Deseuri de plastic.

1. Situatia generala a deseurilor de plastic.

Desi este unul dintre cele mai răspândite materialele de pe planetă, plasticul și impactul asupra
biodiversitati si in special asupra sănătății umane este puțin înțeles.
Cu toate acestea, expunerea la plastic se extinde în noi domenii ale mediului și lanțului alimentar
deoarece produsele din plastic existente se fragmentează în particule din ce in ce mai mici ajungand la
dimensiuni nanometrice. La aceste dimensiuni particulele de material plastic si substantele toxice care
de obicei le transporta, au un impact deosebit deoarece patrund prin membrane celulare acumulandu-se
in diferite organe si perturba grav procesele metabolice.
Până în prezent, cercetările asupra impactului asupra mediului si sănătății umane subliniaza fara echivoc
ca plasticul amenință biodiversitatea si sănătatea umană la scară globală.
Productia anuala de plastic la nivel mondial a ajuns la 400 milioane tone, iar cantitatea acumulata din
1950, inceputul productiei de plastic, pana in prezent a ajuns deja la o cantitate de 10 miliarde tone.
Din aceasta cantitate 29% (2.900 milioane tone) este inca in folosiinta, restul de 71% se constitu ie ca
deseuri de plastic. Managementul acestor deseuri de plastic este deosebit de neeficient, astfel:
10% este reciclat
14% este incinerat
40% este depozitat in spatii amenajate
36% ( 2.500 milioane tone ) ajunge aruncat in natura .
Anual, acesta cantitate creste cu 400 milioane tone, iar daca nu se vor lua masuri urgente, cantitatea
produsa va ajunge in 2030 la 600 milioane tone. (cf. POLSOL –UNEP 2022).
Din cantitatea uriasa de aproximativ 2.500 milioane tone aruncate deja in natura, anual, circa intre
9-14 milioane tone ajunge in final in marile si oceanele lumii. Programul Națiunilor Unite pentru Mediu
estimează că astăzi există deja acumulate in marile si oceanele lumii între 75 și 200 de milioane de tone
de plastic.
Materialele plastice din punct de vedere chimic sunt in general polimeri ca de exemplu: polietilena PE,
polipropilena PP, polivinil teraftalat PET, polistiren PS, policarbonat PC. Dupa modul de generare
materialele plastice sunt primare, adica direct produse si secundare , adica produse din cele primare prin
fragmentare.
Deseurile de plastic genereaza prin fragmentare particule de plastic de diferite dimensiuni, astfel:
macroplastice mai mari de 5 mm;
microplastice intre 5 mm și 1 nm;
nanoplastice sub 1nm;
Clasa microplasticelor MP sau daca include si nanoplasticele MNP este cea mai studiata si cu cel mai
mare impact asupra mediului si sanatatii umane.
2. Situatia macroplasticelor in bazinul Marii Negre.
Deseurile de plasticul marin apar ca urmare a activitatilor terestre (fiind adus de raurile si fluviile ce
se varsa in Marea Neagra) , dar si datorita activitatilor maritime (activitati portuare, transport maritim,
exploatari offshore de gaze si titei). De exemplu, numai fluviul Dunare aduce in mare aproximativ 30%
din totalul poluantilor produsi intro arie de 800.000km2 din Europa Centrala si Europa de Est.
Macroplasticele avand dimensiuni mai mari de 5mm, fiind vizibile, sunt mai usor de detectat si de
colectat. Totusi, cantitati mari de macroplastice de ordinal a zeci de mii de tone , ajung in apa marii sau pe
plaje, provocand daune activitatilor de pescuit si turistice.
3. Situatia microplasticelor in bazinul Marii Negre.
Microplasticele sunt particule de plastic cu dimensiuni intre 5mm si 1nm. Majoritatea acestor
particule provin din fragmentarea deseurilor de plastic existente sub actiunea proceselor fizico-chimice
(curenti de aer, valuri, lumina solara,etc). Acestea se raspandesc peste tot in natura. in toate mediile ( aer,
sol, apa) precum si in corpurile organismelor vii.
Microplasticele prezinta o deosebita inclinatie de a interactiona cu toate ecosistemele si au un impact
