean.

Materiale plastice au fost găsite în aproximativ 34% dintre

țestoasele marine moarte.

Au existat raportări de microplastice în mâncărurile umane și

aceasta a fost la efectele plasticului de unică folosință asupra
mediului. O persoană obișnuită este probabil să consume până
la 5 grame de plastic în fiecare săptămână, acest lucru este
foarte nesănătos și ar putea fi sursa unor boli precum cancerul
pe termen lung.

Microplasticele pot fi respirate și au fost descoperite în

organele umane și în placenta bebelușilor gravide.

Ambalajele din plastic pentru alimente conțin substanțe toxice

precum ftalați și BPA, făcându-le otrăvitoare și capabile să
declanșeze stări de sănătate nefavorabile atunci când sunt luate
în exces sau în cazul în care cineva este alergic la astfel de
substanțe.
 Poluarea ambalajelor din plastic provoacă o pierdere
economică anuală de peste 80 de miliarde de dolari economiei
mondiale. Reprezintă aproximativ jumătate din gunoiul generat
de această afacere și este folosit în aproape orice altă industrie.
Materialele plastice pentru construcții reprezintă 16% din totalul
utilizării plasticului, în timp ce textilele reprezintă aproximativ
15%. Deoarece multe dintre bunuri nu pot fi reciclate, mai multe
dintre ele ajung în fluxurile de gunoi în loc să fie reutilizate.

Efecte ale bunurilor de unică folosință asupra mediului

1. Inhibați creșterea microorganismelor importante

Unul dintre Efectele efectelor plasticului de unică folosință asupra

mediului este că acestea inhibă creșterea microorganismelor
importante. Levigatele chimice ale pungilor de plastic inhibă
creșterea unuia dintre cele mai importante microorganisme din
lume, Prochlorococcus, o bacterie marine care produce o zecime
din oxigenul lumii, acest lucru este extrem de periculos deoarece
oxigenul este redus drastic.

2. Sunt transformate în microplastice mai periculoase

Cantitatea de plastic plutitor din oceanele lumii este în continuă

creștere, de exemplu în vortexul de gunoi din Pacific. Acțiunea
mișcărilor ondulatorii, a microorganismelor și a variațiilor sezoniere
asupra materialelor plastice influențează și modifică caracteristicile
materialelor plastice, transformându-le în ceea ce este cunoscut
sub numele de microplastice, care pot fi apoi devorate de plancton.

Microplasticele pot fi găsite în pești, crustacee și gura păsărilor,

stomacuri și tractul digestiv, acest lucru continuă să le afecteze
existența, făcându-le dificil să respire și să trăiască. Dintre alte
efecte plastice de unică folosință asupra mediului, aceste materiale
plastice de unică folosință fiind convertite în microplastice
reprezintă unul dintre efectele majore ale plasticului de unică
folosință asupra mediului.

4. Afectează negativ oamenii

Expunerea omului la acești compuși din materiale plastice poate

duce la anomalii hormonale, probleme de reproducere și chiar
cancer, făcându-l unul dintre efectele majore ale plasticului de unică
folosință asupra mediului.

5. Creșterea crescută a depozitelor de gunoi

Unul dintre efectele plasticului de unică folosință asupra mediului

este că depozitele de gunoi cresc în cartierul nostru. Depozitele de
gunoi care primesc materiale plastice de unică folosință aruncate
reprezintă aproape 15% din emisiile de metan. Creșterea locurilor
de gunoi și a emisiilor rezultă din eliminarea mai multor materiale
plastice și, deoarece acestea sunt încă produse în mod masiv,
depozitele de gunoi sunt obligate să crească.

6. Poluarea terenurilor

Poluarea solului este unul dintre efectele majore ale plasticului

de unică folosință asupra mediului. Plasticele contaminate pot
elibera compuși periculoși în sol, care pot ajunge apoi în apele
subterane și în alte surse de apă din apropiere. Acesta este unul
dintre efectele nocive ale plasticului de unică folosință asupra
animalelor. Locurile de gunoi se umplu continuu cu diverse forme
de plastic.

Aceste gropi de gunoi includ, de asemenea, numeroase bacterii

și agenți patogeni care ajută la biodegradarea materialelor plastice.
Atunci când deșeurile de plastic nu sunt eliminate în mod
corespunzător, sunt transportate de vânt sau de animale și umple
spațiile de înălțime, canalele de scurgere și conductele. Această
substanță chimică este apoi depusă în sol, contaminând culturile.
.

Următoarele sunt câteva exemple de materiale bunuri de unică

folosință care dăunează comunităților noastre și mediului:

 Etichete pentru pungi de pâine din plastic

 Sticle de plastic
 Recipiente din polistiren la pachet
 paiele
 Materiale pentru ambalaje din plastic
 Ustensile de plastic
 Pungi de plastic

Potrivit Organizației Națiunilor Unite pentru Mediu, cele mai

comune materiale plastice de unică folosință găsite în mediu și sunt
efecte plastice de unică folosință asupra mediului (în ordinea
mărimii) sunt:

 Mucuri de țigară
 Băutură din plastic
 Sticle de plastic
 Capace de sticle
 Ambalaje alimentare
 Pungi pentru băcănie din plastic
 Capace din plastic
 paiele
 Agitatorii
Deseuri recuperabile si biodegradabile

Reciclarea este procesul prin care deseurile precum

ambalajele, spre exemplu, sunt transformate in materie prima
secundara pentru fabricarea de noi produse. 
Beneficiile reciclarii sunt multiple, de aceea este foarte
important ca fiecare dintre noi sa inteleaga faptul ca in spatele
legilor drastice privind reciclarea stau idei si principii solide,
benefice comunitatilor. 
In plus, reciclarea nu numai ca aduce beneficii mediului, dar are
și un efect pozitiv asupra economiei.

Beneficiile reciclarii pentru mediu   

 prin reciclare se diminueaza considerabil depunearea de-

seurilor la gropile de gunoi care nu numai ca polueaza masiv
mediu dar creeaza si o imagine dezolanta a oraselor, distrugand
sanatatea celor care locuiesc in preajma lor
 recicland, poluantii eliberati de obicei in apa si aer prin
depunerea deseurilor la gropile de gunoi, se diminueaza consid-
erabil
 prin reciclare se reduc emisiile de gaze cu efect de sera din at-
mosfera. Acest lucru se realizeaza prin inlocuirea materiei prime
virgine folosite, cu materie prima secundara, rezultata in urma re-
ciclarii.
 prin reciclare economisim pe termen lung cheltuielile comuni-
tatii cu energia, daca ne gandim doar la faptul ca energia
 economisita prin reciclarea unei singure sticle poate alimenta un
bec timp de patru ore .
 prin reciclare se conserva resursele naturale ale Pamantului.

 Deseuri care trebuie colectate separat si reciclate.

 1. Deseuri nepericuloase din ambalaje (hartie-carton,
plastic, sticla, metal) obtinute in urma depozitarii, manipularii,
reambalarii tertiare si expedierii produselor preambalate
primar, precum si din activitatea curenta de birou.
• Deseuri de hartie (deseuri de ambalaj de hartie si carton):
cutii de carton provenite de la diverse materiale si produse (de
la mobilier, rechizite, produse alimentare etc), hartie de
impachetat, deseuri de hartie tip maculatura: documente,
ziare, reviste.
• Deseuri de plastic: deseuri de ambalaj provenite de la
diverse produse, consumabile, de tip folie, PET, alti recipienti
de plastic.
• Deseuri de metal: deseuri de ambalaj pentru bauturi si
produse alimentare.
• Deseuri de sticla: deseuri de ambalaj de la recipientii pentru
alimente.
 2. Deseuri periculoase si ambalajele acestora (uleiuri
minerale, consumabile auto, detergenti, baterii si acumulatori;
becuri si tuburi fluorescente; cartuse de imprimanta si tonere
etc).
 3. Deseuri din echipamente electrice si electronice,
provenite din defectarea echipamentelor de birou in timpul
activitatii curente sau a produselor de acest tip, deteriorate in
timpul depozitarii sau manipularii, precum si din produse
electrice si electronice returnate de clienti.
 4. Deseuri menajere si asimilate acestora, provenite din
activitatile curente de birou, curatenie si mentenanta.
 In cazul in care nu stiti ce produse pot fi reciclate,
cautatimarcajul de pe ambalaj care indica reciclabilitatea lui
sau a ambalajului.
Traseul deseurilor reciclabile de la colectare la reciclare
  colectarea separata a deseurilor in pubelele special
amenajate;
 transportul deseurilor catre statia de sortare;
 sortarea deseurilor;
 balotarea deseurilor;
 transportul deseurilor catre fabrica de reciclare;
 reciclarea deseurilor colectate;
 obţinerea produsului nou.