major asupra acestora deoarece acestea sunt adevarati vectori de transport pentru multi poluanti nocivi,
formand astfel cea mai dificila si misterioasa forma de poluare.
Un studiu recent al GeoEcoMar a gasit particule de microplastice in apa marii si in sediment in cantitati
de 250 particule de plastic/ kg la varsarea Dunarii in Marea Neagra si in dreptul portului Constanta.
Mai rau este ca acestea sufera o fragmentare continua ajungand la dimensiuni foarte mici (la clasa
nanoplasticelor).
4. Despre nanoplastice
In literature stintifica, de foarte mare interes sunt particulele de plastic cu dimensiuni sub 1nm.
Acestea reprezinta un mare pericol deoarece dimensiunile nanometrice fac aproape imposibila detectarea
cu echipamentele de masura actuale si pe de alta parte fac posibila strabaterea membranelor celulare si
acumularea in tesuturi si organe ale organismelor vii.
5. Impactul asupra sanatatii organismelor vii si mai ales a oamenilor apare in toate fazele ciclului
de viata a plasticului: de la extractia gazelor naturale, titeiului si a carbunelui, la productia materialelor
plastice, la productia obiectelor din plastic, la gestionarea deseurilor din plastic.
. Diverse studii experimentale au demonstrat că microplasticele se transmit de-a lungul intregului
lanţ trofic. Ingestia de apă în care sunt prezente particule de microplastice este principala cauză de
contaminare a organismelor marine. Particulele de microplastice pot fi ingerate de nevertebratele marine
confundate fiind cu planctonul din cauza dimensiu-nilor asemănătoare. Zooplanctonul este apoi consumat
de peşti care vor fi contaminaţi pe această cale la care se adaugă şi contaminarea directă din apă.
Animalele care consumă peştele ce prezintă particule de microplastice vor fi şi ele contaminate, procesul
repetându-se până la finalul lanţului trofic.
Studii recente au evidentiat oricum o situatie grava tinand cont de fenomenul de bioacumulare a
particolelor de microplastic in organe si tesaturi si de implicatiile ce se pot declansa. Astfel, se consideră
că microplasticele pot afecta sistemul imunitar şi pot cauza diferite dezechilibre la nivel intestinal. De
asemenea, s-a observat că pot induce inflamaţii, stres oxidativ şi chiar neurotoxicitate.
Microplasticele au fost recent detectate în apa de băut, in apa imbuteliata, in sarea de mare folosita in
industria alimentara si alimentatie, in consumul carnii de peste si in special in consumul fructelor de
mare. Astfel, se estimeaza ca la consumul mediu de alimente se ingereaza in jur de 200 de microparticule
de plastic /zi, consumul apei potabile mai adauga cca 10 microparticule/zi, iar o portie de 200g de creveti
150 microparticule, sau midii 80 microparticule.
6. Concluzii.
Desi traim intro adevarata “Era a Plasticului”, in care acest nou material a reusit sa inlocuiasca
materialele traditionale (metal, lemn, stofa, etc) datorita proprietatilor superioare si mai ales a pretului,
majoritatea problemelor referitoare la impactul asupra naturii si asupra sanatatii oamenilor raman inca
necunoscute.
Datorita cresterii exponentiale a productiei de material plastic si managementului deosebit de
defectuos in toate fazele ciclului plasticului usor suntem asaltati de o maree de deseuri de plastic.
 Practic ne transformam intro planeta de deseuri de plastic.
Pentru viitorul planetei noastre este urgent necesar ca omenirea sa faca un efort urias pentru ca sa se
gaseasca solutii urgente de rezolvarea acestei mari probleme.

Referinte

1. “Our Planet is choking on plastic” ,UN EP 2022 - https://www.unep.org/interactives/beat-plastic-

pollution/
2. “From pollution to solution” ,UN EP 2020 - https://wedocs.unep.org › handle › POLSOL

3. “Plastic Atlas”, Boell Org. 2020 - https://ps.boell.org › plastic-atlas