Deşeurile biodegradabile sunt acelea ce se descompun în

mod natural, în timp ce acelea nedegradabile au nevoie de
intervenţia umană pentru a fi descompuse. Iată care sunt
diferenţele şi asemănările dintre cele două:
     Atât deşeurile biodegradabile, cât şi cele nedegradabile
necesită intervenţia umană. Primele trebuie transformate în
îngrăşământ natural şi nu pot fi aruncate oriunde, chiar dacă
factorii naturali duc la descompunerea lor, deoarece în procesul
de descompunere se produce metan, un gaz toxic. Deşeurile
nedegradabile sunt cele ce ajung la groapa de gunoi şi nu se pot
descompune. Din păcate, arderea deşeurilor nedegradabile
cauzează poluarea aerului, aşa că singura soluţie o reprezintă
reciclarea lor.
     Deşeurile nedegradabile nu se descompun natural,
decât în sute de ani. actorii naturali, cum ar fi oxigenul sau
razele soarelui nu le pot distruge sau transforma. Plasticul,
metalul sau sticla sunt doar câteva exemple de deşeuri
nedegradabile. Cele degradabile sunt transformate cu
ajutorul naturii.
 Gunoiul biodegradabil nu se reciclează în produse noi, ci
se transformă în îngrăşământ natural sau compost.
Produsele biodegradabile au nevoie de intervenţia omului
pentru a fi descompuse în mod natural cât mai rapid (prin
 expunerea la microorganisme ce ajută procesul, oxigen
etc.), însă nu le poţi transforma în produse noi, precum în
cazul plasticului, ci doar în compost.
 De asemenea , deşeurile biodegradabile pot fi folosite
pentru a crea biogaz, gaz utilizat pentru producerea de
combustibil sau pentru încălzire. Pe de altă parte, deşeurile
nedegradabile, în mare parte, se pot recicla pentru a obţine
produse noi. O sticlă de plastic poate fi reciclată pentru a se
obţine alte produse din plastic, precum pungi sau tacâmuri
de unică folosinţă.
     Ambele tipuri de gunoi dăunează mediului, atunci când
nu sunt aruncate şi tratate în mod corespunzător: duc la
creşterea producţiei de metan, pot polua aerul, solul şi
apele.

In concluzie , gestionarea eficientă a deșeurilor constă în

minimizarea producției de deșeuri, recuperarea, reciclarea, reuti-
lizarea și valorificarea acestora, inclusiv a celor biodegradabile cât
și promovarea tehnologiilor moderne în domeniu.
Deșeurile sunt privite în mod tradițional ca o sursă de poluare,
însă deșeurile bine gestionate pot genera beneficii suplimentare
cum ar fi reducerea cererii de resurse naturale, economisirea en-
ergiei și a resurselor financiare.

BIBLIOGRAFIE

 Environmentgo.com

 Suport curs – prof univ Mircea Dutu Buzura

 Deseurile-biodegradabile –Stratos.co
 Compartimente-eco/reciclarea-deseurilor

operaţiune de reprelucrare
într-un proces de
producţie a deşeurilor
pentru
 Reutilizare
 Valorificare